Ruga catolică

De Sfânta Ana, locuitorii orașului nostru se pot bucura de Ruga catolică, etniile bulgară și maghiară marcând o importantă sărbătoare și un adevărat punct de reper cultural. Evenimentul a debutat cu parada portului popular, apoi a continuat cu participarea la slujba religioasă și desfășurarea programului artistic în fața bisericii. Au încântat publicul cu evoluția lor, Ansamblul de dansuri populare bulgărești din Deta și Vinga alături de Ansamblul de dansuri populare maghiare din Deta și Tormac. Ca în fiecare an, nu a lipsit tradiționalul Bal care a avut loc în parcul Anton Kratzer din Deta. Formația Szinkron din Timișoara a întreținut publicul prezent cu melodii populare pentru toate gusturile, atmosfera fiind una de sărbătoare. Mulțumim Primăriei  şi Consiliul Local al oraşului Deta pentru sprijinul acordat în organizarea acțiunilor necesare pentru buna desfășurare a sărbătorii. (Clara Stanciu)

În fiecare an, românii din Coștei, Serbia, organizează o mare sărbătoare de Înălțarea Domnului. Asemănătoare cu ruga noastră, nigeea satului cuprinde spectacole de cântece și dansuri alături de jocul tradițional. Centrul Cultural din Deta a fost invitat să participe cu Ansamblul de dansuri populare românești seniori și tineret, artiștii noștri fiind foarte apreciați chiar și peste graniță. Ca de obicei, coregrafia a fost asigurată de instructorul coregraf Cătălin Voicu, iar aceasta, alături de originalitatea aranjamentului muzical, autenticitatea portului și dăruirea dansatorilor au făcut din dansurile Ansamblului nostru unul dintre cele mai aplaudate momente ale spectacolului. În spectacol au mai fost prezenți Doina Carașului din Oravița și Orchestra Societății Cultural-Artistice Mihai Eminescu din Coștei, aceasta din urmă întreținând atmosfera de cântec și dans până târziu în noapte. (Ovidiu Ivancea, director Centrul Cultural Deta)

La 50 de zile după Paşti, ortodocsii din întreaga lume sărbătoresc Rusaliile sau Cincizecimea, adică Pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor şi ziua în care a fost alcătuită prima comunitate creştină. Este o sărbătoare care își schimbă data, ziua rămânând aceeași, duminica. Multe biserici își au hramul de această sărbătoare, printre ele aflându-se și Biserica ortodoxă Română din Deta.
Pentru a sărbători cum se cuvine această zi cu mare încărcătură spirituală, în 26 și 27 mai, Primăria și Consiliul Local al orașului Deta împreună cu Centrul Cultural Deta au  organizat mult așteptata Rugă Bănățeană. Jocul  tradițional de Rugă a avut loc pe platoul și scena special amenajată pentru asemenea evenimente din parcul Anton Kratzer. Interpretul de muzică populară Dumitru Stoicanescu, cunoscut atât în țară cât și peste hotare pentru repertoriul său variat și stilul de interpretare inegalabil, alături de tinerii interpreți Ioan Surdu, Roxana Groza, Andreea Dragoman și formația condusă de Stoian Mirciov, au facut din ruga de anul acesta, o sărbătoare a cântecului popular autentic din Banat, o doză autentică de joc și voie bună. În deschiderea rugii au urcat pe scenă Ansamblurile de dansuri populare românești și sârbești ale Centrului Cultural Deta, iar interpreta vocala Madalina Trion și formația a impresionat publicul prin prezența și vocea sa minunată. Obosiți de la joc, cei prezenți s-au putut delecta cu bere, mici și grătare puse la dispozitie de diferitele societăti comerciale venite cu standuri la eveniment.
Cred că, de la an la an, această zi de sărbătoare dobândește o amploare tot mai mare, reușind să atragă tot mai mult public format din iubitori ai muzicii și ai dansului popular bănățean. (Ovidiu Ivancea, director Centrul Cultural Deta)

