Pe data de 25 Decembrie întreaga creștinătate sărbătoreste nașterea Domnului Iisus. Crăciunul are farmecul său peste tot în țară și în lume. În România, tradițiile și obiceiurile sunt purtate peste ani, fiecare generație transmițând mai departe datinile. Pe glob, multe, multe tradiții și obiceiuri, toate având în ele magia acestei sfinte sărbători.
Banat
În unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Isus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat. În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor. Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.
În zona Botoșaniului nu se dă nimic din casa în ziua de Ajun, nici măcar gunoiul. De asemenea, nu se împrumută nimic deoarece se consideră că aceasta ar fi un semn rău. Prin partea de nord a Moldovei se pregătește masa de Ajunul Crăciunului cu mâncăruri de post. Nimeni nu are voie să descopere masa pînă nu intră preotul pe ușă. Preotul blagosloveste masa de post, gustă primul bucatele, apoi cei ai casei.
Ardeal
În zona Sibiului, în Ajunul Crăciunului, femeile frământă aluatul pentru pâine și colaci. Există tradiția de a face un colac mai mare, împodobit cu figuri din aluat, care se așează pe masă, acolo unde va sta până la Bobotează. Dacă acel colac va fi mișcat din locul unde a fost pus se spune că se va tulbura liniștea din casă și se va strica bunăstarea familiei.
Muntenia
În Ajunul Crăciunului, unele femei se trezesc înainte de răsăritul soarelui și aruncă spre răsărit mâncare păsărilor pentru ca acestea să nu le strice semănăturile. Bărbații pun mâna pe lucrurile din ogradă (car, plug, coasă, sapă etc) ca să le fie drag să le folosească la muncile câmpului.
Maramureș
Poate mai mult ca și în alte locuri din țară, specific acestei zone este colindatul. Feciorii învață colinde, fac steagul și își pregătesc straiele de sărbătoare. Pe toata perioada colindatului feciorii nu au voie să umble singuri, ci numai în grupul pe care l-au format.
În Ajunul Crăciunului, există obiceiul de a se pune pe o masă un colac si un pahar de apa. Se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-si uda gura cu apa.
