Şi în acest an, 1 iunie a venit la Deta cu spectacole, concursuri şi multă veselie pentru copiii de toate vârstele. În prima parte a zilei, preşcolarii s-au bucurat de jocuri care de care mai distractive, în sala de spectacole a Casei de cultură orăşăneşti Deta. Copiii au participat cu entuziasm, iar cei mai buni dintre ei au fost premiaţi cu diplome. „Ziua Copilului este o bună ocazie să oferim ceva copiilor, să inspirăm şi să sensibilizăm comunitatea cu privire la nevoile micuţilor” ne-a spus Mariana Ţăran, directoarea Grădiniţei din Deta şi co-organizatoare a activităţilor destinate micuţilor. În paralel cu jocurile pentru preşcolari, membrii Clubului Piticilor s-au întrecut să facă cele mai frumoase desene pe carton. Sub atenta îndrumare a învăţătoarei Edith Laszlo, copii au dat dovadă de talent şi perseverenţă, cele mai bune desene fiind premiate şi expuse în sala de lucru a clubului. De la joacă, desen şi distracţie, spre după-amiza, copiii au trecut la prezentarea unui spectacol comun, susţinut de Grădiniţa din Deta şi Clubul Piticilor, pe scena Casei de cultură din oraşul nostru. Preşcolarii au încântat părinţii şi bunicii cu paşi de dans din folclorul nostru bănăţean, iar elevii din ciclul primar au stârnit zâmbete cu scenetele comice pregătite la Clubul Piticilor. Toţi cei prezenţi au urmărit atent spectacolul micuţilor, retrăind măcar pentru o clipă anii frumoşi ai copilăriei. Iar pentru că fiecare efort trebuie răsplătit, Primăria Deta a oferit copiilor care au susţinut spectacolul, câte o pungă consistentă cu dulciuri. Ovidiu Ivancea

1 iunie nu a fost un motiv de sărbătoare rezervat exclusiv copiilor. Formaţia de dansuri populare a Casei de cultură orăşenesti Deta, a participat în cadrul unui spectacol organizat de către Grupul Şcolar Sfântu’ Nicolae Deta, oferind o prestaţie deosebită, în adevăratul sens al cuvântului. Deşi adolescenţi, membrii formaţiei de dansuri, au suflet de copil, motiv pentru care au sărbătorit şi s-au bucurat de eveniment la fel ca şi colegii lor mai mici ca vârstă. La spectacol au mai participat formaţia de dansuri populare din Denta şi o grupă de elevi din ciclul gimnazial din Pancevo, Serbia, care a prezentat cântece de toate genurile atât în limbă romană cât şi în cea sârbă.

Important!
Recent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a decis că producătorii agricoli trebuie să depună, până la data de 28 iunie 2010, o solicitare prealabilă de finanţare pentru motorina utilizată în agricultură. Agricultorii trebuie să prezinte la Centrele Judeţene/locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), o solicitare prealabilă a întregii cantităţi de motorină care urmează a fi consumată în cursul acestui an.
În cazul în care nu fac această solicitare, conform prevederilor legale, producătorii agricoli nu vor mai putea primi ajutorul de stat pentru motorina achiziţionată pentru anul în curs. Menţionăm că, pentru anul următor, producătorii agricoli au obligaţia să depună cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare în cursul lunii decembrie.

