Campionul Adrian Cionca a confirmat si a obţinut noi medalii.

Vă spuneam la sfârşitul anului trecut, cu bucurie, că Adrian Cionca, tânărul din oraşul Deta a devenit campion naţional şi balcanic la canotaj în 2010. Într-o scurtă discuţie cu campionul nostru prilejuită de festivitatea organizată înainte de Crăciun de Primăria oraşului Deta în cinstea lui, cu modestie, Adi ne-a asigurat că se va pregăti intens pentru că în 2011 vor fi organizate Canpionatul European şi Campionatul Mondial de canotaj juniori unde speră să obţină noi succese.

La începutul acestui an a fost cooptat în lotul naţional pentru aceste campionate şi a început o lungă perioadă de pregătire centralizată la Snagov, sub îndrumarea antrenorilor de la lotul naţional. Pregătindu-se cu sârguinţă Adi Cionca a confirmat şi la Campionatul Naţional din mai 2011 organizat la Călăraşi unde a devenit Campion Naţional la schif simplu, pe distanţa de 5.000 metri. Antrenorii lotului naţional au decis ca pentru Campionatele Europene, Adi să fie inclus în echipajul de patru vâsle care a concurat la concursul desfăşurat în Polonia în oraşul Kruszwica. Echipajul României a cucerit medalia de aur şi Adi a devenit campion european.

În perioada 4-7 august, la Eton Dorney, lângă Londra, a avut loc Campionatul Mondial de canotaj-juniori, un concurs foarte greu dar unde echipajul României a ocupat locul I în calificări, apoi în semifinale şi în sfârşit şi în finală şi astfel a ajuns Campion mondial. Pentru toate aceste rezultate îl felicităm cu cea mai mare căldură, îi dorim multă sănătate şi îl aşteptăm cu noi succese spre bucuria mamei lui şi a nostră a tuturor. (Prof. Ionel Ilian)

FLORIAN IOAN şi CONSTANTIN RAMONA, căsătoriţi la data de 27 iulie 2011.
MIRCIOV IOAN EMANUEL şi CĂLDĂRAŞ LAVINIA RITA, căsătoriţi la data de 5 august 2011.
BIRDIAN MIRCEA şi GRAD IOANA LAVINIA, căsătoriţi la data de 5 august 2011.
GUCEANU GABRIEL MARCEL şi BÎRZAN CLAUDIA MARIA, căsătoriţi la data de 8 august 2011.
CAUCĂ CRISTIAN VASILE şi IGNAT FLORENTINA DANIELA, căsătoriţi la data de 11 august 2011.
CRĂCIUN LIVIU CLAUDIU şi NICOLICI ALEXANDRA, căsătoriţi la data de 11 august 2011.

Zilele oraşului Deta se desfăşoară în acest an în perioada 29-31 iulie 2011. Primăria a pregătit un program diversificat care să fie pe placul tuturor locuitorilor oraşului. Pe parcursul celor trei zile vor fi spectacole de muzică populară, dansuri, fanfare şi muzică modernă, spectacole pentru copii dar şi parade ale portului popular şi reprezentanţii ale formaţiilor invitate din Serbia şi din Ungaria.

VINERI – 29 IULIE



Orele 17:00 – 18:00

– DESCHIDEREA SERBARILOR ZILELOR ORASULUI DETA

– PARADA PORTULUI POPULAR

– FANFARA DIN COSTEIU (SERBIA)

Orele 18:00 – 23:00

– PRO–AMICITIA –Orchestra condusa de dirijor profesor ADRIAN SCOROBETE

Solisti vocali:

– ZORICA SAVU

– DUMITRU TELEAGA

– STANA STEPANESCU

– DORIANA TALPES

– MITRU STOICANESCU

– CODRUTA MOLDOVAN

ANSAMBLURI DE DANSURI:

– Ansamblul de dansuri populare al Casei de Cultura a Orasului Deta

– Ansamblul de dansuri bulgaresti – “VINCE”(CORONITA) din Deta

– Ansamblul de dansuri sarbesti – “SVETI NIKOLA” din Deta

– Ansamblul de dansuri maghiare – “BÚZAVIRÁG” din Deta.

– Ansamblul de dansuri nemtesti –“Cavaleria traditiilor” din comuna Becicherecu Mic

– Dansuri tiganesti prezentate de Ansamblul de dansuri populare al Casei de Cultura a

Orasului Deta

23:00 – 1:00 – LUCIAN DRAGAN si formatia.

