SĂNĂTATEA este mai scumpă decât aurul, însă din păcate, ne dăm seama de acest lucru abia când ajungem la doctor. Sănătos este numai acela care nu-i bolnav, dar, doctorul vrea să ştie asta?

Ăsta nu-i bolând ! Adică are sănătate mentală, “nu-i lipseşte nici o doagă”, “nu-i filează nici o lampă”, “nu s-a ţicnit”, “nu-i scârţâie arcuşul” şi “nu-i sărit de pe fix”.

Nimeni nu moare sănătos, dar, toţi putem trăi sănătos. Sau, cel putin, mai sănătos. Vă urez success la tăierea porcului şi poftă bună!

Ăst’ lucru-i cel mai bun/ Sa fii sănătos tun/ Ăst’ lucru-i cel mai tare/ să nu spui niciodată /”Au, mă doare!”

Toţi îţi doresc şi promit SĂNĂTATE (vezi politicienii în campanie) şi toţi îţi urează de SĂNĂTATE (mai ales după campania electorală).

Atunci când eşti sănătos, le poţi face pe toate, numai să vrei. Atunci când nu mai eşti sănătos, vrei să le faci pe toate, dar nu mai poţi.

Tu decizi pentru sănătatea ta! Noi putem să te sfătuim, să te îndrumăm, să te ajutăm, însă numai Dumnezeu hotărăşte!!!

ESTE TOT CE VĂ DORESC DUMNEAVOASTRĂ, EDITORILOR ŞI CITITORILOR MEI, PENTRU ANUL 2010, alături de un călduros LA MULŢI ANI! Dr. Cobzariu Iosif Florin (Dr. CIF)

Odată cu venirea sărbătorilor de iarnă, Poliţia oraşului Deta vă aduce la cunoştinţă câteva din prevederile legale cu privire la deţinerea, comercializarea şi folosirea obiectelor artizanale pe bază de amestecuri pirotehnice. Potrivit dispoziţiilor legii nr. 406/2006 pentru modificare şi completarea legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, numai persoanele juridice autorizate au dreptul să deţină şi să comercializeze obiecte artizanale şi de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice. Persoanele fizice nu pot confecţiona, deţine, comercializa, importa sau folosi orice obiecte pirotehnice din clasele II – IV, precum şi petarde, pocnitori şi obiecte zburatoare luminoase din clasa I.

Suntem în luna Sfântului Andrei. În această lună se deschide şi sezonul de tăiere a porcilor, perioadă care ţine până la sfârşitul Fărşangului.


Trecut şi prezent
Înjunghiatul porcului tinde să devină o amintire. Legislaţia actuală precizează că porcii trebuiesc omorâţi prin asomare. Bunicii şi părinţii noştrii creşteau porcul pentru tăiat în ogradă. Astăzi, din pricina scăderii bruşte a numărului de crescători de animale, porcul este procurat din alte localităţi, la preţuri piperate. Mai demult, pregătirile începeau cu câteva zile înainte. Se pregăteau lemne pentru foc, se curăţa troaca în care se opărea porcul, cazanele, paiele pentru pârlit, sculele, cuţitele. cu o seară înainte se curăţa ceapa şi usturoiul, din producţia proprie a grădinii. Astăzi, pregătirile sunt cu totul altfel: se cumpără carcase de porc din supermarket iar condimentele (ceapa, usturoiul, boiaua – de producţie China, Ungaria ori Turcia) se cumpără din piaţă. Bunicii noştrii, la tăiatul porcului, apeleau la ajutorul vecinilor şi neamurilor apropiate, care veneau cu bucurie. Dimineaţa, pe întuneric, după înjunghiere, ,, vitejii,, intrau la căldura sobei pentru o “întăritură” sub formă de pălincă fiartă. Între timp, porcul lăsat în curte, dispărea prin bunăvoinţa glumeţilor şi aşa munca era condimentată de dimineaţă cu glume. În funcţie de localităţi sau zone, pârlitul putea fi diferite feluri, unii opăreau porcul şi îl curăţau în troacă de păr cu nişte dispozitive sub formă de clopot, alţii îl pârleau cu paie sau cu lemne. Azi, pârlitul se face cu un dispozitiv cu gaz. După despicarea porcului intrau şi femeile în acţiune. Ele pregătesc miculdejun din creier, ficat, slănină, totul cu multă ceapă. Lucrul cel mai neplăcut era spălatul maţelor. Femeile care spălau maţele cum trebuie erau apreciate şi chemate pentru a da sfaturi şi o mână de ajutor şi la alte case. În zilele noastre, nu se mai spală maţele: acestea sunt din materiale sintetice şi se comercializează în pieţe sau magazine. Tranşarea se făcea obligatoriu în curte oricât de frig ar fi fost şi în apropierea cazanului unde se fierbeau măruntaiele pentru prepararea caltaboşului, sângeretului şi a tobei. După fierbere caltaboşii, sângeretele se puneau la răcit, pe bâte aşezate în curte, într-un la loc ferit, nu şi pentru unele pisici mai “îndrăzneţe”. Toba se punea într-o tavă. Pentru a căpăta o formă plată, peste tobă se punea o greutate. În timp ce femeile erau ocupate cu pregătirea bunătăţilor, în odaia călduţă măcelarul trecea la prepararea cărnaţilor după reţeta fiecărui gospodar.