Cea de-a XII-a ediție a Festivalului – Concurs ”Lada cu Zestre” a adus un suflu nou și un spirit de competiție aprins în ceea ce privește folclorul timișean. Peste 1500 de artiști au fost prezenți anul acesta la competiție, 63 de localități din județul Timiș și-au trimis cei mai de seamă reprezentanți să lupte pentru marele premiu, au avut loc 7 spectacole, artiștii bucurând publicul cu 42 de ore de spectacol folcloric. Anul acesta festivalul a avut o singură etapă de jurizare în cele şapte localităţi gazdă şi a fost structurat în doua categorii: Laureaţi şi Zestrea Timişului.
Centrul Cultural al oraşului Deta a concurat la categoria Laureaţi, spectacolul concurs fiind prezentat în localitatea Giarmata Vii. Toate formaţiile artistice aflate sub egida instituţiei de cultură din Deta şi-au adus aportul pentru promovarea culturală a oraşului, dansul şi cântecul fiind la loc de cinste. În urma punctajului obţinut, Centrul Cultural Deta s-a clasificat pe locul al doilea din categoria la care a participat, premiile pe secţiuni fiind următoarele:


A.   COREGRAFIE
1. Ansambluri de dansuri ale etniilor:
a)Ansamblul de cântece şi dansuri sârbeşti – Premiul I
b)Dans mixt, ansamblul de dansuri populare sârbeşti – Premiul II
c)Ansamblul de dansuri populare maghiare – Premiul II
d)Ansamblul de dansuri populare sârbeşti 8-14 ani – Premiul III
e)Ansamblul de dansuri populare germane, peste 14 ani – Premiul III
f)Ansamblul de dansuri populare germane, 8-14 ani – Menţiune
            2. Ansamblu pe generatii:
a)Ansamblul de dansuri populare româneşti – Menţiune
            3. Dansuri de fete:
a)Ansamblul de dansuri populare româneşti – Menţiune
            4. Dans mixt peste 14 ani:
a)Ansamblul de dansuri populare romaneşti tineret – Menţiune
b)Ansamblul de dansuri populare româneşti seniori – Menţiune
   
B.MUZICALA
            1. Coruri:
a)Corul mixt românesc – Premiul II
            2. Coruri- etnia maghiară:
a)Corul mixt maghiar – Premiul I
            3. Solişti instrumentişti etnia sârbă 13-18 ani:
a)Deian Giurgev – armonică sârbească – Premiul I
            4. Solişti vocali etnia germană 13-18 ani:
a)Astrid Şămanţu – Premiul I


  
C. POEZIE DIALECTALĂ, TEATRU
            1. Teatru popular:
a)Etnia maghiară – Menţiune
  
D. GASTRONOMIE
            1. Cel mai competitiv oraş sau comună în domeniul gatronomic:
a) Centrul Cultural Deta –Premiul III
b) Centrul Cultural Deta – Premiul special – ,,crumpi în cipsie cu carnaţi şi colac,,
Îi felicit pe toţi cei care au reprezentat cu cinste şi mândrie oraşul Deta, pe toţi cei care s-au implicat şi si-au contribuit la obţinerea acestor minunate rezultate. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al oraşului Deta)

Sărbătorile Pascale aduc multă bucurie în sufletele creştinilor în special acolo unde bisericile sărbătoresc hramul odată cu Învierea Domnului. Hramul Bisericii Ortodoxe Româneşti din localitatea Opatiţa este în cea de-a doua zi de Paşte, ocazie cu care se organizează mult așteptata Rugă a Satului.
Și în acest an, Primăria oraşului Deta, Consiliul Local şi Centrul Cultural al oraşului Deta au contribuit semnificativ la reușita evenimentului, aprecierile venite din partea publicului participant fiind cea mai frumoasă motivație. De la ediție la ediție, calitatea evenimentului a crescut, au fost invitate formații de excepție, interpreții vocali i-au mulțumit și pe cei mai exigenți petrecăreți. În 2018, cunoscutele artiste Alina Trăstău şi Ramona Calean, acompaniate de o orchestra de nota 10, au adus cântecul bănăţean la Opatița oferindu-le tuturor celor prezenți o seara de neuitat. Punctul culminant al Rugii a venit din partea invitatei speciale, doamna profesor Carmen Popovici, cunoscător şi promotor al folclorului bănăţean autentic, care a oferit un recital de zile mari publicului avid de muzică bună. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al oraşului Deta)

Mesaj pascal din partea lui Protopopului Ioan Prisăcean, Biserica Ortodoxă Română

,, Aşa a iubit Dumnezeu lumea încât pe

Fiul Său Cel Unul-Născut l-a dat, ca oricine

crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică.”