SAMBATA – 30 IULIE

Orele 19:00 – 20:00 – Ansamblul folcloric “LAZA NANCICI” din VRSAC – Serbia

20:00 – 21:00 – Trupa VMC

21:00 – 22:00 – Daggu Project FT KLEO

22:00 – 23:00 – Directia 5

23:00 – BAL – Canta – Formatia “PINK”

DUMINICA – 31 IULIE

Orele 9:00 – 11:00 – CROS LA DETA – participa locuitori din Deta si din Bordany

11:00 – 12:00 – Lansare de carte – “Sarbii din Romania” , editor prof. MIODRAG MILIN

17:00 – 18:00 – Spectacol prezentat de Gradinita PN Deta

18:00 – 18:30 – Spectacol musical interactiv “Praslea cel Voinic si merele de aur”.

18:00 – 18:45 – ALL DANCE

18:45 – 19:45 – Spectacol prezentat de comuna Bordany (Ungaria)

19:45 – 20:00 – ALL DANCE

20:00 – 21:00 – Ansamblul folcloric “BRANKO RADICEVICI” din Ulma – Vrsac

21:00 – 22:00 – Kraft – Cover Project

22:00 – 23:00 – Cover Band

23:00 – 24:00 – CARGO

24:00 – Foc de artificii

Deponeul de la Ghizela este gata fiind pregătit să primească primul transport de gunoi din gospodăriile timișenilor.

Lucrările la deponeul de la Ghizela au demarat pe banii Consiliului Județean Timiș (CJT) beneficiind și de fonduri europene. Proiectul, în ansamblul său, cuprinde construirea și utilarea deponeului de la Ghizela, construirea stației de transfer de la Timișoara, a centrelor de colectare de la Jimbolia, Deta și Făget, dar și închiderea depozitelor de la Parța, Lugoj, Buziaș, Sânnicolau Mare, Jimbolia și Făget. Toate acestea costă 50 de milioane de euro. Din acești bani, numai deponeul de la Ghizela costă 21 milioane de euro, din care 16 milioane de euro sunt bani din fonduri europene, restul de la bugetul central și județean. ”Este o realizare deosebită pentru CJT, pentru Timiș. Deponeul deservește toate gospodăriile timișene, toți locuitorii de la orașe, comune ori de la sate. Mă bucur că acest proiect modern și ecologic a devenit realitate. Personal am ținut foarte mult ca deponeul să se finalizeze și să fie operațional. Investiția a presupus un efort financiar substanțial din partea CJT. Dar a meritat. Deponeul de la Ghizela rezolvă problema depozitării deșeurilor din întreg județul„ spune Constatin Ostaficiuc, președintele CJ Timiș.

Sărbătoarea comunităţii

Iată că am ajuns la a doua ediţie a “Zielelor Oraşului” Deta. Ştiu că mulţi au avut îndoieli anul trecut, atunci când am spus că această sărbătoare va deveni o tradiţie în oraşul nostru. Iată că ne-am ţinut de cuvânt şi în ciuda dificultăţilor şi a crizei am reuşit să găsim resurse pentru a organiza o nouă ediţie a Zilelor Oraşului. Am făcut acest efort pentru că dumneavostră, locuitorii oraşului Deta, meritaţi din plin o sărbătoare de acest nivel. După efortul de zi cu zi, după orele grele de muncă aveţi nevoie şi de destindere şi distracţie, iar zilele de la sfârşitul lunii iulie vă vor oferi din plin momente de voie bună şi de relaxare. Sper ca programul din acest an să fie pe placul majorităţii locuitorilor oraşului nostru. M-aş bucura să vă întâlnesc în număr cât mai mare la această sărbătoare la care l-am invitat şi pe deputatul Gheorghe Ciobanu şi pe preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Ostaficiuc, dar nu i-am uitat nici pe prietenii noştri din Serbia şi din Ungaria. Pentru că dincolo de distracţie şi voie bună, sărbătoarea oraşului ne oferă un bun prilej de a ne întâlni cu oamenii care ne sunt dragi. Este important pentru noi toţi să ne cunoaştem mai bine, să învăţăm din experienţa fiecăruia şi de ce nu chiar din greşelile celorlalţi, să învăţăm să ne respectăm tradiţiile şi obiceiurile, iar astfel de ocazii reprezintă un excelent prilej pentru a ne apropia mai mult. M-aş bucura să îi văd în aceste zile şi pe cei care din diferite motive au plecat din Deta. Este o ocazie bună să se întoarcă printre noi şi să simtă căldura comunităţii din care au plecat, să ne povestească experienţele prin care au trecut şi să îşi încarce bateriile cu energia locului de baştină, înainte de a pleca din nou la drum. Zilele oraşului înseamnă mai mult decât o sărbătoare a localităţii, este sărbătoarea locuitorilor, a comunităţii.

Primarul Petru Roman însoţit de deputatul colegiului 10, Gheorghe Ciobanu au vizitat zilele trecute fabrica Alu Metall Guss Ag.