Să ne pătrundem inimile de inţelesul acestui imn al sărbătorii Naşterii Domnului şi să-l proclamăm prin viaţa noastră de fiecare zi. Să-L premărim pe Mântuitorul şi să-I fim recunoscători pentru tot ceea ce a făcut pentru noi. Să-L întâmpinăm pe Domnul păcii, singur în stare să aducă bucurie adevărată şi odihnă inimilor noastre. Să ne înălţăm prin credinţă, prin nădejde, prin dragoste. Dumnezeu este cu noi, viu cum a fost când L-au adorat păstorii, cum L-au găsit magii. El poate să ne asculte în necazurile noastre, să ne sfinţească în bucuriile noastre. Dar datoria noastră cea mai mare este să-I facem Domnului Iisus loc în inimile şi sufletele noastre, să Se nască acolo cu harul şi cu puterea Lui. Căci, oare, la ce ne-ar folosi de S-ar naşte El de o mie de ori în Betleem, şi n-ar avea unde să-şi plece capul în inimile pe care le-a zidit pentru El? Fie ca praznicul Naşterii Domnului să- l serbăm cu bucurie mare,cu sănătate cu belşug şi prosperitate alături de cei dragi iar roada bucuriei să fie ceea ce au cântat îngerii deasupra locului sfânt al Naşterii: mărire întru cei de sus lui Dumnezeu, iar pe pământ pace între oameni bunăvoire. Preot paroh, IOAN CIPRIAN BLAGOE, PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DETA

Despre naşterea lui Isus apostolul şi evangelistul Ioan relatează astfel: „La început era Cuvîntul şi Cuvîntul era la Dumnezeu şi Cuvîntul era Dumnezeu. Toate lucrurile au fost create prin el şi nimic din ce a fost creat nu a fost creat fără el. Şi Cuvîntul s-a făcut trup şi a locuit între noi.”(In 1,1-6)

Iubiţi Credincioşi!

„Cuvîntul s-a făcut trup şi a locuit între noi”. Desigur, Crăciunul nu înseamnă lumini, cadouri, nici măcar nu este un prunc fraged aşezat pe paie. Ioan nu începe Evanghelia sa, relatarea vieţii lui Isus, veste bună pentru fiecare dintre noi, cu pruncul Isus în braţele Mariei, ci cu o privire ma profundă care intră în cer şi iese din templu. Cuvîntul creator, care era cu Dumnezeu la începutul lumii, a creat o breşă în strălucirea cerului şi a coborît în timp, în lume, aşa cum au invocat profeţii atâtea secole. Iar prezenţa Lui între noi ne ajută să observăm lumea care ne înconjoară cu fericirile şi suferinţele ei. Să ne uităm puţin în jurul nostru. Cu câţi oameni ne întîlnim în viaţa noastră! Stând la rând, de exemplu, pentru a ne împărtăşi, vedem bucurii de căsătorii abia celebrate în tinerele perechi care stau la rând, noi zîmbete în cei care „au început să facă burtă”, copii ţinuţi de mînă sau în braţe, capete încărunţite, obosite de dureri ascunse, de familii în dificultate, de boli venite pe neaşteptate. Printre familii care trăiesc împrejur vedem zâmbete satisfăcute ale celui care are multe de la viaţă, tăcerile silenţioase ale celui care nu-i înţelege pe copiii săi, feţele gânditoare ale celor care sunt despărţiţi, ale celor care au venit de departe, ale celor care îşi reconstruiesc viaţa. Adolescenţii roiesc în jurul nostru uneori dezorientaţi, uneori încuiaţi, uneori gânditori. Să ne gândim la acei oameni care anul acesta sărbătoresc Crăciunul în cer, la cel care îşi reţine lacrimile datorită primului Crăciun petrecut fără persoana iubită, la prietena care este în spital din cauza unei „boli grave” (avort), şi la alta care şi ea este în spital cu un prunc nou în braţe. Cît de mult s-a schimbat viaţa lor în cîteva zile! Să ne gândim la părinţii noştri care îmbătrânesc fericiţi şi la alţi părinţi plini de suferinţe şi de amintiri care trec! Să ne gândim la lumea care este departe, despre care auzim doar povestindu-se că trăiesc în foamete şi în război, care este fără apă, fără medicamente, fără dreptate! Să ne gândim la noi înşine, la modul în care eram, la modul în care suntem, la modul în care ne-am schimbat, la drumul pe care-l parcurgem! „Cuvîntul s-a făcut trup şi a locuit între noi”. Crăciunul înseamnă Dumnezeu care ia un trup, un chip, un nume. Crăciunul care ia atâtea chipuri şi atâtea nume şi toate sunt ale noastre. Crăciun fericit! Să avem un an mai bun! Pc. LOKODI ATTILA, preot paroh romano catolic, Deta