Aceste cuvinte ale Mântuitorului ne dezvăluie taina cea mare a sfintelor Patimi şi a Sfintei Învieri, pe care le prăznuim toţi cu atâta credinţă şi evlavie. Într-adevăr, la temelia venirii Domnului Iisus în lume, a jertfei Lui de pe cruce şi a Învierii Lui, stă dragostea cea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de noi oamenii. Căci numai dragostea este izvorul dăruirii de sine, al jertfei depline-până la jertfa vieţii-pentru binele şi mântuirea semenilor, aşa cum ni s-a arătat în chip desăvârşit în viaţa Mântuitorului. Iar jertfa din dragoste zămisleşte viaţa, o viaţă înnoită şi îmbogăţită. Aşa că miezul credinţei noastre s-ar putea cuprinde în această dragoste jertfelnică şi dătătoare de viaţă.

În preajma sfintelor Sale Patimi, Mântuitorul a zis către Sfinţii Apostoli: ,,Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca viaţa lui să şi-o pună pentru prietenii săi” (Ioan 15,13). El însă şi-a pus viaţa nu numai pentru Sfinţii Apostoli, ci pentru toată lumea, pentru toţi oamenii, care au vieţuit dintru începutul neamului omenesc, vieţuiesc şi vor vieţui pe faţa pământului. Dumnezeu-Fiul din dragoste faţă de Tatăl şi faţă de noi a primit să ia ,,chip de rob” şi s-a făcut ascultător ,,până la moarte pe cruce”(Filip.2,7-8)

Jertfa dragostei lui Iisus Hristos, răstignirea şi moartea Lui, n-au rămas neroditoare. Dumnezeu n-a lăsat pe Fiul Său să fie rob morţii, ci l-a înviat din morţi şi l-a înălţat întru mărirea cea veşnică.(Ioan 17,5) Dar nu numai pe Iisus Hristos l-a proslăvit, ci tuturor le-a deschis calea eliberării din robia păcatului şi a morţii, calea părtăşiei la viaţa cea veşnică. Fiecare credincios ştie că în Sfânta Taină a Botezului, cel ce se botează se răstigneşte şi moare păcatului şi înviază ca să vieţuiască lui Hristos, adică să aibă parte de viaţa cea veşnică. Dar moartea şi învierea împreună cu Hristos, prin care-în Botez-devenim o făptură nouă, în care sălăşluieşte şi viază Hristos, se cuvine să o arătăm şi în viaţa noastră, în faptele noastre, adică să fim în toate zilele şi în fiecare clipă morţi faţă de păcat şi vii faţă de virtute, adică să ne asemănăm cu Iisus Hristos şi astfel să avem dragostea, bunătatea, smerenia, blândeţea, milostivirea, răbdarea, jertfelnicia şi multe alte virtuţi, care strălucesc în Iisus Hristos.

În vremea slăvitului şi marelui post al Paştilor ne-am pregătit, prin înfrânare, prin curăţirea de păcate în Sfânta Taină a Pocăinţei, prin rugăciuni stăruitoare şi fapte bune, prin Sfânta Împărtăşanie, ca să întâmpinăm cu vrednicie praznicul luminos şi plin de bucurie al Învierii Domnului. Bucuria noastră va fi cu atât mai deplină cu cât vom fi mai deplin morţi faţă de păcat şi vom vieţui mai deplin pentru Hristos, pentru virtute. El ne-a deschis calea unei vieţi pline de lumină, de bucurie, de pace, de dragoste, în care încă de acum avem ,,arvuna” vieţii celei veşnice şi care e garanţia că Dumnezeu ne va face părtaşi pentru totdeauna la viaţa cea veşnică.