Deschisă în acest an în oraşul nostru uzina de piese de aluminiu face parte din AMG Group, cel mai important producător de piese turnate de aluminiu cu sediul central în Elveţia. Directorul general al AMG Deta, Giuseppe Grasso şi directorul de marketing Adrian Ciupac, au prezentat principalele date ale investiţiei de la Deta dar şi detalii despre activitatea firmei pe plan mondial. Înfiinţată în 1903, AMG Group are unităţi de producţie în 3 ţări şi o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de franci elveţieni.

La Deta fabrica funcţionează pe o suprafaţă de 5500 metri pătraţi, produce 1500 de tone de piese de aluminiu anual, cu 100 de angajaţi şi are o cifră de afaceri de 5 milioane de franci elveţieni. Directorul Giuseppe Grasso le-a prezentat oaspeţilor planul de dezvoltare al companiei şi a cerut sprijinul administraţiei locale şi centrale pentru a duce la bun sfârşit acest plan de extindere care ar creea noi locuri de muncă pentru oraşul Deta. „Avem un potenţial de creştere foarte important aici la Deta. Vrem să mai facem încă două noi linii de producţie şi să producem peste 3500 de tone de piese de aluminiu pe an ajungând astfel la o cifră de afaceri de 25 de milioane de franci elveţieni. Vrem să ridicăm două hale noi pe o suprafaţă de 5000 de metri pătraţi. În prima fază vom angaja încă 50 de oameni, dar în final am putea ajunge la 300 de angajaţi”, a spus directorul Giuseppe Grasso.

Deputatul Gheorghe Ciobanu a asigurat echipa de management de la AMG Deta de întregul său sprijin.

„Am remarcat că lucraţi în domenii de perspectivă. În privinţa planurilor dumneavoastră de dezvoltare vă asigur că aveţi întregul meu sprijin şi sunt sigur că şi domnul primar va continua să vă ajute aşa cum a făcut-o până acum. Pentru Deta este o investiţie importantă şi mă bucur că aţi ales acest frumos oraş pentru a deschide fabrica. Am văzut încă de la primele demersuri ale investiţiei dumneavoastră aici că avem în faţă un partener serios şi domnul primar Petru Roman mi-a confirmat acest fapt. Sunt sigur că vom colabora foarte bine şi în viitor în folosul cetăţenilor din Deta şi din întreaga regiune”, a spus deputatul Gheorghe Ciobanu.

Si primarul Petru Roman i-a asigurat pe reprezentanţii invedstitorilor elveţieni de întregul său sprijin.

„Incă de la începuturile acestei invetiţii am considerat că pentru noi construcţia acestei fabrici este foarte importantă. Pe langă locurile de muncă pe care le asigură AMG este unul dintre cei mai importanţi contributori la bugetul local. Sunt convins că împreună cu domnul deputat Ciobanu vom reuşi să găsim soluţiile care să contribuie la dezvoltarea acestei investiţii. Deta se dovedeşte încă o dată o zonă deschisă pentru investitori, un oraş care oferă infrastructură şi condiţii optime pentru investiţii printre care, fără îndoială se numără şi calitatea forţei de muncă”, a spus primarul Petru Roman.

Joi, 21 iulie, a fost organizată o vizită de lucru destinată jurnaliştilor, în oraşele Deta şi Vrsac în cadrul proiectului “Imbunătăţirea cooperării transfrontaliere şi oferta turistică comună a oraşelor Vrsac şi Deta – aplicarea de noi tehnologii de iluminare”.

După Prezentarea proiectului la Primăria din Vrsac au fost vizitate obiectivele cuprinse în proiect, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Romano Catolică şi Biserica Ortodoxă Română din Vrsac. Delegaţia a fost invitată apoi la o degustare de vinuri la o cramă din podgoriile Vrsac-ului, după care au fost prezentate obiectivele din Deta cuprinse în proiect, Biserica Ortodoxă Română din Deta, Biserica Romano – Catolică din Deta, Biserica Ortodoxă Română din Opatiţa şi Turnul Pompierilor din Deta. Proiectul lansat în luna martie 2011 este unul dintre cele trei proiecte pe fonduri structurale, pe care Primăria Deta le implementează în parteneriat cu unităţi administrative din Ungaria şi Serbia. Valoarea totală a acestui proiect este de 865.855 de euro, din care 260.000 revin oraşului Deta. Durata proiectului este de 12 luni, iar implementarea se face simultan în Deta şi la Vrsac. “Acest proiect aşează Deta pe hartă turismului.Va mărturisesc, că de anul trecut, de la simpozionul de sărbătorire a 650 de ani de atestare istorică a oraşului Deta, mă urmăresc cuvintele unui bătrân locuitor care a spus că dorinţă lui cea mai mare este ca Deta să se reîntoarcă la gloria anilor ’30, când era un oraş cochet, cu fanfară, cor bărbătesc, tipografie, bancă, uzină electrică, fabrică, pompieri, cazinou, cărămidărie, societate de vânători şi club sportiv. Deta avea de toate şi era un punct de reper în regiune. Vreau să atingem din nou acea stare şi chiar să o depăşim. Împreună cu vecinii noştri sârbi şi cu cei maghiari, am depus proiecte, am depăşit graniţele şi am luptat să devenim cu adevărat o euro-regiune. Am schimbat bune practici în administraţie, am învăţat unii de la alţii cum este mai bine să procedăm în anumite situaţii, ne-am sărbătorit împreună tradiţiile şi obiceiurile. Acum a venit momentul să ne primenim imaginea şi să ne prezentăm cu mândrie şi în faţă turiştilor sau oamenilor care trec pragul oraşului nostru”, a spus primarul oraşului Deta, Petru Roman.