Interviu cu primarul oraşului Deta, Petru Roman la doi ani de la preluarea mandatului de primar
Reporter: La doi ani de când aţi fost ales primar care consideraţi că sunt cele mai importante realizări pentru oraşul Deta?
Petru Roman:
Doi ani au trecut repede pentru că atunci când eşti conectat la multe activităţi nu simţi cum trece timpul. Sunt multe lucruri bune pe care le-am realizat în această perioadă, toate merită să fie amintite, dar cred că în mod deosebit trebuie evidenţiată sfinţirea lăcaşului Bisericii ortodoxe române din Deta, obiectiv de o importanţă deosebită pentru credincioşii ortodocşi din Deta. Această lucrare a fost începută în urmă cu 17 ani şi a fost nevoie de un ultim efort pentru a fi finalizată. O altă realizare importantă se referă la reabilitarea Spitalului orăşenesc Deta, care se află în fază finală şi care va contribui la creşterea standardelor de sănătate din zona Deta. Sigur, mai sunt o serie de lucrări legate de infrastructură, drumuri, trotuare, şanţuri pluviale, blocuri ANL (38 de apartamente finalizate, 64 în construcţie) şi altele, de care, odată cu trecerea timpului, uităm şi ni se par acolo de multă vreme.
R: A reuşit primăria să atragă fonduri europene?
P.R.:
Atragerea fondurilor europene a fost una dintre preocupările noastre permanente, iar datorită profesionalismului şi seriozităţii echipei de promotori locali, precum şi cu sprijinul consiliului local şi al specialiştilor din primărie, rezultatele au fost pe măsură. Astfel s-au implementat două proiecte din fonduri nerambursabile, “sănătatea bunul cel mai de preţ” (54.100 euro), şi “modernizare străzi Opatita” (237.500 euro). Se află în derulare proiectul cu Bordany “Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta şi Bordany” în valoare de 108.570 euro. De asemenea se află în executare modernizarea sediului Poliţiei de frontieră din Deta tot cu fonduri europene. Acest ultim proiect nu este al oraşului Deta, însă pentru că obiectivul se află pe raza oraşului Deta merită să fie menţionat.
R: Ce aţi fi dorit să faceţi dar nu aţi putut realiza în aceşti doi ani?
P.R.:
Unul dintre proiectele pe care mi le-am dorit foarte mult, este cel legat de reabilitarea clădirilor Grupului Şcolar Sfântu Nicolae Deta. Din păcate acest proiect nu l-am câştigat. Nu are rost să căutăm vinovaţi, am ferma convingere că toţi cei implicaţi în proiect au vrut să-l câştigăm. Şcoala rămâne o prioritate pentru noi, va trebui să găsim soluţii şi resurse financiare pentru ca în şcolile din Deta, elevii să aibe condiţii cât mai bune. Sigur, rămâne şi Casa de Cultură unde va trebui să reluăm lobby-ul pentru a primi fondurile necesare pentru această investiţie majoră.
R: Cine v-a sprijinit cel mai mult în activitatea dumneavoastră?
P.R.:
Nu poţi realiza totul singur, dacă nu ai o echipă cu care să colaborezi, rezultatele nu vor fi cele scontate. Am avut norocul să găsesc la primărie o echipă de profesionişti, care prin muncă şi perseverenţă, cu dorinţa de a face lucruri bune pentru oraşul în care trăim, am reuşi să obţin rezultate bune. Am avut o colaborare bună cu Consiliul Judeţean Timiş, cu toate instituţiile statului şi nu în ultimul rând am beneficiat de sprijinul necondiţionat al deputatului Colegiului 10, Gheorghe Ciobanu. Tuturor le mulţumesc pe această cale şi îi dorim, în continuare, alături de toate proiectele care vizează binele oraşului Deta.
R: Cum aţi colaborat cu Consiliul Local?
P.R.:
Colaborarea cu Consiliul local a fost la început greoaie, dar în timp, orgoliile rănite au fost lăsate de o parte şi pot spune că în momentul de faţă, cu mici excepţii, colaborarea este bună, în fond şi la urma urmei toţi avem un scop comun, binele oraşului Deta şi o viaţă cât mai bună pentru cetăţenii acestui oraş.
R: Care sunt priorităţile pentru următorul an de mandat?
P.R.:
Perioada de criză ne face să reorientăm o serie de proiecte şi să ne adaptăm la situaţia dificilă existentă. Încercăm să conservăm clădirile primăriei afectate de trecerea anilor şi de nepăsarea unora. Astfel, în funcţie de posibilităţi vom reabilita clădirea fostului muzeu şi clădirea fostei săli de sport din parc. Înfiinţarea de noi locuri de muncă rămâne prioritatea de bază în astfel de momente şi noi chiar am reusit să aducem o investiţie de 50 milioane euro la Deta, care va crea aproximativ 600-700 locuri de muncă. Este vorba de construcţia unei fabrici de turnătorie în aluminiu, la intrarea în Deta dinspre Timişoara, lucrare începută, la care se va finaliza primul modul de lucru în septembrie anul acesta. O altă investiţie în derulare, benefică populaţiei tinere din Deta este cea legată de construcţia celor două blocuri ANL cu 64 de apartamente pentru tineri. Vreau să menţionez că am început în paralel studiile şi toată documentaţia pentru încă 3 blocuri ANL şi unul social care sper din tot sufletul să rezolve problemele locuinţelor în Deta.
