Pentru elevii şi profesorii Liceului Tehnologic „Sfantu Nicolae” începutul lunii decembrie a adus o dublă aniversare, 290 de ani de la atestarea primei școli din localitate și 90 de ani de la inaugurarea Liceului de Stat din Deta . Vineri, 5 decembrie 2014, la sediul liceului, pregătit sărbătorește pentru vizita celor care au dorit să fie prezenţi la acest moment aniversar, a avut loc o emoţionanta întâlnire dintre foştii profesori şi absolvenţi ai acestei şcoli cu actualii dascăli şi elevi. A fost prilejul evocării unor momente importante din viaţa şcolii, dar şi a unor evenimente care au marcat destinele celor prezenţi, s-au împărtăşit amintiri, și experienţe personale.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de directorul liceului, prof. Ion JINARU, care a mulţumit întâi de toate invitaţilor, elevilor şi profesorilor din generaţiile anterioare şi celor de acum pentru prezenţa lor la acest moment încărcat de emoții. A fost evidenţiată ideea că această sărbătoare marchează 90 de ani de existenţă pentru o şcoală de tradiţie şi de prestigiu din judeţul Timiș, că această istorie ne îndeamnă să privim cu respect la trecut şi cu mult optimism la viitor. Primarul orașului Deta, d-l Petru ROMAN a menționat că, Ziua de naştere a şcolii este de fapt ziua tuturor acelora care i s-au dedicat, care i-au adus prestigiul de acum și care au asigurat continuitatea idealurilor propuse la înfiinţare. Oaspeți ai ceremoniei au fost și reprezentanți ai Liceului de Chimie și Medicină din Vrsac, Serbia, care prin Directorul său prof. Veljko STOJANOVIĆ, a menționat trăinicia și valoarea colaborării dintre cele două instituții. D-l profesor Ionel ILIAN, unul dintre directorii școlii, astăzi tânăr pensionar, a încheiat seria alocuțiunilor aniversare, subliniind faptul că liceul din Deta şi-a câştigat o identitate inconfundabilă printre şcolile judeţului pentru că a continuat tradiţia unui învăţământ performant, oferind copiilor, tinerilor, adulţilor, indiferent de etnie şi religie, oportunităţi de educaţie, astfel încât, absolvenţii săi s-au remarcat în cele nouă decenii de existență, nu doar prin ceea ce ştiu, dar şi prin ceea ce pot să facă acolo, unde ei au devenit repere cetăţeneşti şi intelectuale. La finalul festivităților, în aplauzele distinșilor oaspeți s-au dezvelit două plăci comemorative dedicate sărbătoririi celor două evenimente, cu urarea ca ele, ca și școala,. să dăinuiască peste alte nouă decenii. Letiţia Morariu.

Zeci de elevi au învățat despre istoria orașului Deta și despre identitatea noastră ca români, în cadrul proiectului „Școala Altfel”, ocazie cu care le-a fost prezentat Muzeul orașului nostru cu tot ce are el mai valoros. Cele mai reușite vizite, cu cele mai numeroase grupe, au fost organizate pentru două clase de la Liceul Economic din Timişoara, pentru patru clase din ciclul primar şi trei grupe de preşcolari de la instituţiile de învăţământ din Deta. Ovidiu Ivancea

Ziua de 9 Mai a fost sărbătorită la Deta şi în acest an, printr-un eveniment organizat la Monumentul Eroilor din fata Muzeului oraşului nostru. În prezenţa oficialităţilor locale şi a reprezentanţilor principalelor instituţii şi partide politice, ceremonia  a început cu discursul domnului primar Petru Roman, care a punctat importanţa acestei zile, atât din perspectivă națională, cât și europeană. Tedeumul şi slujba de pomenire a eroilor căzuţi în lupte pentru apărarea ţării, a fost oficiată de către protopopul Ion Prisăceanu şi părintele paroh Ciprian Blagoe. Momentul emoţionant creat de feţele bisericeşti, a fost urmat de evocarea istorică realizată şi expusă de colega noastră, Diana Tătăruşanu, după care a urmat intonarea Imnului Naţional al României şi depunerea de coroane din partea principalelor instituţii prezente: Primăria oraşului Deta, Asociaţia Veteranilor de război, Politia oraşului Deta, Poliţia de frontieră a oraşului Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Unitatea de pompierii militari Deta, precum şi de organizaţiile locale ale partidelor politice şi ale unor asociaţii: Partidul Democrat Liberal, Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată Maghiară, Partidul Conservator, Uniunea Sârbilor, Uniunea Bulgară, UNPR,  Asociaţia  seniorilor din Deta, Forumul German Deta.

În calitate de director al Casei de cultură orăşeneşti Deta, doresc să mulţumesc conducerii Primăriei oraşului Deta, Consiliului Local Deta, precum şi tuturor celor care s-au implicat şi au participat la acest eveniment cu o însemnătate deosebită pentru toţi românii. Ovidiu  Ivancea.

La fel ca în ultimii ani, 1 Decembrie, Ziua Națională a României a fost sărbătorită şi în oraşul Deta prin activități care au rememorat unirea tuturor românilor intr-un singur stat naţional.
 
