Acesta reprezintă cea mai gravă urgenţă şi reclamă o intervenţie promptă. În numai 3-5 minute creierul specific omului (neocortexul) moare instalându-se moartea cerebrală ireversibilă (popular se spune că omul devine ”o legumă”). Serviciile medicale de urgenţă (ambulanţa, smurd-ul, ş.a.) nu reuşesc să ajungă la timp de cele mai multe ori.
Şansa de a supravieţui după SCR este reprezentată de începerea manevrelor de resusucitare în primele două minute de la instalare. Deci, şansa de supravieţuire a unei victime a SCR este resuscitarea cât mai precoce – în primul minut sau maximum primele două minute. Resuscitarea poate fi practicată de orice persoană se află lângă victimă! Şansa de supravieţuire este practic reprezentată de norocul victimei de a avea alături o persoană care ştie să practice o resuscitare eficientă.
Nimeni nu poate fi condamnat că a făcut resuscitare şi nu a reuşit. Toate cadrele medicale ar trebui să ştie să facă resuscitare şi pot fi chiar chestionate dacă nu o fac! SCR se poate instala la un om conştient (care devine imediat inconştient datorită stopului) sau la unul inconştient deja.
Modul de acţiune după modelul ABC l-am prezentat când am vorbit despre leşin. Ştim deci că A-ul înseamnă tragerea capului pe spate (hiperextensie) pentru eliberarea căilor respiratorii, B-ul se referă la respiraţie şi cu metoda ”Priveşte – Ascultă – Simte” (PAS) ne putem da seama dacă victima respiră sau nu, iar C-ul se referă la activitatea cordului (inimii): dacă nu simţim pulsul sau dacă victima nu are nici o mişcare sau tresărire, este deci absolut inertă, putem considera că inima s-a oprit. După ce am constatat lipsa respiraţiei şi/sau a circulaţiei trebuie să sunăm imediat la 112 şi, până sosesc ajutoarele calificate, trebuie să practicăm resuscitarea cardio-respiratorie! Despre tehnicile de resuscitare … în numărul viitor!
Până atunci, Vă doresc sănătate!
Dr. CIF
