Un creştin adevărat, numit creştin de la Hristos Domnul şi cu o credinţă în suflet, măcar cât un grăunte de muştar, nu poate să nu recunoască înaintea Lui Dumnezeu, ca purtător de chip şi asemănare dumnezeiască, că trebuie să avem grijă în viaţa noastră de muritor, nu numai de suflet şi de trup, ci şi de laboratorul în care sufletul nemuritor se purifică prin rugăciune şi slujbe religioase, adică de biserica Lui Dumnezeu, ca lăcaş de cult.
Biserica este considerată ca cel mai sfânt loc de pe vatra unei localităţi, pentru că aici ne adunăm şi ne rugăm Lui Dumnezeu, atât la bucurii, cât şi la necazuri. Aici ne-am botezat, cununat şi îngropat, prin slujba înmormântării, generaţii întregi în credinţa Lui Isus Hristos. Biserica unei localităţi, nu este numai a celor ce slujesc în ea, ci a întregii comunităţi. Cum o îngrijim aşa o avem, lucru care oglindeşte în felul său de cum arată şi sufletele noastre şi cât de gospodari suntem.
În anii 2010 şi 2011 la biserica din Parohia Opatiţa s-au efectuat lucrări de reparaţii capitale de interior şi exterior, s-a făcut drenarea apei din pereţii bisericii, s-au înlocuit cele două uşi de la intrare în biserică, s-au reparat jgheaburile şi burlanele cu înlocuirea celor rele, s-a zugrăvit exteriorul bisericii cu vopsea lavabilă în două nuanţe, s-a consolidat turnul bisericii care era să se prăbuşească şi s-a vopsit, s-a înlocuit crucea veche cu una nouă de inox şi s-a aplicat pe exteriorul bisericii iluminatul ornamental câştigat printr-un proiect transfrontalier sârbo-român, cu fonduri europene. Rămâne acum să mai reparăm gardul de împrejmuire al bisericii şi să amenajăm incinta ei cu gazon şi flori. Dacă am făcut atât, puţin, mult, mai ales că am fost ajutaţi, legea bunului simţ ne obligă să le muţumim celor care ne-au întins o mână, la începerea şi la finalizarea lucrărilor susmenţionate la lăcaşul de cult din parohia noastră. În primul rând, ţin să mulţumesc în numele meu, a Consiliului Parohial şi a credincioşilor d-lui deputat Gheorghe Ciobanu care ne-a asigurat aprobarea devizelor la lucrări şi finalizarea acestora de la Ministeriatul de Stat, apoi d-lui primar Petru Roman pentru implementarea iluminatului ornamental din proiectul transfrontalier, pentru interesul şi ajutorul acordat din partea domniei sale şi al Primăriei Oraşului Deta de care şi noi aparţinem administrativ-teritorial şi nu în ultimul rând ţinem să mulţumim în mod special familiei Mihalache Mărioara şi Ovidiu, fiica satului, pentru ajutorul moral, material şi financiar acordat nouă.
În final, aş dori să imortalizez cuvintale rostite de preot la Rugăciunea Anvonului, în partea finală a Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur: „Binecuvântează Doamne şi sfinţeşte pe cei ce iubesc podoaba casei Tale, pe aceştia-i prea măreşte cu dumnezeiască puterea Ta şi nu ne lăsa pe noi cei ce nădăjduim întru Tine”.
Preot Paroh Ionel Rujan.
Mulţi îndrăgesc muntele pe măsură ce îl cunosc, pentru cei mai mulţi e dragoste la prima vedere, aşa a fost şi pentru copiii centrului educaţional Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, când s-au trezit în inima munţilor Retezat. Cu rucsacurile în spate au plecat însoţiţi de doamnele lor în tabăra organizată de către Arhiepiscopia Timişoarei prin programul “Reţea de centre educaţionale”, în luna august 2011. A fost un prilej de bucurie pentru cei 25 de copii din centrul educaţional. Copiii au avut ocazia să viziteze anumite obiective turistice cu semnificaţie istorică precum lăcaşurile de cult din împrejurimile cabanelor “Doruleţ”, din munţii Retezat. Deasemenea ei au participat la diferite activităţi educative şi recreative, s-au simţit bine, s-au distrat şi au învăţat lucruri noi. Cu toţii au petrecut momente de neuitat şi asteaptă cu nerăbdare următoarea tabără. Această tabără s-a desfăşurat în cadrul proiectului “Reţea interregională de centre educaţionale”, proiect finanţat din Fondul Social European – POSDRU (/91/2.2/9/61137) prin AMPOSDRU.
