În seara de Ajun, seara naşterii Domnului Isus Hristos, seara colindelor şi a bucuriei, an de an, Primăria, Consiliul Local şi Centrul Cultural al oraşului Deta, organizează „Sărbătoarea Pomului de Crăciun”. Şi de această dată, acest eveniment a adus bucurie în rândul celor mici care au fost încântaţi de bradul împodobit cu lumini multicolore şi de întâlnirea cu Moş Crăciun de la care au primit câte o pungă cu cadouri. Alaiuri de colindători de toate vârstele, au vestit naşterea Domnului prin versurile încărcate de semnificaţii şi linii melodice cunoscute. Recitalurile au fost susţinute de colindători de la Biserica Ortodoxă Română din Opatiţa, Biserica Ortodoxă Sârbă din Deta, Biserica Romano Catolică din Deta reprezentată de Ansamblul Edelweis, Corul mixt a Centrului Cultural al oraşului Deta, Ansamblul Margareta, Uniunea Bulgară din Deta, Biserica Penticostală Deta. Evenimentul s-a încheiat cu un superb foc de artificii. (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural al oraşului Deta)


Înlunadecembrie, Corul mixt a Centrului Cultural aloraşuluiDeta, a susţinutun recital de colinde laSpitalul OrăşenescDetaşi laPrimăriaDeta, precum şilaBisericaOrtodoxăRomânădinDetaşila BisericaRomanoCatolicădinDeta. Ultimul recital a fost în ceade-a treia zi a CrăciunuluilaBisericaOrtodoxăRomânădinOpatita. Cu un repertoriu de colinde bine ales, interpretat pe trei voci, sub atenta îndrumarea domnului profesor DanOroşan, corul a reuşitde fiecare datăcreeze acea atmosferamirificăde sărbătoare, insuflândcelor prezenţimagia Crăciunuluişisărbătorilorde iarnă. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural aloraşuluiDeta)

Ca în fiecare an, Ziua Națională a României a fost sărbătorită de oficialitățile și locuitorii din orașul Deta. Anul acesta, Primăria și Consiliul Local Deta împreună cu Centrul Cultural al orașului Deta, au organizat o ceremonie dedicată acestei zile în centrul orașului, la Monumentul Eroilor din față Muzeului. In prezența delegațiilor și reprezentanților principalelor instituții publice, ai partidelor și uniunilor politice, a asociațiilor, în fața tuturor celor prezenți, primarul orașului Deta, domnul Petru Roman, a deschis oficial această manifestare punctând importanța istorică a momentului și urând un călduros „La mulți ani!” tuturor românilor. Tedeumul și slujba de pomenire pentru cei căzuți în luptele pentru apărarea integrității teritoriului României au fost oficiate de către protopopul Ioan Prisăcean și preotul paroh Ciprian Blagoe. Evocarea acestei zile de o importanță deosebită pentru poporul român, a fost realizată și expusă de către domnișoara Diana Tătărușanu. Imnul Național al României „Deșteaptă-te Române” și Imnul Eroilor au fost intonate de către Corul Mixt al Centrului Cultural al orașului Deta, sub bagheta domnului profesor Dan Oroșan. La încheierea ceremoniei, cu un gând pios, în memoria eroilor noștri, au depus coroane de flori: Primăria orașului Deta, Asociația Veteranilor de Război, Consiliul Județean Timiș prin domnul consilier județean Tiberiu Lelescu, Poliția orașului, Poliția de frontieră, Unitatea de jandarmi, Unitatea de pompieri militari, Liceul Tehnologic „Sf. Nicolae” Deta, Grădinița Deta, Spitalul orășenesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată Maghiară, Uniunea Sârbă, Uniunea Bulgară, A.L.D.E, UNPR, Asociația Seniorilor din Deta, Asociația pensionarilor MAI și Forumul Democrat German. (Ovidiu Ivancea-director Centrul Cultural al orașului Deta)

Joi 24.12.2015, începând cu orele 17.00, vă așteptăm la Sărbătoarea Pomului de Crăciun, care va avea loc în fața Muzeului orașului Deta. Moș Crăciun va fi acolo!

