Copiii au învăţat să încondeieze ouă
Zilele trecute am inaugurat Casa Naţională din Opatiţa, o investiţie mult aşteptată de locuitorii din localitate. L-am avut alături pe preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Ostaficiuc dar şi Consiliul Local și echipa din Primărie care m-a ajutat enorm de mult la acest proiect. M-am bucurat să văd că efortul nostru nu a fost în zadar. Mulţimea celor care au ţinut să participe la deschiderea festivă m-a convins că munca noastră este apreciată. Nu există satisfacţie mai mare pentru un om dedicat administraţiei decât să vadă că toţi cei pentru care munceşte apreciază tot ceea ce se face şi se bucură de rezultate. Obiectivul meu este să continui ceea ce am început şi, împreună cu locuitorii din Deta şi Opatiţa să stabilim care sunt priorităţile comunităţii noastre. Eu, împreună cu echipa mea vom găsi sursele de finanţare pentru a reuşi să ducem la bun sfârşit toate lucrările aşteptate de locuitorii oraşului. Am făcut o echipă foarte bună cu preşedintele Consiliului Judeţean şi sunt convins că vom continua această colaborare şi în următorii ani. Am găsit împreună soluţii pentru finanţarea multor lucrări din Opatiţa şi m-aş referi aici la dispensarul medical, la terenul de sport, la asfaltarea străzilor sau la sprijinul acordat bisericii din localitate. Cred că este o dovadă că nu am uitat de locuitorii din Opatiţa chiar dacă unii încearcă să acrediteze această idee. Opatiţa este parte integrantă din oraşul Deta şi se va bucura şi în viitor de întreaga mea atenţie.
După un efort îndelungat si asiduu, a sosit si ziua în care împreună cu cetăţenii localităţii Opatiţa să ne putem bucura si totodată mândrii cu un nou lăcaş de cultură. Un vis de ani de zile, o speranţă, a devenit realitatea. De la o clădire aflată în paragină, cu geamuri lipsă, cu acoperişul dezastruos, cu un interior în care nu se mai putea tine un eveniment sau manifestare culturală, am reuşit să avem această clădire impecabilă, renovată total şi, mai mult, extinsă în partea din spate cu două băi şi două vestiare pentru artişti. Geamurile şi uşile termopan, izolarea termică a clădirii, înlocuirea acoperişului, dotarea cu aer condiţionat, centrală pe gaz proprie, boiler electric pentru apă caldă, toalete pentru femei, bărbaţi si persoane cu handicap, scenă mobilă,asfaltul si terenul de joacă din curte, sunt câteva din lucrarile făcute pentru reabilitarea acestei clădirii la norme europene. Sala de spectacol a fost dotată cu scaune noi, mese fixe si mese mobile pentru diferite evenimente, dulapuri si cuiere.
A sosit si ziua de 6 aprilie, când, într-un cadru festiv, am putut admira ceea ce a fost realizat. În prezenta locuitorilor satului Opatiţa care au fost invitaţi personal, a domnului Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, a primarului oraşului Deta, Petru Roman, a consilierilor locali, şi a tuturor celor care s-au aflat alături de noi, a fost inaugurat acest lăcaş de cultură. Festivitatea de la Casa Naţională Opatiţa a început cu un tedeum şi sfinţirea clădirii de către preotul paroh Ioan Rujan, tradiţionala tăiere a panglicii de către primarul oraşului şi preşedintele Consiliului Judeţean Timiş după care toţi cei prezenţi au putut admira cele realizate. Primarul oraşului a explicat tuturor celor prezenţi ce eforturi deosebite au fost făcute pentru ca această clădire să arate aşa cum au văzut toţi cei prezenţi. La fel şi domnul Constantin Ostaficiuc a scos în evidenţă realizările domnului primar Petru Roman, atât în Opatiţa cât şi în Deta.
A urmat un program artistic compus din dansuri populare româneşti şi ţigăneşti prezentate de Formaţia de dansuri populare a Casei de cultură orăşeneşti Deta, dansuri sârbeşti prezentate de Formaţia de dansuri populare sârbeşti „Sfeti Nikola” a Casei de cultură din Deta, şi dansuri populare maghiare prezentate de către Formaţia de dansuri „Buzovirag” din Deta. Vremea fiind foarte plăcută, Orchestra de muzică populară a Casei de cultură orăşenească Deta i-a încântat vreme de câteva ore în aer liber, pe toţi cei prezenţi, prin repertoriul variat al cunoscutei soliste de muzică populară Otilia Tarcovnicu.