Se cuvine dar, ca prăznuirea Învierii Domnului să fie şi un nou pas pe calea înnoirii vieţii noastre, ca nu numai zilele Sfintelor Paşti, ci anul întreg să strălucească sub lumina dumnezeiască a Învierii Domnului şi a învierii sufletului nostru la o viaţă nouă, în inima căreia să stea dragostea jertfelnică şi zămislitoare de roadă îmbelşugată pentru fiecare credincios, pentru obştea cea mare sau mică din care facem parte. În felul acesta ne vom dovedi adevăraţi ucenici ai lui Hristos, vieţuitori în duhul dragostei lui Iisus Hristos cel înviat – Cel ce este pururi cu noi şi în noi şi ne călăuzeşte spre zările nemărginite ale veşniciei.

Dorindu-Vă tuturor ca Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului să vă dăruiască pace, sănătate, bucurie şi spor în tot ce este bun şi folositor pentru mântuirea noastră, pentru familiile noastre, Vă adresez creştinescul salut cu care s-au întâmpinat ucenicii Domnului din neam în neam: HRISTOS A ÎNVIAT!

Salut pascal din partea Preotului Paroh Lokodi Attila, Biserica Romano-Catolică

„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbători Fericite.

„Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.

„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.

Mesaj din partea Preotului Paroh Liubodrag Boghicevici, Biserica Ortodoxă Sârbă

Mântuitorul nostru Isus Hristos a venit pe lume pentru a ne dărui viaţă, a pătimit pe sfânta cruce pentru a ne bucura de mântuire pe acest pământ şi de veşnicia din ceruri. În aceste zile de Sfântă Sărbătoare a Sfintelor Paşti Să-L preamărim mulţumindu-I pentru binecuvântarea şi pacea pe care ni le dăruieşte, oferind şi primind bunătate, smerenie şi bucurie în sufletele noastre şi celor dragi! Lumina şi căldura Învierii Domnului nostru Isus Hristos să ne încălzească sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă, iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară! HRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!

Mesaj din partea Pastorului Ghiţă Sporea, Biserica Baptistă Beraca

Gândul nostru curat și sfânt se îndreaptă înspre voi, dragi cititori ai Monitorului. Vă salutăm din suflet: Hristos a înviat! Paștele creștin devine din nou, pentru noi toți, un timp al celebrării triumfului omului, al suferinței asupra morții, el trăiește și rămâne speranța noastră vie (1 Petru 1:3-4). Vă invit să ne oprim împreună din alergările cotidianului și să privim cu admirație și bucurie spre Cel ce a înviat din morți. Întunericul morții și al păcatului nu a putut sufoca strălucirea soarelui pascal. Paștele ne vorbește despre unicul biruitor care a cucerit moartea făcând-o slujitoarea bucuriei veșnice. El a zis în Evanghelia după Ioan 10:17-18: „Tatal mă iubește, pentru că îmi dau viața, ca iarăși s-o iau. Nimeni nu mi-o ia cu silă ci o dau eu de la mine. Am putere să o dau și am putere să o iau iarăși. Aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl meu.” Adevărata noastră menire și motivație trebuie să fie aceea de a-L glorifica și înălța pe Hristos biruitorul. Doctor Cherlles Malik, fost președinte al ONU în anul 1959, scria: „credința în Isus Hristos este sensul prim și ultim al vieții noastre. Nu știu cine ești sau care îți este ocupația, am însă pentru tine o singură întrebare: crezi în Isus Hristos?” Cu respect și iubire, noi baptiștii, vă dorim mântuirea și viață prin acela care a înviat. Hristos a înviat!