Protopop Ioan Prisăcean – Biserica Ortodoxă Română
De fiecare dată, sărbătoarea Crăciunului ne îmbie prilejul să medităm la taina mântuirii neamului omenesc, descoperită prin întruparea Fiului lui Dumnezeu. Cuvântul cel veşnic al lui Dumnezeu, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, S-a „deşertat” pe sine şi a venit în lume, chip de om luând, asemenea oamenilor, în afară de păcat.
Întruparea Fiului lui Dumnezeu nu este o lucrare numai dumnezeiască, nici numai omenească. Este o cooperare dintre Dumnezeu şi om. Îngerul Gavril a vestit pe Fecioara Maria, zicându-i: „Duhul – Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preînalt te va umbri, pentru aceea şi Sfântul care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Luca 1,35).
La auzul acestor cuvinte, Fecioara Maria s-a „cutremurat”, nepricepând vestirea tainei, însă deschizând gura, a zis: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1,38).
Cooperarea omului cu Dumnezeu sta la începutul Întrupării, a mântuirii. Până când Fecioara nu a spus: „Fie mie după cuvântul tău”, harul nu a venit asupra ei. Până când Iisus nu a spus în grădina Ghetsimani: „Facă-se voia Ta, nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti”, iubirea lui Dumnezeu nu s-a desăvârşit prin jertfă. Până când noi nu vom potrivi voia noastră cu voia lui Dumnezeu, până când nu dăm acordul şi răspunsul afirmativ la lucrarea mântuirii, până atunci suntem străini şi nu beneficiem de acest dar dumnezeiesc. Rostim zilnic în rugăciunea Domnească: „Facă-se voia Ta”, dar aceasta înseamnă acordul şi voinţa noastră de a colabora cu Dumnezeu la mântuirea noastră. Este drept că Apostolul Pavel spune că: „mântuirea ni s-a dat în dar” (Efes.2,8). Neamul omenesc nu făcuse ceva vrednic ca să fie mântuit. El nu ascultase până atunci pe Dumnezeu, pe care nici nu-L cunoştea şi nu avea vreun merit ca să fie mântuit. Dar, odată adus acest izvor al mântuirii în lume, împărtăşirea din el stă în datoria omului, care trebuie să caute să dobândească prin strădanie mântuirea.
Dumnezeu nu ne mântuie fără consimţământul nostru. Mântuirea nu este un act de declaraţie din partea lui Dumnezeu, ci unul de colaborare dintre om si Dumnezeu. Dumnezeu nu declară pe unii mântuiţi, iar pe alţii osândiţi. Mântuirea nu este o lucrare unilaterală din partea lui Dumnezeu, nici numai un rezultat al voinţei şi puterii omului, ci este o lucrare divin-umană, un rod al întâlnirii harului dumnezeiesc cu credinţa şi faptele bune ale omului. Harul nu poate mântui fără voinţa omului, dar nici voinţa acestuia fără ajutorul lui Dumnezeu, după cum a spus însuşi Iisus:,,Fără de Mine nu puteţi face nimic”.(Ioan 15,5).
Păzind ,,hotarele legii” şi răspunzând chemării lui Dumnezeu, spre mântuire, suntem chemaţi să ne străduim mereu spre ţinta desăvârşirii noastre. Din această strădanie, se naşte răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor. Dumnezeu ne-a dat viaţa, ne-a dat şi libertatea. Fiul lui Dumnezeu a venit in lume ca noi să avem viaţă, să avem viaţă veşnică în Dumnezeu, a venit să ne slobozească din robia păcatului. El a venit să ne ajute să împlinim întreita dorinţă a sufletului: dorinţa de a trăi, de a trăi mai bine şi de a fi nemuritori.
Iisus Hristos a venit în lume ca să ajute oamenilor să-şi poată împlini această dorinţă, să trăiască o viaţă curată şi demnă, să înainteze pe drumul desăvârşirii şi să aibă viaţă veşnică. Să avem inimile larg deschise pentru primirea lui Hristos,să vedem că El este Domnul şi Mântuitorul lumii şi să-L vestim cu cuvântul şi cu fapta: Hristos se naşte, măriţi-L!
Lokodi Attila – preot-paroh Biserica Catolică Deta
“Dicsőség a magasságban Istennek, és békesség a földön a jóakaratú embereknek.”
Így énekeltek az angyalok Jézus születésekor. Isten üzenete ez. Jézus születését ünnepelve azt kívánom, hogy ezt az üzenetet megértsük és adjuk meg a Jóistennek a teljes tiszteletünket, hogy megkaphassuk tőle a békét. Kegyelemteljes Karácsonyt és Boldog új évet!
“Mărire în cer lui Dumnezeu și pace pe pământ oamenilor de bunăvoință”, cântau Îngerii la nașterea lui Isus.
Acest cântec este Mesajul Divin către om. Cu ocazia sărbătorii Nașterii Domnului doresc, ca toți să înțelegem acest mesaj, și să aducem ”mărire lui Dumnezeu”,ca să primim de la el pacea atât de mult dorită de noi toți.
Sărbători fericite și La mulți Ani”
“Ehre sei Gott in der Höhe und Friede auf Erden den Menchen seiner Gnade.”
So sang die Engel bei der Geburt Jesu. Gottes Botschaft ist. Wenn Wir feiern die Geburt von Jesus, ich möchte diese Botschaft verstehen und Gottes kommen für die ganze unseren Respekt, um seinen Frieden zu erhalten.
Mit diesen Gedanken wünsche ich Ihnen gesegnete Weinachten und ein Gutes Neues Jahr.
Na sate verni Zéla sas moglu milusti palni Koladni praznici i idna srécna no va Gudina!
LIUBODRAG BOGHICEVICI – preot paroh Biserica Ortodoxă sârbă
Ultimele zile ale anului sunt gata să se termine și se apropie încet sărbătorile de iarnă și incă un an nou. Să deschidem ușa pentru cei dragi și inima noastră pentru speranță, bucurie și lumină. Să fim mai buni și să privim înainte cu încredere. Să avem credință în Dumnezeu, cel care Ne călăuzește pașii. De Crăciun este timpul să uităm de griji și supărări, să iubim și să ne amintim de cei care ne sunt aproape. Anul Nou să aducă multe bucurii și împliniri!
Crăciun Fericit!
La mulţi ani 2016!
Pastor Sporea Gheorghe – Biserica Baptistă Deta
UN CRĂCIUN MINUNAT
DIN MĂREŢIA ZĂRILOR SENINE
DE DRAGOSTEA DE OAMENI MOTIVAT
DOMNUL MĂRIRII A VENIT ÎN LUME
SĂ NE SALVEZE DIN AL NOST PĂCAT” V.S.
Trăim într-o lume a extremelor şi a unei tensiuni fără de sfârşit chiar înainte de a sărbători Miracolul miracolelor, naşterea Domnului Hristos. Copii, tinerii, adulţii, bătrânii, cu toţii aşteptăm momentul sublim al naşterii Mântuitorului, Prinţul Emanuel care a venit printre noi şi a trăit plin de har şi de adevăr. Momentul plin de încărcătură emoţională şi de adevăr ne cuprinde inima şi mintea într-un remember care cauzează încântare şi bucurie adâncă, veneraţie şi uimire. Copilul care ni s-a născut, Fiul care ni s-a dat, rămâne pentru noi sursa inepuizabilă de viaţă şi sănătate, putere şi încredere, mângâiere şi siguranţă. Bill Crowder zicea: Tu nu eşti diferit prin ceea ce ţi se întâmplă ţie ci prin felul în care răspunzi la ceea ce ţi se întâmplă. Dacă ai avut o decepţie în viaţă, Hristosul întrupat te-a ajutat să depăşeşti momentul cel greu şi astfel să mergi înainte visând şi sperând la vremuri mai bune. Dacă ai avut o mare durere sufletească, imposibil de descris în cuvinte, tot El te-a mângâiat şi întărit ca să poţi rezista şi depăşi acea durere. Dacă ai fost la răscruce de drumuri, Cel ce e numit şi „Sfetnic” te-a încurajat şi luminat să alegi calea cea bună pentru viitorul vieţii tale. Nouă, tuturor celor din Deta, preţuiţi şi stimaţi de noi credincioşii baptişti, vă dorim un Crăciun care să vă aducă pe lângă cadouri, pace, speranţă, mângâiere, binecuvântare, vindecare şi fericire continuă. Versurile unei cântări sună aşa: „Pe noi Isuse dulce, Tu ne-ai iubit nespus, În schimb noi prin păcate, te-am întristat de-ajuns, Deci dă-ne nouă astăzi, Drept dar de Crăciun, O inimă curată, Un cuget sfânt şi bun„.
Cu dragoste şi consideraţie.
Ovidiu Ivancea-director Centrul Cultural al orașului Deta
Cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, doresc tuturor locuitorilor orașului nostru, multă sănătate, bucurii și un An Nou fericit!

