Muzica, dans, distractie dar si discuţii pe teme istorice. Astfel ar putea fi descrise cele trei zile de sărbătoare ale oraşului nostru
Deta, 650 de ani de atestare istorică
Istorici şi reprezentanţi ai instituţiilor regionale s-au întâlnit în prima zi a sărbătorii oraşului Deta, pentru a evoca începuturile localităţii noastre şi a descoperi priorităţi pentru viitorul apropiat. Chiar de la început, primarul Petru Roman a scos în evidenţă faptul că istoria unui oraş este foarte importantă pentru comunitate. “Deta se distinge de oraşele ridicate în perioada comunistă, pline de beton şi lipsite de arhitectură. Avem o mică pădure, aranjată şi transformată în parc de promenadă, de pe vremea în care, mare parte a oraşelor româneşti, încă nu erau pe hartă. Avem clădiri istorice, avem monumente istorice şi mai ales, avem locuitori cu rădăcini adânci în pământul din Deta. Sunt mândru sa fiu locuitor al oraşului Deta, ma mandresc cu orasul meu şi cred că Deta îşi merită cu prisosinţă titulatura de oraş” a spus primarul Petru Roman în discursul de deschidere al simpozionului.Ceea ce stiu insa putini dintre noi este ca muzeul amenajat în centrul oraşului, în vechiul Turn al Pompierilor, păstrează valori materiale care atestă locuirea pământului nostru, chiar din perioada pre-dacică. Profesorul Ionel Ilian, unul dintre invitatii care au vorbit despre aniversarea orasului a făcut o trecere în revistă a momentelor istorice importante pentru localitatea noastră, insistând asupra rădăcinilor germane şi asupra caracterului multicultural dobândit ulterior de aşezarea care avea să devină oraşul Deta din zilele noastre. Din prezentarea făcută de profesorul Ionel Ilian s-a desprins cu uşurinţă ideea că, dincolo de perioadele fireşti de dezvoltare, stagnare sau criză, Deta a cunoscut o evoluţie continuă, creându-şi în timp o sumedenie de instituţii. Impresionant este faptul că în 1930, Deta avea fanfară, cor bărbătesc, tipografie, bancă, uzină electrică, fabrică, pompieri, cazinou, cărămidărie, societate de vânători şi club sportiv.
Deşi este un orăşel mic, la ultimul recensământ, în Deta, au fost înregistrare 18 etnii care trăiesc într-o armonie desăvârşită. Deta se mândreşte că este interculturală, iar oamenii din comunitatea noastră se respectă reciproc, indiferent de etnie sau religie. În cadrul aceluiaşi simpozion, Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, cunoscut iubitor de istorie, a lăudat primăria Deta pentru un fapt extraordinar, mai ales în perioadă de criză. “Preocuparea Primăriei Deta pentru cultură, faptul că a reorganizat muzeul şi a finanţat cercetările arheologice de la Opatiţa, dovedesc că aici, în oraşul dumneavoastră, instinctul de supravieţuire economică nu a afectat dragostea şi respectul pentru istorie” a spus Dumitru Ţeicu, pasionat al trecutului poporului român. Emoţionat de evocările trecutului a fost şi profesorul Miodrag Milin, istoric timişorean, originar din Deta, care a atras atenţia asupra faptului că acest moment de aniversare este deopotrivă un ceas al bilanţului şi al stabilirii priorităţilor pentru viitor. După ce a trecut prin succesiunea diferitelor rânduieli politice, după ce a supravieţuit schimbărilor istorice şi impactului războiului, localitatea noastră merită să aibe un drum trasat conştient, fără rătăciri impuse întâmplător de criză.
Deta, 650 de ani de atestare istorică
Istorici şi reprezentanţi ai instituţiilor regionale s-au întâlnit în prima zi a sărbătorii oraşului Deta, pentru a evoca începuturile localităţii noastre şi a descoperi priorităţi pentru viitorul apropiat. Chiar de la început, primarul Petru Roman a scos în evidenţă faptul că istoria unui oraş este foarte importantă pentru comunitate. “Deta se distinge de oraşele ridicate în perioada comunistă, pline de beton şi lipsite de arhitectură. Avem o mică pădure, aranjată şi transformată în parc de promenadă, de pe vremea în care, mare parte a oraşelor româneşti, încă nu erau pe hartă. Avem clădiri istorice, avem monumente istorice şi mai ales, avem locuitori cu rădăcini adânci în pământul din Deta. Sunt mândru sa fiu locuitor al oraşului Deta, ma mandresc cu orasul meu şi cred că Deta îşi merită cu prisosinţă titulatura de oraş” a spus primarul Petru Roman în discursul de deschidere al simpozionului.Ceea ce stiu insa putini dintre noi este ca muzeul amenajat în centrul oraşului, în vechiul Turn al Pompierilor, păstrează valori materiale care atestă locuirea pământului nostru, chiar din perioada pre-dacică. Profesorul Ionel Ilian, unul dintre invitatii care au vorbit despre aniversarea orasului a făcut o trecere în revistă a momentelor istorice importante pentru localitatea noastră, insistând asupra rădăcinilor germane şi asupra caracterului multicultural dobândit ulterior de aşezarea care avea să devină oraşul Deta din zilele noastre. Din prezentarea făcută de profesorul Ionel Ilian s-a desprins cu uşurinţă ideea că, dincolo de perioadele fireşti de dezvoltare, stagnare sau criză, Deta a cunoscut o evoluţie continuă, creându-şi în timp o sumedenie de instituţii. Impresionant este faptul că în 1930, Deta avea fanfară, cor bărbătesc, tipografie, bancă, uzină electrică, fabrică, pompieri, cazinou, cărămidărie, societate de vânători şi club sportiv.Deşi este un orăşel mic, la ultimul recensământ, în Deta, au fost înregistrare 18 etnii care trăiesc într-o armonie desăvârşită. Deta se mândreşte că este interculturală, iar oamenii din comunitatea noastră se respectă reciproc, indiferent de etnie sau religie. În cadrul aceluiaşi simpozion, Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, cunoscut iubitor de istorie, a lăudat primăria Deta pentru un fapt extraordinar, mai ales în perioadă de criză. “Preocuparea Primăriei Deta pentru cultură, faptul că a reorganizat muzeul şi a finanţat cercetările arheologice de la Opatiţa, dovedesc că aici, în oraşul dumneavoastră, instinctul de supravieţuire economică nu a afectat dragostea şi respectul pentru istorie” a spus Dumitru Ţeicu, pasionat al trecutului poporului român. Emoţionat de evocările trecutului a fost şi profesorul Miodrag Milin, istoric timişorean, originar din Deta, care a atras atenţia asupra faptului că acest moment de aniversare este deopotrivă un ceas al bilanţului şi al stabilirii priorităţilor pentru viitor. După ce a trecut prin succesiunea diferitelor rânduieli politice, după ce a supravieţuit schimbărilor istorice şi impactului războiului, localitatea noastră merită să aibe un drum trasat conştient, fără rătăciri impuse întâmplător de criză.