R: Suntem acum în Uniunea Europeană, cum stă Deta la capitolul colaborare transfrontalieră?
P.R.:
Speranţele noastre în accesarea fondurilor europene se îndreaptă spre colaborarea transfrontalieră cu Serbia şi Ungaria. Colaborarea noastră cu comuna Bordany datează de peste 17 ani. De-a lungul acestor ani au fost derulate mai multe proiecte pe cultură, sport sau mediu. În momentul de faţă avem în derulare, cum spuneam şi mai devreme, un proiect care-şi propune cunoaşterea reciprocă şi pregătirea tinerilor în vederea continuării relaţiilor dintre cele două localităţi. De asemenea, la această dată mai avem depus în cadrul cererii de proiecte HU-RO un proiect intitulat „Sportul un limbaj comun care ne apropie” în cadrul căruia va fi amenajat terenul de sport din Parcul oraşului Deta. Legat de relaţiile noastre cu prietenii din Serbia, pot să vă spun că de anul trecut avem relaţii foarte bune cu comuna Vrsac. După mai multe întrevederi la nivel de conducere de primării, s-a realizat şi a fost depusă cererea de finanţare pentru proiectul „Iluminat arhitectural pentru obiective cu caracter turistic şi patrimonial din cele două localităţi” (respectiv Biserica ortodoxă română, Biserica catolică, Biserica ortodoxă română Opatiţa şi Muzeul Pompierilor). În momentul de faţă aşteptăm finalizarea jurizării. Relaţiile şi întâlnirile dintre cele două localităţi au culminat cu organizarea unor întâlniri la nivel microregional pentru primarii Colegiului 10 Deta şi primarii Comunei Vrsac. La întâlnire au participat şi parlamentari români şi preşedintele Consiliului Judeţen Timiş, Constantin Ostaficiuc. Avem de asemenea colaborări cu Primăria Plandişte, cu care avem depus împreună un proiect care vizează realizarea unui parc industrial la Deta. A mai fost stabilită o relaţie de parteneriat cu localitatea Lokve (Sân Mihai) din comuna Alibunar. Astfel a fost depus un proiect având ca temă schimburile culturale şi sportive între cele două localităţi. Opovo este un alt partener al oraşului Deta, împreună cu care am depus un proiect pentru realizarea unui ziar bilingv „Floarea Banatului”, ca supliment al unui ziar de largă circulaţie care apare la Pancevo. Colaborările continuă cu prietenii şi fraţii noştrii din Csoka. În perioada 30 iulie – 1 august când la Deta se vor sărbători 650 de ani de la prima atestare documentară a oraşului, vom avea bucuria să avem oaspeţi din toate localităţile din Serbia şi Ungaria amintite mai înainte.
R: Deta a fost afectată de criză economică? Cum au fost afectate proiectele pentru Deta de criză economică internaţională?
P.R.:
Criza afectează toată România, bineînţeles şi proiectele oraşului nostru. Exemplul cel mai elocvent în acest sens, şi care ne doare cel mai tare este proiectul Casei de cultură a oraşului Deta care a fost licitat la 1.02.2010 şi care ulterior a fost blocat la fel ca toate construcţiile de noi Case de Cultură, şi mai recent, săli de sport din ţară. Un alt obiectiv care stă sub semnul întrebării este stadionul de fotbal de la Opatiţa.
R: La final ce mesaj aţi dori să transmiteţi locuitorilor din oraş?
P.R.:
Eu văd Deta ca pe o mare familie. Ca în orice familie, există momente bune şi momente mai puţin bune. Acum trecem printr-o perioadă grea, dar dacă ne ajutăm unii pe alţii şi ne sprijinim, vom putea trece peste dificultăţi. Ca primar am o responsabilitate mare, oamenii vin şi mă întreabă ce se întâmplă, trebuie să găsesc soluţii şi să-i ajut pe cei necăjiţi în măsura posibilităţilor. Cu toţii trebuie să dăm dovadă de solidaritate în această perioadă dificilă, din care trebuie să ieşim întăriţi. Soluţia nu este fuga de responsabilitate, ci munca în echipă. Trebuie să ne respectăm promisiunile şi să fim corecţi în primul rând faţă de noi înşine. Ştim cu toţii că adevăratele caractere se văd în vremuri grele şi noi trăim astfel de vremuri. Oraşul acesta beneficiază de oameni deosebiţi, de caractere puternice şi vom depăşi momentele dificile, convinşi fiind că după rău vine şi bine.