De-a lungul anilor, comunitatea maghiară din Deta păstrează o veche tradiție populară de alungare a iernii și a răului, cunoscută sub numele de „Fărșang”. Momentul culminant al Fărșangului îl constituie ziua de „Lăsata Secului” când se respectă obiceiul de „Înmormântarea Fărșangului”, adică de îngropare a iernii, după care spiritul primăverii poate renaște. Sărbătoarea cade întotdeaunaîn luna februarie sau în prima parte a lunii martie. Înmormântarea Fărșangului seamănă cu un alai de nuntași care este condus de muzicanți, preot, cantor, mire, mireasă și bocitoare. În fruntea alaiului se află o căruță alegorică care transportă iarna aflată pe sfârșite, simbolizată printr-o păpușă din zdrențe care întruchipează toate păcatele omenești. La încheierea Fărșangului ,păpușa va fi aruncată într-o groapă sau arsă pentru a scăpa de spiritele rele și blesteme.

Și în acest an, sărbătoarea s-a încheiat cu tradiționalul Bal de Fărșang. Un moment deosebit al serii a fost programul artistic susținut de Ansamblul de dansuri populare maghiare „PIROS TULIPÁN” de la Ostoičevo din Serbia, de către Ansamblul de dansuri populare maghiare „MARGARETTA” din Deta și Corul “GALAJ”, tot din orașul nostru, sub îndrumarea preotului-paroh Fazakas Csaba. Atmosfera a fost întreținută de formația “TRESNYEVÁCI ÁSZOK” din Serbia care a oferit o seară de neuitat. Alături de ei au fost prezenți musafiri de la Ostoičevo – Serbia și din satele învecinate care au comunități maghiare. Toți participanții au fost serviți cu prăjitura “Crofne”, o delicatesă tradițională de Fărșang. (Clara Stanciu)

În decembrie, orașul Deta, prin intermediul Centrul Cultural, a fost gazda unui spectacol de anvergură, un concert de colinde structurat în două părţi care a îmbinat muzica clasică cu folclorul tradiţional autentic. În prima parte, cvartetul „Music Age” condus de Edmund Dandoti şi soprana Roxana Bădilă a Filarmonicii Banatul din Timişoara, a interpretat prelucrări muzicale româneşti dar şi din muzica internaţională, specifice sărbătorii Naşterii Domnului. Vioara, alături de acordurile violoncelului și vocea inegalabilă a sopranei au ajuns la inimile spectatorilor, reuşind să aducă magia Crăciunului.

Cea de-a doua parte a Concertului de Colinde, prin vocile minunate ale interpreţilor de muzică populară Iustina Span, Reli Vilau, Maria Florea şi Alexandru Pop, a purtat purtat publicul prin diferite zone folclorice din ţară. În sunet de zurgălăi, cu un repertoriu de colinde autentic și bine selectat, artiștii din popor au întregit frumusețea sărbătorii Crăciunului. Spectacolul s-a încheiat cu un recital de colinde oferit de îndrăgita şi cunoscuta interpreta de muzică populară din Banat, Ramona Ilieş Drăgan, care a reuşit, prin cântec, să antreneze şi publicul prezent. Prezentarea întregului program a fost realizată de către Loredana Bandariu. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

În Ajunul Căciunului, seara naşterii Domnului Isus Hristos, a colindelor şi a bucuriei, Primăria şi Consiliul Local al oraşului Deta alături de Centrul Cultural Deta organizează în faţa Muzeului oraşului ,,Sărbătoarea Pomului de Crăciun”. Și în acest an, evenimentul a reușit să creeze o atmosferă unică, asemenea unei povești, cu brad împodobit, om de zăpadă, trăsură cu reni şi sute de lumini multicolore. În prezenţa Moşului, alaiurile de colindători au vestit naşterea Domnului.

Deschiderea recitalui de colinde a fost realizată de colindătorii Bisericii Ortodoxe Române din Opatiţa, urmați de colindătorii Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta, cei ai Bisericii Romano-Catolice din Deta, ai Uniunii Bulgare din Banat – filiala Deta, ai Ansamblul de dansuri populare germane Edellweis, ai Bisericii Casa Tatălui și ai Bisericii Penticostală. În încheiere a concertat Corul Mixt al Centrului Cultural Deta, dirijat de profesorul Dan Oroşan. Moş Crăciun, foarte darnic și în 2017, a oferit o mică surpriză dulce celor prezenţi și un superb foc de artificii. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support