(Ovidiu Ivancea)
După o săptămână de la inaugurarea Casei Naţionale din Opatiţa, în a doua zi de Paşte, odată cu hramul Bisericii ortodoxe române din localitate, Primăria oraşului Deta în colaborare cu Casa de cultură orăşenească Deta, s-au gândit să ofere locuitorilor din Opatiţa dar şi celor din alte localităţi învecinate ceva nou, ceva realizat din tot sufletul pentru cei prezenţi. Placa comemorativă aşezată pe faţada Şcolii cu clasele I-IV Opatiţa va sta martoră la ceea ce am sărbătorit anul acesta. Cu această ocazie a fost organizată tradiţionala „Rugă a satului bănăţan” într-un cadru festiv de sărbătoare pe platoul Casei Naţionale din Opatiţa. Toţi cei prezenţi, s-au putut distra în compania soliştilor de muzică populară Vasile Conea şi Laura Liţă alături de formaţia condusă de violonistul Cristi Bălteanu, membru al Ansamblului profesionist „Banatul” din Timişoara. Sărbătoarea a început după amiază la orele 17.00. şi s-a încheiat dimineaţa la orele 4.00. (Ovidiu Ivancea)
Elevii voluntari de la Grupul Școlar “Sfântul Nicolae” din Deta, au renunțat la o zi de vacanță și, însoțiți de angajați ai Primăriei Oraşului Deta şi sub atenta coordonare şi supraveghere a domnului inginer silvic Crîsta Voicu au luat parte la campania de plantare a o mie de puieți, acţiune organizată de Primăria Orașului Deta. Această campanie este o continuare a celei de anul trecut, când a avut loc acțiunea de împădurire a zonei de lângă fosta groapă de gunoi a orașului. Pe lângă scopul de împădurire pe care îl are această activitate, pe termen lung se vizează şi prevenirea fenomenelor meteorologice periculoase, ale căror efecte se resimt din ce în ce mai pregnant. Însă cei mai fericiţi au fost tinerii, care astfel şi-au asigurat un aer mai curat pentru viitor. (Pascariu Violeta, prof. Galamboş Lenuţa)
– condiţii meteorologice fără vânt;
– colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi încât arderea să poată fi controlată;
– executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
– curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;
– desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
– asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
– supravegherea permanentă a arderii;
– stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
– interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor
Distrugerea prin ardere a deşeurilor, resturilor menajere şi vegetaţiei uscate se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului, care se referă la obligativitatea obţinerii acceptului Agenţiei de Protecţia Mediului şi informarea în prealabil a SVSU în cazul arderii miriştilor, stufului sau vegetaţiei ierboase, respectiv interzicerea folosirii focului deschis pe teritoriul ariilor naturale protejate.
Pe timpul arderii resturilor vegetale cetăţenii sunt obligaţi:
SANCŢIUNI PENTRU CEI CARE ARD ILEGAL MIRIŞTILEAgenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează cu privire la nerespectarea Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) 5 şi 8, prin care nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. Referitor la GAEC 5 precizăm că nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, iar obiectivul acestei condiţii este menţinerea materiei organice în sol prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriştilor. Agricultorul care utilizează teren arabil (inclusiv pajişti temporare) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare. Agricultorilor care nu respectă acest GAEC, li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea GAEC. Conformitatea sau după caz neconformitatea cu GAEC 5 se constată la controlul pe teren, în timpul campaniei de vară, unde se observă dacă miriştea sau resturile vegetale au fost sau nu arse. Gravitatea nerespectării GAEC 5 se evaluează în funcţie de suprafaţa parcelelor cu mirişti sau resturi vegetale arse, raportată la tolalul suprafeţei arabile determinate din exploataţie. Referitor la GAEC 8 precizăm că nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, iar obiectivul acestei condiţii este menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente.Agricultorul care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă după cositul pajiştilor. În cazul în care arderea a fost provocată de cauze necunoscute, iar agricultorul prezintă sesizarea înregistrată la poliţie sau la inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă privind acest fapt – GAEC 8 este respectat. Neconformitatea cu GAEC 8 se constată în timpul campaniei de vară, la faţa locului, de către inspector, care a găsit pe teren parcele de pajişti permanente arse. Agricultorilor care nu respectă această condiţie li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a reducerilor şi excluderilor pentru nerespectarea GAEC.
(Diana Tătăruşanu)
Comisia de cultură, sport, turism şi agrement a Asociaţiei Seniorilor din Deta a organizat, în data de 30 martie un concurs în cadrul programului de activităţi şi acţiuni propuse pe anul 2012. Concursul de şah şi table pentru pensionari s-a bucurat de succes din partea membrilor asociaţiei. Peste 20 de concurenţi s-au înscris în concursul de table. Pe primele locuri s-au clasat Drăgan Nicolae (locul 1), Devel Ioan (locul2) şi Savici Milan (locul 3). La concursul de şah pe primul loc s-a clasat Virag Alexandru, pe locul 2, Subulescu Petru şi pe locul 3 Pîrvulescu Gheorghe. Este prima acţiune de acest fel organizată de asociaţie de la constituirea acesteia. Urmează şi alte acţiuni, în această lună în alte domenii de activitate, un bal al pensionarilor şi excursii în ţară şi străinătate. Asociaţia are semnat un protocol de parteneriat cu o asociaţie similară din comuna Bordany-Ungaria, care prevede desfăşurarea de acţiuni comune. Pe linie medicală se vor organiza vizite medicale pentru a veni în sprijinul membrilor asociaţiei. (Preşedinte Asociaţia Seniorilor Deta, Voiculescu Alexandru)