Expunerea la căldură (hipertermia)
În zilele de vară, subiectul expunerii la căldură, poate fi considerat unul “fierbinte”. Să vedem înainte de toate, ce înseamnă hipertermia. Expunerea corpului, fie prin muncă, fie prin exerciţii fizice, la temperaturi mari pentru scurt timp sau la temperaturii medii pentru timp lung, poate declanşa o serie de simptome care descriu hipertermia. Despre aceeaşi afecţiune vorbim şi în cazul unor boli care evoluează cu creşterea temperaturii, cel mai frecvent infecţii, dar şi accidente cerebrale. Deshidratarea este cea mai evidentă manifestare a hipertermiei. Aceasta apare gradat şi este întâlnită la cei care lucrează sau fac exerciţii, în mod intens, în condiţii de căldură mare şi umiditate scăzută, condiţii cu care persoanele nu sunt obişnuite. Deshidratarea se datorează pierderii puternice de lichide şi săruri prin transpiraţie intensă.
Cum recunoaştem o persoană deshidratată?
* subiectul este obosit şi acuză slăbiciune, ameţeli, eventual dureri de cap, greaţă cu sau fără vărsături
* temperatura suferindului poate fi normală sau uşor crescută
* pielea poate fi rece, galbenă şi lipicioasă
* transpiraţie abundentă, pulsul devine din ce în ce mai rapid şi superficial
* respiraţia poate deveni din ce în ce mai rapidă şi superficială (hiperpnee),
* poate apare pierderea de cunoştinţă (leşinul)
Cum ajutăm o persoană deshidratată?
* persoana deshidratată se va muta într-un loc umbros şi mai răcoros;
* se va întinde pe jos, dacă este inconştientă, în poziţia laterală de siguranţă şi cu picioarele mai sus decât capul, 20-30 cm deasupra solului (poziţie numită Trendelenburg)
* pentru inconştienţi se va alerta imediat SMU (112); până la sosirea ambulanţei se vor observa continuu pulsul şi respiraţia, luând măsurile necesare în cazul deteriorării lor (resuscitarea cardio-pulmonară, dacă este nevoie)
* se vor descheia hainele, se va relaxa cravata sau cureaua, dacă este cazul, şi se vor îndepărta persoanele din jur pentru ca victima să primească mai mult aer
* se va încuraja persoana deshidratată să bea înghiţituri mici de apă puţin sărată (o linguriţă rasă de sare la un pahar de apă de 200 ml), o jumătate de pahar (100 ml) la fiecare sfert de oră (dacă varsă, se întrerupe administrarea)
* se va încerca răcorirea persoanei deshidratate cu comprese reci şi umede pe frunte şi pe corp, prin folosirea unui evantai, sau prin mutarea într-o încăpere cu aer condiţionat
Dacă starea victimei se înrăutăţeşte sau durează mai mult de 30 minute, alertaţi SMU (112)!
Pe curând! Dr. CIF