Cu ocazia Sfintelor sărbători de iarnă şi a Anului Nou, Biserica ortodoxă sârbă din Deta doreşte tuturor creştinilor CRĂCIUN FERICIT şi AN NOU FERICIT! LA MULŢI ANI ! Preot Paroh BOGHICEVICI LIUBODRAG

În oraşul Deta, aniversarea Zilei Naţionale a României, a fost organizată de Primăria oraşului Deta si Casa de cultură orăşenească Deta. Deschiderea manifestărilor a fost realizată de primarul Petru Roman, fiind urmată de evocarea realizată si expusă de domnişoara Vertopan Sandra. Evenimentul a continuat cu tedeumul oficiat de protopopul Biserici Ortodoxe Române, comemorarea eroilor căzuţi în lupte, precum si depunerile de coroane de către instituţii publice si partide politice, după cum urmează: Primăria oraşului Deta, Grup Şcolar,,Sfântul Nicolae”, Poliţia oraşului Deta, Poliţia de frontieră Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Asociaţia veteranilor de război, Partidul Democrat-Liberal, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, UDMR, Partidul Conservator, Partidul România Mare, Uniunea Sârbă, Uniunea Bulgară şi consilierul independent Ioţcov Lucian. Ovidiu Ivancea

Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid. Marea Unire este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.

În localitatea noastră, diferenţa între cei doi candidaţi la fotoliul prezidenţial a fost de peste 25 procente. Traian Băsescu a fost ales de 2.210 de votanţi, obţinând astfel 62.83% din voturile valabil exprimate. Mircea Geoană a vost votat de 1.307 de persoane, însumând 37.17 % din voturile din cele 6 secţii de votare. În total, s-au prezentat la vot 3.517 de persoane. L.L.

În sectorul zootehnic valoarea totală a sprijinului financiar pentru anul 2009 acordat producătorilor este de 937.805 mii lei. De la bugetul de stat se asigură suplimentarea cu suma de de 337.805 mii lei. Sprijinul acordat vizează îmbunătăţirea parametrilor de calitate a laptelui de vacă destinat procesării, calităţii carcaselor de porcine şi bovine, creşterea greutăţii la sacrificare a păsărilor – pui broiler, precum şi creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei de miere destinată procesării şi livrării la consumator. În cazul sectorului vegetal, valoarea totală a sprijinului financiar pentru anul 2009 este de 124.801 mii lei, suplimentarea fiind de de 25.801 mii lei. Prin aplicarea măsurilor de sprijin financiar în activităţile din domeniul vegetal se urmăreşte revitalizarea sectoarelor legume şi fructe proaspete, plantaţii pomicole şi viticole, legume produse în serele încălzite şi de industrializare a legumelor şi fructelor, tutun, hamei, plante medicinale, cartof. Totodată, prin îmbunătăţirea performanţelor formelor asociative de producători, prevăzute de legislaţia in vigoare şi reducerea treptată a diferenţei de performanţă existente între producătorii români şi cei europeni, se va asigura diversificarea producţiei, precum şi dezvoltarea filierelor de marketing, producerea de materii prime de calitate pentru industria de procesare şi la crearea de noi locuri de muncă în mediul rural şi creşterea consumului. În sectorul de îmbunătăţiri funciare valoarea totală a sprijinului financiar pentru anul 2009 acordat este de 140.000 mii lei. De la bugetul de stat se asigură o suplimentare de 40.000 mii lei.

Sfintele Sărbători ale Crăciunului să vă umple sufletele de bucurie şi să vă aducă linişte, bunăstare şi mulţumire. Vă doresc să trăiţi în pace, alături de familie şi de toţi cei dragi, aceste zile închinate miracolului naşterii Mântuitorului Iisus Hristos şi să priviţi cu multă speranţă, încredere şi optimism spre Noul An! Constantin Ostaficiuc, Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.
*************
Fie ca lumina sărbătoririi naşterii Domnului şi speranţa care însoţeşte Noul An, să vă aducă sănătate şi împliniri. În această perioadă specială din an, vă doresc să simţiţi dragostea familiei şi credinţa în Dumnezeu. Am încredere în lucrurile bune care ne aşteaptă în noul an şi sunt convins că împreună vom depăşi orice greutăţi. Gheorghe Ciobanu, deputat colegiul 10 Timiş.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support