La începutul lunii decembrie, am răspuns invitației Primăriei Jimbolia și am participat cu corul mixt al Centrului Cultural al orașului Deta, la Festivalul Internațional de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou „O, brad frumos”, aflat la cea de-a XX-a ediție. Alături de coruri și grupuri vocale din Jimbolia dar și din alte localități, am colindat și noi, corul mixt a Centrului Cultural al orașului Deta, încheind acest program cultural-artistic. Având deja aproape un an de la înființare, sub bagheta domnului profesor Dan Oroșan, corul din Deta s-a prezentat cu strigături și colinde specifice Crăciunului. Intrarea în sunet de tobă și strigături a creat publicului prezent starea necesară pentru ceea ce a urmat, adică interpretarea corală pe trei voci a mai multor colinde printre care: O ce veste minunată, Stea curată, Mărire întru cele înalte, Scoală gazdă din pătuț, ultima fiind cea mai apreciată de public mai ales datorită părții solistice cu acompaniament coral. Ropotele de aplauze, aprecierea și considerația publicului prezent, au fost mulțumirea noastră a tuturor, după multe ore de muncă petrecută în cadrul repetițiilor. O mare bucurie a fost prezența celui care iubește și susține actul cultural din orașul Deta, primarul Petru Roman. Invitat fiind pe scenă de primarul orașului Jimbolia, după urările transmise cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, primarul Petru Roman a încheiat cu lacrimi în ochi spunând „Sunt mândru de voi”, cuvinte care au rămas ca un ecou în sufletele fiecăruia dintre noi. (Ovidiu Ivancea-director Centrul Cultural al orașului Deta)