În această lună sărbătorim Sânzienele şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Cu această ocazie vreau să le urez şi eu tuturor localnicilor care poartă numele Ana, Petre, Petru, Petruţ, Petrică, Petrişor, Petruţa, Pavel un sincer “LA MULŢI ANI!” cu multă sănătate şi bucurii alături de cei dragi. Primar, Petru Roman

Primăria oraşului Deta avertizează proprietarii de terenuri că incendierea, în scopul igienizării este interzisă, dacă nu se respectă condiţiile legale. Miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă nu pot fi arse fără acceptul autorităţii de mediu şi făra informarea, în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. Mai mult, arderea miriştilor şi a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune ca o masură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici. Agenţiile de protecţia mediului nu îşi vor da acceptul pentru incendierea terenurilor doar în scopul eliberării acestora de resturile vegetale rezultate în urma recoltării.
Sancţiuni
Arderea miriştilor, a stufărişului şi a vegetatiei ierboase, fără respectarea legii, se sanctionează conform legislaţiei privind protectia mediului, cu amendă contravenţională de la:
– 3.000 la 6.000 de lei (RON) pentru persoane fizice;
– 25.000 la 50.000 lei (RON) pentru persoane juridice.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se efectueaza conform art. 97 (1) de comisari si personae imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu, precum si de autoritatile administratiei publice locale si personalul imputernicit al acestora, conform atributiilor stabilite prin lege.
casetă
În cazul în care constaţi efectuarea vreunei acţiuni de incendiere a vegetaţiei şi a miriştilor, nu ezita să aduci imediat la cunoştiinţa autorităţilor responsabile aceste fapte.

Un grup restrâns, dar unit. Aşa se definesc cei 11 elevi cu iniţiativă de la Grupul Şcolar Sf. Nicolae din Deta. Hotărâţi să facă ceva pentru oraş şi pentru colegii lor, tinerii au analizat, s-au gândit şi au pus diagnosticul: prea mult timp petrecut în faţa calculatorului. Aşadar, înarmaţi cu multe idei şi posibilităţi de acţiune, cei 11 elevi au luat legătura cu Primăria oraşului nostru şi au pus la cale un plan de bătaie. Vor şi fotbal, şi volei, şi dans şi cros, dar nu au uitat nici de tenisul de masă. “Aproape toţi adolescenţii din ziua de azi arată lipsă de interes faţă de activităţile sportive, iar asta le afectează organismul şi duce la sedentarism, care ulterior cauzează probleme cu greutatea şi cu inima. Pentru a rezolva aceste probleme, noi ne-am gândit să ne ajutăm colegii şi am pus la cale câteva proiecte” ne-a spus Icreverzi Denisa, o elevă din grupul întreprinzător. Sprijinul pentru activităţile minunate pe care le-au plănuit, speră să îl găsească la Primărie şi la Asociaţia Intercomunitară “Timiş – Torontal”. Îndrumarea pe parcursul realizării acţiunilor, va fi asigurată de către Ioan Iovan, Gheorghe Duţă şi Daniel Grebelderiger, specialişti în proiecte europene. Cei 11 elevi, dornici să dovedească faptul că şi tinerii au iniţiativă, sunt: Babana Răzvan, Băduceanu Bogdan, Balasz Eniko, Biberia Alex, Girba Iulia, Girba Oana, Icreverzi Denisa, Iosif Ciprian, Iovanov Deian, Roman Iuliana,Tamaş Emanuel. A.L