La iniţiativa conducerii Primăriei oraşului Deta, a Consiliului Local şi a Casei de cultură orăşeneşti Deta, în data de 1 decembrie 2012, începând cu orele 1100, în faţa Muzeului, la Monumentul eroilor, a avut loc aniversarea zilei naționale, sărbătoare de o însemnătate deosebită pentru istoria noastră națională. Deschiderea manifestării a fost realizată de primarul oraşului, Petru Roman, care a punctat însemnătatea acestei zile, mulţumind totodată tuturor celor prezenţi la acest eveniment. Tedeumul şi slujba de pomenire, a fost oficiată de către părintele paroh, Ciprian Blagoe, iar evocarea realizată şi expusă de domnişoara Diana Tătăruşanu care prin mesajul transmis, a reuşit să ne facă să nu uităm niciodată că suntem români.
“Deşteaptă-te române”, imnul naţional al României, a trezit în fiecare dintre noi acel sentiment de patriotism, făcându-ne să ne amintim şi să îi păstrăm veşnic în inimile noastre pe cei care s-au jertfit în lupte pentru apărarea statului național. În cinstea eroilor neamului românesc au fost depuse coroane de către instituţii, asociaţii şi partide politice din Deta: Primăria oraşului, Asociaţia veteranilor de război, Poliţia oraşului, Poliţia de frontieră, Unitatea de jandarmi, Unitatea de pompieri militari, Grădiniţa, Liceul tehnologic „Sfântul Nicolae”, Partidul Democrat Liberal, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, UDMR, UBB, Uniunea sârbilor, Asociaţia seniorilor și Partidul Conservator. Ovidiu  Ivancea
Avem obiceiul să ne comparăm cu alte state, chiar privim cu invidie la cum își sărbătoresc acestea ziua națională. Nu e nimic rău în a ne uita la alte țări, atâta timp cât preluăm lucrurile bune și ne uităm pentru a învăța, nu pentru a scoate în evidență câte au ei și ce puține avem noi. De câte ori n-am auzit sau chiar am spus că “avem o țară frumoasă și bogată, dar păcat că este locuită”? Dacă nu pentru noile generații care așteaptă să fim un model pentru ei, măcar pentru eroii noștri care și-au dat viața că noi să avem un teritoriu și un stat, nu trebuie niciodată să mai acceptăm astfel de cuvinte” a spus primarul Petru Roman în cadrul deschiderii evenimentului de sărbătorire a Zilei Naționale la Deta.

De ziua eroilor neamului, fiecare popor în existenţa sa istorică, îşi cinsteşte eroii, legând acest moment de o dată anumită, ori de un eveniment din religia sau din istoria sa. Noi românii, popor creştin prin tradiţie, am legat comemorarea eroilor neamului de una din marile sărbători ale creştinismului şi anume, Ziua de înălţare la cer a Domnului nostru Isus Hristos. În oraşul Deta comemorarea zilei eroilor, organizată de Primăria oraşului Deta, Consiliul Local al Oraşului Deta şi Casa de cultură orăşenească Deta, a fost marcată atât în oraşul Deta cât şi în localitatea Opatiţa, printr-o slujbă de pomenire a eroilor căzuţi în luptele pentru apărarea gliei strămoşeşti, oficiată de protopopul Ion Prisăceanu şi părintele paroh Ciprian Blagoe la Deta, iar la Opatiţa de părintele Ioan Rujan, după care a urmat depunerea de coroane. Deschiderea tuturor acestor manifestări, a fost realizată de primarul oraşului, Petru Roman şi evocarea acestei zile de către domnişoara Tătăruşanu Diana. Au depus coroane principalele instituţii şi partidele politice: Primăria oraşului Deta, Poliţia oraşului Deta, Poliţia de frontieră Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Asociaţia veteranilor de război, Biserica ortodoxă română, Grup Şcolar „Sfântul Nicolae” Deta, Partidul Democrat-Liberal Deta, Partidul Social Democrat Deta, Uniunea Democrată Maghiară, Partidul Conservator, Uniunea Sârbă, Asociaţia Seniorilor din Deta, Partidul Poporului Deta, UNPR Deta, şi Forumul Democrat German.(Ovidiu Ivancea)

După o săptămână de la inaugurarea Casei Naţionale din Opatiţa, în a doua zi de Paşte, odată cu hramul Bisericii ortodoxe române din localitate, Primăria oraşului Deta în colaborare cu Casa de cultură orăşenească Deta, s-au gândit să ofere locuitorilor din Opatiţa dar şi celor din alte localităţi învecinate ceva nou, ceva realizat din tot sufletul pentru cei prezenţi. Placa comemorativă aşezată pe faţada Şcolii cu clasele I-IV Opatiţa va sta martoră la ceea ce am sărbătorit anul acesta. Cu această ocazie a fost organizată tradiţionala „Rugă a satului bănăţan” într-un cadru festiv de sărbătoare pe platoul Casei Naţionale din Opatiţa. Toţi cei prezenţi, s-au putut distra în compania soliştilor de muzică populară Vasile Conea şi Laura Liţă alături de formaţia condusă de violonistul Cristi Bălteanu, membru al Ansamblului profesionist „Banatul” din Timişoara. Sărbătoarea a început după amiază la orele 17.00. şi s-a încheiat dimineaţa la orele 4.00. (Ovidiu Ivancea)