La mijlocul lunii octombrie, localitatea Opatița a fost punct de atracție pentru toți pasionații de artă culinară, fie în calitate de bucătari amatori sau de gurmanzi care abia au așteaptat să guste delicioasele preparate. Competiția gastronomică „Ceaunul și gratarul”, organizată de către Primăria și Consiliul Local Deta, a fost un bun prilej ca cei pricepuți să se întreacă în pregătirea feluritelor mâncăruri la ceaun sau pe grătar. Cu toate că prognozele meteo pentru acea zi nu anunțau nimic favorabil, datorită spiritului organizatoric al primarului orașului, domnul Petru Roman, au fost montate în curtea Casei Naționale, un cort imens și mai multe umbrele gigant, sub protecția cărora și-au arătat măiestria în prepararea mâncărurilor tradiționale, doisprezece echipe de bucătari amatori. S-a gătit fasole, papricaș, tocăniță, ciorbă de pește și ca de fiecare dată, prietenii noștri de peste hotare, în mare parte români din Serbia, au fost prezenți în această competiție cu cinci echipe. Țuica de casă, vinul, berea și mirosurile îmbietoare au adunat mulți gurmanzi din localitate și din împrejurimi. Centrul Cultural al orașului Deta a fost prezent cu Orchestra de muzică populară românească, aducând în fața publicului, doi cunoscuți interpreți vocali, Larisa Murariu și Cristian Gagea, care cu vocea lor minunată și repertoriul bine ales pentru acest eveniment, au reușit să încânte toți ascultătorii. Pe această cale doresc să le mulțumesc atât membrilor din orchestră cât și interpreților vocali pentru implicarea și prezența din ultima perioadă în viața culturală a orașului Deta. După o jurizare exigență a preparatelor culinare, toate echipele au obținut diplome și cupe care au fost oferite de către primarul Petru Roman și viceprimarul Adina Mateescu. Ovidiu Ivancea-director Centrul Cultural al orașului Deta
Echipele participante:
1. PANONSKI GUSARI –Plandiște Serbia – Gulașul baikerilor
2. BECARI – Jermenovci Serbia – Gulasul becarilor
3. COȘTEI – Vârseţ Serbia – Ciorbă de pește
4. COȘTEI – Vârseţ Serbia – Gulaș de porc
5. VASA – Sân Ianăş Bariţe Serbia – Gulaș a la Vasa
6. COSTICĂ S.R.L Deta – Gulaș cu varză
7. ŢUNDRIC TRANS – Deta – Sos picant cu carne de porc
8. MEHALA – Deta – Pui în sos de bere
9. SENIORII PRICEPUŢI – Deta – Fasole cu ciolan
10. BUCĂTARII VESELI – Deta – Papricaş
11. POMPIERII BUCĂTARI – Opatiţa – Tocană de porc cu mămăligă
12. BUCĂTARII ISCUSIŢI – Opatiţa – Gulaş de Opatiţa

