Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul proiectului transfrontalier intitulat „Centre suport de dezvoltarea a IMM-urilor în localităţile Plandiste (Serbia) şi Deta (România)”. Masa rotundă desfăşurată pe parcursul a două zile, luni 14 noiembrie şi marţi 15 noiembrie, la Castelul Kapetanovo, a adus faţă în faţă reprezentanţii administraţiilor locale din Plandiste şi din Deta, dar şi investitori din cele două regiuni.
În prima zi Slavita Bulj a prezentat „Potenţialul de producţie a textilelor în zona Plandiste”, după care profesor doctor Vasile Petrovic, de la Universitatea din Zrenjanin a vorbit despre „Legăƒtura dintre economie şi educaţie şi investigarea instituţiilor în legăturăƒ cu viitorul tehnologiei din Europa, pentru dezvoltarea industriei textile şi a îmbrăcăƒmintelor – Viziunea pânăƒ în anul 2020”. Vladimir Mitrovic a făcut o amplă prezentare pe tema „Internetul ca şi potenţial de dezvoltare a industriei textile”, iar Miroslav Stupar a vorbit despre „Fondurile europene, ca şi modalitate de finanţare pentru dezvoltarea industriei textile”. Prima zi s-a încheiat cu o dezbatere având că temă „Castelul Kapetanovo – noul centru turistic pentru afaceri”, urmată de o prezentare de modă cu pijamele de mătase pentru femei şi bărbaţi aparţinând creatoarei Slavita Bulj.
A doua zi a mesei rotunde s-a organizat în sala KOS, Vuk Karadjic din Plandiste şi a fost deschisă de prezentarea primarului oraşului Deta, Petru Roman. Primarul Petru Roman a vorbit despre „Tranziţia industriei textile şi autonomia locală, experienţa Primăriei Deta” şi s-a referit şi la „Tranziţia industriei textile din perspectiva Primăriei Deta”. „Am fost întotdeauna preocupat de situaţia economică şi de modul în care funcţionează aceasta. Am fost ales să îi reprezint cât mai bine pe cetăţeni şi să gestionez bunul mers al unei localităţi. Fără o economie sănătoasă, fără un mediu de afaceri funcţional, nu putem decât să redistribuim sărăcia. Fără investiţii, fără fabrici, fără firme, fără servicii, un oraş este mort, nu are de unde să încaseze taxe şi impozite şi nu are bani să facă străzi, infrastructură sau să finanţeze programe sociale. Acest proiect transfrontalier se înscrie în această logică de a srprijinii mediul economic şi de a încuraja investiţiile în oraş”, a spus primarul oraşului Deta. Un punct important al celei de-a doua zi a acţiunii de la Plandiste l-a constituit şi prezentarea evoluţiei firmei Eybl din Deta, de la începutul investiţiei până astăzi.
Acţiunea de la Plandiste a fost continuarea unui prim contact pe acest subiect care a avut loc la Deta, în luna martie a acestui an, când o delegaţie formată din 50 de persoane din comuna Plandiste a vizitat firmele care lucrează în domeniul textil în oraşul Deta. Reprezentanţii partenerilor sârbi s-au arătat atunci extrem de impresionaţi de dimensiunea firmelor din Deta şi de gradul de modernizare a acestora.
Beneficiarii proiectui „Centre suport de dezvoltarea a IMM-urilor în localităţile Plandiste (Serbia) şi Deta (România)” sunt oraşul Deta şi comuna Plandiste. În cadrul proiectului se realizează un incubator de afaceri la Plandiste şi se face un studiu tehnic pentru înfiinţarea unui parc industrial la Deta. Valoarea totală a proiectului este de 350.740 euro din care 140.740 euro reprezintă bugetul alocat oraşului Deta.
Bine de știut!
Ce avantaje aduce un parc fotovoltaic
Soarele, cea mai curată și sigură sursă de energie de care putem dispune, revarsă în fiecare an pe planetă o cantitate de energie de circa 15.000 de ori mai mare decât necesarul mondial. Panourile cu celule fotovoltaice permit transformarea directă a radiației solare în energie electrică, exploatând așa-numitul „efect fotovoltaic“ care se bazează pe proprietatea anumitor metale conductoare (siliciul, element răspândit în natură) de a genera direct energia electrică atunci când sunt atinse de razele soarelui.
Energia produsă de un parc fotovoltaic este trimisă în Sistemul Energetic Național (SEN). Avantajele unui astfel de parc fotovoltaic sunt multiple. Materialele folosite sunt omologate, nu se descompun în timp, nu poluează mediul înconjurător, nu afectează solul și nu generează zgomot.
În plus, nu se produce deloc poluare şi nici deșeuri. Din punct de vedere financiar, un parc fotovoltaic înseamnă venituri la bugetul local. Astfel, un procent din valoarea investiției de construcții- montaj va reveni bugetului la care se va adăuga și redevența. De asemenea, pe perioada șantierului, se vor crea locuri de muncă.
Vor fi căutaţi muncitori pentru lucrări de pregătire, trasare, nivelare teren, manipulanți, transportatori materiale logistică, montatori panouri . De asemenea, după realizarea investiției se vor angaja lucrători pentru întreținere. Prin faptul că acest parc va fi cunoscut în țară și în Europa se vor putea atrage și alți investitori.