În data de 9 mai, în oraşul nostru, a avut loc o manifestare dedicată memoriei eroilor căzuţi în luptele pentru apărarea patriei. Ceremonia a avut loc la Monumentul Eroilor din faţă Muzeului oraşului Deta. În prezenţa oficialităţilor locale şi a reprezentanţilor principalelor instituţii şi partide politice, ceremonia a fost deschisă de primarul oraşului, Petru Roman. „Sărbătorim astăzi împreună un punct de răscruce în istoria noastră, iar dincolo de gestul simbolic pe care l-am făcut depunând aceste coroane în cinstea eroilor noştri, ar trebui să medităm cu adevărat la sacrificul şi la efortul făcut de cei care au construit acest stat în care ne trăim vieţile cu bune şi cu rele”, a spus primarul Petru Roman în timpul ceremoniei solemne. Slujba de pomenire a eroilor căzuţi în lupte pentru apărarea ţării, a fost oficiată de către protopopul Ion Prisăceanu şi părintele paroh Ciprian Blagoe. Momentul emoţionant creat de feţele bisericeşti, a fost urmat de evocarea evenimentului după care a urmat depunerea de coroane. Rând pe rând, reprezentanţi din partea Primăriei, ai Poliţiei din Deta, ai Poliţiei de frontieră, ai Unităţii de pompieri, ai Asociaţiei veteranilor de război, ai Grupului Şcolar “Sf. Nicolae” au depus coroane de flori pentru cinstirea şi pomenirea veşnică a celor care s-au jertfit pentru neamul românesc. Partidele politice din Deta, nu au rămas indiferente în faţa unui astfel de eveniment, la ceremonia comemorativă participând de asemenea Partidul Democrat-Liberal, Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată Maghiară, Partidul Conservator, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Sârbă, Uniunea Bulgară, Forumul Democrat German şi consilierul independent Iotcov Lucian. (Ovidiu Ivancea)

Copaci umbroşi, haine de epocă şi emoţia unui lucru nemaivăzut, aşa ar putea fi descris momentul primei proiecţii cinematografice din Deta, în anul 1910. Hala de proiecţii, cum era numită la momentul respectiv, a fost construită în parcul lui Anton Kratzer, la 11 ani după moartea sa. Parcul, care încă de atunci era un refugiu pentru oamenii dornici de relaxare şi aer curat, are o istorie veche şi încărcată de semnificaţii.
Pădure transformată în parc de promenadă
Anton Kratzer, om influent şi înstărit, preocupat de sănătatea fiului, hotărăşte să achiziţioneze o pădure şi s-o transforme în loc de recreere pentru copilul său. Proprietar al unui hotel, Anton Kratzer avea simţul lucrurilor bine rânduite, astfel că reglează albia râurilor, taie copaci, ridică zăgazuri, face drumuri şi amenajează în pădure, chiar şi o zonă de promenadă. Eforturile sale sunt însă zădărnicite de moartea fiului său, eveniment care îl marchează atât de puternic, încât se gândeşte să tăie pădurea. A fost nevoie de intervenţia unor persoane sus puse, pentru ca Anton Kratzer să revină asupra deciziei luate.
Parc privat, dat în folosul comunităţii
O delegaţie condusă de Petru Fischer reuşeşte să îl convingă pe Anton Kratzer să cedeze pădurea spre folosul comunităţii, pentru suma de 3000 de florini plătibili în 30 de ani. Parcul, aşa cum îl ştim noi azi, începe să prindă contur atunci când „Societatea pentru regularizarea Bigheiului” cedează o parte din malul stâng al pârâului Birdeanca pentru deschiderea intrării în parc. Ulterior, Mihai Szivy, cedează şi el o parte din grădină sa, pentru a mări teritoriul parcului.
Parcul, locul primei proiecţii cinematografice
Chiar dacă vorbim despre o administrare de acum 100 de ani, îmbunătăţirile aduse parcului sunt impresionante chiar şi pentru zilele noastre. În 1896 se zideşte o hală în valoare de 400 de florini pentru asigurarea unui loc de refugiu în caz de ploaie, iar în 1899 se acordă un teren clubului de popice. În 1904, la 5 ani după moartea fostului proprietar, se inaugurează monumentul acestuia, iar în 1908 se împrejmuieşte cu un grilaj de fier. Tot în 1908, se se zideşte o scenă cu un spaţiu pentru îmbrăcat şi o odaie pentru birtaş, alături de o terasă îngrădită. Pe aleile din parc se toarnă nisip şi se amplasează bănci, pregătind astfel momentul important, a ceea ce avea sa devină, prima proiecţie cinematografică din oraşul nostru. ANDREI MILIN.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support