La mijlocul lunii septembrie, comunitatea sârbă din oraşul nostru a sărbătorit hramul bisericii ortodoxe sârbe, Soborul Sfinţilor Sârbi, prilej de mare bucurie pentru toţi cetăţenii comunităţii sârbe din Deta şi nu numai. Ca în fiecare an, a fost sfinţit şi tăiat colacul în cadrul slujbei de vecernie, naşii din acest an potrivit tradiţiei fiind familia Milin. Trandafirul din mijlocul colacului „înzestrat” cu busuioc şi panglică roşie a fost dat mai departe naşilor care au preluat pentru anul viitor, familia Mijatov, conducătorii Pecăriei Sava.
După slujba de vecernie a urmat hora tradiţional sârbească, specifică Zonei Banat, Malo Kolo, pornită de către membrii Ansamblului Sveti Nikola, de la cel mai mic la cel mai mare, în curtea bisericii, ajungându-se mai apoi până pe şoseaua principală, urmând ca în parada portului popular cu toţii să se îndrepte pe scena din parcul oraşului, unde a fost suţinut un spectacol folcoric de către cele trei grupe ale Ansamblului Sveti Nikola Deta. A dat startul cea mai mică dintre grupe, care a prezentat cântece şi dansuri specifice zonei Şumadia a Serbiei, a urmat grupa mijlocie cu o coregrafie din zona Gruja a Serbiei, momentul artistic fiind încheiat de către grupa mare a ansamblului prezentând coregrafia Moia Diko, din Banatul Sârbesc. A urmat tradiţionalul Bal Sârbesc alături de formaţia condusă de către acordeonistul Berislav Pejic. La eveniment au participat primarul oraşului Deta, domnul Petru Roman, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, domnul Ognean Cârstici, consilierul judeţean, domnul Tiberiu Lelescu, Preşedintele Uniunii Bulgarilor – filiala Deta, domnul Boboiciov Ioan, precum şi preoţii protoerei Timisoara – Branislav Stancovici, preot paroh Ciacova – Liubomir Matici, preot paroh Denta – Jivoine Maletici şi preot paroh Deta – Liubodrag Boghicevici. Fără îndoială, cei care au furat privirile tuturor celor prezenţi au fost membrii ansamblului Sveti Nikola care s-au prezentat impecabil şi au întreținut atmosfera pe întreg parcursul serii, cu multă muzică, dans şi veselie. De asemenea grupa mare a ansamblului Sveti Nikola a încântat privirile şi sufletele timişorenilor la Maratonul Folclorului Sârbesc, susţinut în data de 26 septembrie, unde s-au prezentat cu o suită de dansuri şi cântece din zona centrală a Serbiei.
Pe această cale doresc să le mulţumesc din suflet acestor copii pentru faptul că împreună reuşim să derulăm o activitate care demonstrează implicarea lor activă în comunitate, ei reprezintă imaginea valoroasă a acestei comunității, aportul lor fiind recunoscut și apreciat de întreg orașul. Diana Tătăruşanu, Preşedinte Uniunea Sârbilor – filiala Deta.