„Se vede că oraşul Deta este gospodărit”



Ernst Holzheimer a preluat conducerea fabricii Prevent din Deta (fost Eybl) în urmă cu 3 ani. Fabrica avea doar 300 de angajaţi şi se confrunta cu dificultăţi serioase de supravieţuire din cauza crizei mondiale şi datorită lipsei de comenzi. După ce Prevent a preluat investiţia s-a simţit imediat o schimbare.

Domnule director cum a evoluat fabrica pe care o conduceţi în ultimii trei ani de când va ocupaţi de această investiţie?

În luna mai a anului 2009 când Prevent s-a implicat aici la Deta şi când am preluat conducerea fabricii aveam aproximativ 300 de angajaţi şi lucrurile mergeau destul de greu. Am închiriat o hală la Takata şi am început să punem pe picioare fabrica şi la începutul anului 2010 am ajuns la 950 de angajaţi după care am fost nevoiţi să mai deschidem un punct de lucru la Lugoj, pentru că la Deta nu mai găseam forţă de muncă la nivelul cerut de calificare. Suntem principalii furnizori de huse şi scaune auto pentru uzinele Volgswagen şi partenerii noştri din Germania sunt foarte pretenţioşi cu calitatea produselor.

Care este situaţia în acest moment?

Am reuşit să ne stabilizăm la peste 900 de angajaţi din care 233 sunt din Deta, iar restul vin din satele din zonă. Lucrăm în două schimburi şi suntem în permanenţă în căutare de noi angajaţi. Am început chiar un program de şcolarizare pentru cei care îşi doresc să între în echipa noastră. Viitorii angajaţi beneficiază de un program de şcolarizare. În fiecare lună avem 20 de oameni care sunt şi plătiţi pe parcursul acestui program iar la final, după ce trec de o testare, devin angajaţi permenţi, cu contract de muncă.

Cum colaboraţi cu autorităţile locale?

Avem o colaborare foarte bună cu autorităţile locale şi în special cu domnul primar Roman. Avem întâlniri periodice şi pot să vă spun că ne simţim foarte bine la Deta. Atât autorităţile cât şi oamenii din oraş ne-au ajutat şi au arătat înţelegere atunci când ne-a fost greu. Acum când ne-au crescut comenzile avem uneori nevoie de ore suplimentare şi oamenii înţeleg acest lucru şi ne ajută. Este meritul oamenilor şi al autorităţilor că acest oraş creşte. Apar investiţii noi, începe să se vadă că oraşul este gospodărit. Acum când vin clienţii la noi au ce vedea şi parcă ne simţim şi noi mândrii că activăm în acest oraş. Canalizare, drumuri, trotuare toate sunt acum modernizate şi acest lucru se vede.

Cum va implicaţi în viaţă comunităţii?

În primul rând suntem preocupaţi de viaţa angajaţilor noştri, dar nu neglijăm nici problemele comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea. Avem o grădiniţă cu program prelungit cu două grupe de copii. Oferim zilnic lapte la 200 de copii din oraş şi aici mă refer şi la copiii ai căror părinţi nu lucrează la noi. De asemenea sprijinim iniţiativele Primăriei atât cât putem din punct de vedere financiar. Am lansat împreună cu Clubul Lyons un proiect de sprijinire a copiilor care provin din familii defavorizate şi încercam să implementăm acest proiect şi aici la Deta.

Cum vedeţi evoluţiile din următoarea perioadă?

Există premize foarte bune. În privinţa fabricii noastre pot să va spun că odată cu intrarea în vigoare a noului cod al muncii avem mai multă flexibilitate în angajări şi putem să ne reglăm disponibilitatea faţă de forţa de muncă în funcţie de comenzi. E mult mai bine şi pentru oameni. În privinţa oraşului în care ne desfăşurăm activitatea eu cred că există oportunităţi foarte bune care ne vor oferi şi nouă posibilităţi de dezvoltare. Eu cred că în curând Serbia va intra în Uniunea Europeană şi acest fapt va duce la o dezvoltare a întregii regiuni.

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support