Învăţătoarea Iliana Pluştea alături de 16 elevii din clasa a II-a, reprezintă Deta în concursul naţional “Şcoli pentru un viitor verde”
Sub deviza “verdele este mai mult decât o culoare, este un mod de viaţă”, peste 2.000 de echipe de la diferite şcoli din întreaga ţară, se întrec în acţiuni ecologice, menite să încurajeze protejarea mediului înconjurător. Oraşul nostru este prezent în competiţie prin echipa Grupului Şcolar Sf. Nicolae, coordonată de învăţătoarea Iliana Pluştea. Deşi mici, cei 16 elevi participanţi, au intenţii mari, vor să aducă în Deta titlul de “cea mai verde şcoală din România”. Sub îndrumarea învăţătoarei, ambiţioşii concurenţi trebuie să aibe câte o activitate ecologică pe lună, mai precis, patru activităţi obligatorii până la finalul competiţiei. Munca nu i-a descurajat pe micuţi, astfel că au amenajat un colţ verde al clasei, au confecţionat tablouri şi cadouri reciclabile, urmând să distribuie în oraş fluturaşi informativi, confecţionaţi chiar de ei şi să înfrumuseţeze spaţiul verde de lângă Monumentul Eroilor. Echipa Ilianei Pluştea este una dintre cele 115 echipe verzi din judeţul Timiş, care speră să câştige premiul cel mare. Concursul naţional „Şcoli pentru un viitor verde”, a fost iniţiat de organizaţia internaţională WWF (World Wide Fund for Nature) şi Editura CD PRESS, prin revistele educaţionale Pipo, Doxi şi Terra Magazin. L.L

Dragostea pentru copii şi înţelegerea nevoilor acestora, au îndemnat o mână de nemţi generoşi să facă mai multe donaţii grădiniţei din oraşul nostru
Colaborarea între Grădiniţa cu program prelungit Deta şi asociaţia germană Kinder-Alten-und Krankenhilfe fur Rumanien e.V. a fost iniţiată în urmă cu ceva timp de către primarul Petru Roman şi Dragossy Siegfried, membru al organizaţiei din Germania. Dincolo de schimbul de experienţă cu privire la metodele de educare şi relaxare ale copiilor, grădiniţa din Deta a primit din partea asociaţiei germane, mai multe donaţii extrem de utile în orice unitate de învăţământ. Nemţii au adus pentru copiii noştri jucării, jocuri în aer liber, un aragaz profesional, o combină frigorifică, o masă de călcat şi obiecte pentru grupurile sanitare. Efortul asociaţiei germane a fost apreciat de către colectivul grădiniţei, mai ales că donaţiile au fost făcute din inimă, cu singura dorinţă de a ajuta şi a face bine. Ţăran Mariana.

Conducerea Primăriei Deta mulţumeşte Asociaţiei KINDER-ALTEN-KRANKENHILFE FUR RUMANIEN e.v. şi domnilor DRAGOSSY SIEGFRIED, NIKOLAUS LAUB, NETT WERNER, MEIER FRANZ şi MEIER GEORG pentru donaţiile făcute Gradiniţei P.P. din Deta.

O idee mare
Iniţiativa copiilor de la Grupul Şcolar Sf. Nicolae m-a bucurat enorm. Ideea lor, de a cere sprijinul Primăriei pentru a face cursuri şi apoi competiţii sportive, m-a făcut să fiu mai optimist. Acest entuziasm şi dorinţa de a face ceva, caracteritici atât de specifice copiilor, ar trebui să ne facă şi pe noi să lăsăm deoparte greutăţile de zi cu zi. În loc de conflicte şi neînţelegeri, am putea să luăm exemplul copiilor noştri şi să încercăm să construim. E adevărat că multe dintre proiectele noastre sunt legate de bani, şi de multe ori e greu să obţinem fonduri, dar sunt multe lucruri care se fac cu bani puţini şi chiar fără bani. Nu ne costă nimic să păstrăm oraşul curat. Putem să ne îngrijim de spaţiul din faţa casei fără nici un leu. Sunt multe lucruri care ne stau la îndemână, dar nu le facem pentru că de fiecare dată, ne gândim că poate va veni altcineva să rezolve problema în locul nostru. Încă o dată copiii noştri ne dau o lecţie şi m-aş bucura ca mulţi dintre locuitorii oraşului să urmeze exemplul lor şi să vină cu idei sau propuneri la Primărie. Iniţiativa elevilor de la Sf. Niolae pare un lucru mărunt dar nu este deloc aşa. Ei se vor bucura de tot sprijinul Primăriei şi vom încerca să obţinem fonduri europene pentru a finanţa această idee, în speranţa că şi alţi locuitori din Deta, mai tineri sau mai bătrâni, vor urma acest exemplu şi se vor implica în dezvoltarea oraşului nostru.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support