În Banat este binecunoscut faptul că tradiţiile şi obiceiurile poporului sârb reprezintă o carte de vizită cu care se identifică în orice împrejurare. Una din aceste tradiţii care dăinuie în istorie de secole este tăierea colacului, familiară de asemenea şi cetăţenilor oraşului Deta. 

Festivalul Ceaunul și Grătarul din acest an s-a remarcat printr-un număr record de participanți.

Devenit deja tradiție, festivalul a adus la Deta 34 de echipe care s-au întrecut în preparate la ceaun și la grătar. S-au înscris în concurs echipe din Deta, Soca, Bordany (Ungaria), Plandiște (Serbia), Vîrșet (Serbia), Coka (Serbia), Bor (Serbia) și Glogoni (Serbia). Concurența a fost acerbă și fiecare echipă a păstrat foarte bine secretul culinar cu care a vizat primul loc. Jurizarea echipelor concurente și a preparatelor acestora s-a făcut prin evaluarea a 4 criterii, acordanduse-se pentru fiecare criteriu în parte, note de la 1 la 10. Criteriile de care s-a ținut cont au vizat gustul preparatelor culinare (frăgezimea și suculență cărnurilor, folosirea plantelor aromatice și a materiilor prime de sezon), prezentarea preparatelor culinare în formă finală (servirea preparatului într-un mod natural, apetisant, elegant, estetic, simplu, practic și eficient, design/mod de aranjare în farfurie și modul de prezentare, igiena farfuriei), compoziția preparatelor (combinarea corectă a culorilor, texturii și aromelor preparatului; îmbinarea gusturilor/aromelor și corelarea dintre felul principal și garnitură; compatibilitatea între ingredient și preparat) și prezentarea echipei (costumația adecvată și igiena concurentului; folosirea instrumentelor de gătit și măiestria în folosirea acestora; denumirea originală care să îi reprezinte pe membrii echipei și preparat).

Juriul a avut o misiune foarte grea și după deliberări și degustări amănunțite, jurații au decis să împartă premiile pe 34 de secțiuni, astfel, fiecare echipă a ocupat locul I la secțiunea la care a participat.

“Acest festival este un bun exemplu al felului în care trăim noi aici la Deta, în bună înțelegere cu toate etniile. Toleranța și înțelegerea sunt noțiuni care nu ne sunt străine și această sărbătoare este încă o dovadă în acest sens. Respectăm tradițiile și obiceiurile altora, ne mândrim cu tradițiile și obiceiurile noastre și ne bucurăm să vedem și să învățam cum trăiesc alții. Am avut preparate delicioase și mă bucur că de la an la an, acest festival crește și are tot mai mult succes”, a spus primarul Petru Roman.

