Protocolul “ABC” reprezintă modalitatea de acţiune imediată în cazul persoanelor care şi-au pierdut cunoştinţa.
Litera A provine de la cuvântul englezesc “Airway” (căi respiratorii) şi se referă la libertatea sau obstrucţia acestora. La omul inconştient, baza limbii cade în fundul gâtului şi închide accesul aerului în căile respiratorii şi plămâni. De asemenea căile respiratorii mai pot fi blocate şi de diferiţi corpi străini aspiraţi (fragmente de proteze sau lucrări dentare, fragmente alimentare, bucăţi de jucării, nasturi sau bile). Prima manevră pentru eliberarea căilor respiratorii se execută în felul următor: cu o mână pe ceafa victimei şi cealaltă pe fruntea acesteia se execută o mişcare de basculare a capului spre spate. Această manevră se poate completa astfel: cu două degete sub bărbie şi cel mare pe ea (de la mâna care a fost pe ceafa victimei) se trage fin bărbia înainte.
În cazul aspiraţiei de corpi străini, în special dacă observăm că victima încrucişează mâinile pe piept sau duce o mână pe piept şi cealaltă în jurul gâtului, nu mai poate vorbi şi se cianozează văzând cu ochii (se albăstreşte la faţă) intervenim în următor:
■ situaţia 1: dacă victima este conştientă se va practica tehnica Heimlich (salvatorul se plasează în spatele victimei, trece braţele sale pe sub braţele victimei, plasează un pumn strâns cu degetul mare înăuntru, imediat sub coaste, pe linia de mijloc a burţii şi îl acoperă cu palma cealaltă; apoi salvatorul execută mişcări de strângere-apăsare, energice, orientate înspre capul victimei până la expulzia corpului obstructiv);
■ situaţia 2: dacă victima şi-a pierdut cunoştinţa: vom aşeza victima pe un plan dur (nu pe pat, ci pe jos), cu faţa în sus; salvatorul va elibera căile respiratorii, iar dacă există obiecte străine în cavitatea bucală, încercă să le elimine. Dacă victima continuă să nu respire, salvatorul va încăleca peste coapsele victimei, va plasa un pumn cu degetul mare închis în „lingurică” şi îl va acoperi cu cealaltă mână, apoi execută mişcări de apăsare-împingere, energice, orientate înspre capul victimei până la expulzia corpului.
Litera „B”: provine de la englezescul „Breathing” care înseamnă respiraţie. Salvatorul execută „PAS”-ul (Priveşte toracele – Ascultă respiraţia – Simte aerul expirat). Dacă respiraţia este absentă, va practica respiraţia artificială: gură la gură sau gură la diferite obiecte intermediare menite a evita contactul direct cu gura victimei (batistă, mască).
Litera „C”: provine de la „Cord-circulation” care înseamnă inimă-circulaţie. Se va lua pulsul victimei, la artera carotidă, la gât, imediat lângă „mărul lui Adam”, cu trei degete. Dacă nu se simte deloc sau dacă victima nu face nici o mişcare, nu are nici o tresărire, nu răspunde la nici un stimul, se va face imediat circulaţie artificială. Cu două mâini suprapuse, pe mijlocul pieptului, se va apăsa osul stern 4-5 cm în profunzime, de 100 ori pe minut. La 30 apăsări vom sufla aer de două ori pe gura victimei. Dacă victima respiră şi are puls, se va întoarce în poziţia laterală de siguranţă şi cu o mână pe piept şi una pe puls, împreună, vom aştepta sosirea ambulanţei!
Dr. Cobzariu Iosif Florin (Dr. CIF)