Primarii din Deta și Plandiște, respect și prietenie


“Ne întâlnim foarte des în ultimii ani și ne respectăm unii pe alții. Am răspuns de fiecare dată invitației domnului primar Petru Roman și avem împreună multe proiecte. Dar pe lângă proiecte și colaborări am ajuns să ne cunoaștem foarte bine la nivel personal și am devenit prieteni. Acest lucru ne-a făcut să continuăm bunele relații și venim la Deta la fiecare eveniment, așa cum domnul primar Petru Roman și echipa sa vin la Plandiște la cele mai importante acțiuni. Relația de prietenie nu este doar între mine și domnul primar ci și între membrii echipelor noastre. Sportivii și pensionarii din cele două localități au organizat deja acțiuni comune”, a spus Milan Selakovic primarul din Plandiște. “Am fost recent la Deta la Zilele Orașului și, iată, acum suntem la Festivalul Ceaunul și Grătarul, o acțiune extrem de reușită la care am participat și anii trecuți. Mi-a plăcut atât de mult încât am organizat și noi un festival similar la Plandiște. În privința proiectelor transfrontaliere, avem deja în lucru un nou proiect comun. Este vorba despre modernizarea spitalelor din Deta și Plandiște, un proiect pe fonduri IPA care urmează să fie depus pentru finanțare” a mai spus primarul Milan Selakovic.

Toamna, anotimpul cu roade bogate, aduce și în domeniul cultural aceeași bogăție și vremea “de-a culege recolta” prin etalarea, la diferite evenimente, a tot ceea ce are Centrul Cultural mai bun, rezultat al zecilor de ore petrecute la repetiții.
Manifestarea “Zilele românilor din Glogoni” reprezintă un simbol al păstrării tradițiilor și spiritului românesc. Anul acesta, cultura, muzica și tradiția romanească au fost în prim plan la Glogoni, evenimentul reunind oaspeți, formații de dansuri, orchestre și fanfare din mai multe localități din Serbia.  
Centrul Cultural al orașului nostru a răspuns pozitiv invitației de a participa cu artiști din Deta și s-a prezentat, pe data de 13 septembrie, cu Formația de dansuri populare românești – seniori și Orchestra de muzică populară a instituției. Formația de dansuri populare românești-seniori, a impresionat încă de la început, numărul mare de dansatori, frumusețea portului popular, profesionalismul coregrafiilor puse în scenă fiind doar câteva dintre atuurile acestei formații. Cele două suite de dansuri populare românești din zona de câmpie a Banatului, prezentate la Glogoni, care au cuprins principalele dansuri caracteristice pustei, hora, sorocul, învârtita, brâul și ardeleana, i-au făcut pe toți cei prezenți să aplaude minute în șir. Orchestra de muzică populară, compusă din trei saxofoniști, doi acordeoniști și metronomul orgă electronică, a prezentat în deschidere câteva suite instrumentale din zona Banatului de câmpie, dar și de munte. Cei doi interpreți vocali, Larisa Murariu și Cristian Gagea, au apărut în fața publicului prezent cu melodii autentice, melodii vechi, reprezentative pentru foclorul românesc bănățean, cântece cunoscute de majoritatea publicului prezent. Încântarea noastră a fost să vedem marea majoritate a publicului fredonând melodiile odată cu interpreții vocali. Pe tot parcursul prestației, perechile de dansatori, în frunte cu instructorul coregraf Voicu Cătălin, au fost pe scenă, dând o și mai mare amploare actului artistic și cultural prezentat. Doresc să felicit toți membrii formației de dansuri și pe cei ai orchestrei pentru efortul depus și pentru prestația impecabilă, deoarece au reprezentat cu cinste și mândrie orașul nostru. Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta.


Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support