Istoria orasului

Informații utile pentru participanții la Competiția Olimpiada Multiculturalității

ETNII DIN ORAȘUL DETA

GERMANII
Prima atestare documentară a localității Deta datează din anul 1360, localitatea având
denumirea de DED, fiind posesie a nobilului Ioan de Deed, de la care probabil derivă
numele actual. Denumirea localității Ded sau Dedul Mic ori Ghedu, se transformă,
însă, în Deta, în anul 1724, atunci când localitatea a fost reconstruită datorită celor 7
familii de coloniști germani care au populat atunci orașul. Deta și-a păstrat caracterul
prepoderent german timp de 200de ani, până la jumătatea secolului XX pentru că
germanii au reprezentat majoritatea populației orașului până după cel de-al doilea
război mondial.

Una dintre cele mai reprezentative sărbători tradiționale ale șvabilor din orașul Deta a
fost Kirvaiul, care se ținea la hramul Bisericii Romano-catolice, de Sfânta Ana,
biserică construită la inițiativa preotului Karl Lichtfuss și sfințită în anul 1900 cu
mare fast.

În ziua hramului mai multe perechi de tineri îmbrăcate în costume populare șvăbești
de sărbătoare, porneau de dimineață spre biserică, acolo unde se ținea slujba dedicată
hramului bisericii, Sfânta Ana. Întâlnirea avea loc la familia cuplului de tineri care
conducea întreg convoiul. Aceștia purtau în brațe un pom de rozmarin împodobit cu
pamblici și o sticlă de vin. Cu toții împreună defilau apoi pe străzile localității,
colindând casele fiecărui cuplu din convoi, dar și alți cetățeni de etnie germană,
fiecare întâmpinând tinerii cu fel de fel de prăjituri și dulciuri alese. După-masă
aceștia se întâlneau în parcul Anton Kratzer, acolo unde avea loc licitația pentru
pomul de rozmarin. Copiii ai căror părinți câștigau licitația era cuplul din următorul
an care purta rozmarinul și conducea convoiul de kirvai. Toate acestea erau
concluzionate cu interpreți de muzică tradițional șvăbească și vals, polka, cu mult
dans… până în zorii zilei.

MAGHIARII
Între anii 1875 și 1877 renumitul poet maghiar Gyula Reviczky a poposit în cochetul
nostru oraș, a lucrat și a creat în Deta, fiind marcat în acest loc de un sentiment
profund pentru tânăra localnică Emma Bakalovich. O femeie minunată, distinsă,
cultă, iubitoare de literatură, artă și muzică. Între cei doi s-a înfiripat o dragoste
platonică, niciodată împlinită. Cu toate acestea Emma Bakalovich a fost muza
poetului maghiar Reviczky Gyula în operele sale de mare valoare.
Popasul lui Gyula Reviczki în orașul Deta a avut loc într-o perioadă în care localitatea
a fost deja ușor populată de etnici maghiari, aceștia au pătruns treptat în satul de altădată și în cursul timpului numărul lor a crescut, mai ales după instaurarea
dualismului austro-ungar.

Ca parte integrantă a istoriei şi civilizaţiei orașului Deta, folclorul maghiar valorificat
în familie, transmis din generaţie în generaţie, şlefuit cu măiestrie de către etnicii
maghiari care au populat orașul încă din vremuri îndepărtate rămâne impregnat în
paginile de aur ale culturii și societății orașului Deta.

Ceea ce pentru unii reprezintă doar câteva sute de ani nesemnificative, pentru
maghiarii din Deta e istorie. O istorie clădită pe rânduială, rigurozitate, credință,
limbă, dragoste și… tradiție.

În a doua zi de Paște, tinerii maghiari care conviețuiesc pe meleagurile Detei încă din
vremuri străvechi, pleacă dis de dimineață de acasă, îmbrăcați in straie de sărbătoare,
cu stropitul. Cetele de stropitori cutreieră străzile și casele Detei pentru a le uda pe
fetele de măritat ori pe tinerele soții cu apă, înainte de toate urându-le în versuri, însă,
să nu se ”ofilească” pentru că ele erau asemuite florilor.

Apoi fetele erau udate cu găleți pline cu apă. Apă de izvor, ca ele să fie frumoase, să
dea naștere unor copii sănătoși și să miroase tot anul ca florile de primăvară.
Întotdeauna prima stropită era cea mai tânără din familie și abia apoi venea rândul
celor măritate.

Drept recompensă, fetele și tinerele căsătorite le ofereau băieților ouă roșii,palincă,
prăjituri, dulciuri și vin. Însă nimic din toate acestea înainte ca udătorii să fie
binecuvântați de către gazde. Ritualul stropitului însă nu se încheia fără o petrecere la
casele fetelor cu mulți udători, petrecere în care cu desăvârșire protagonistă este
veselia adusa de cântecul si jocul străvechi și autentic maghiar.

SÂRBII

Cultura şi arta, obiceiurile şi credinţa, frumuseţea şi înţelepciunea, construiesc tradiţia
unui popor. La mijlocul secolului al XIX-lea în orașul Deta se resimte prezența unei
populații restrânse de sârbi, urmare a migrației sociale, aceștia părăsindu-și satele lor
natale, provenind în deosebi din Soca dar și din Denta Sângeorge, Dejan și Livezile.
Deși, aceștia își trag rădăcinile pe meleagurile orașului Deta încă din anul 1750, abia
după anul 1950 numărul sârbilor crește semnificativ datorită tinerilor care veneau să
învețe diferite meserii. Comunitatea sârbă și-a făcut cunoscută prezența , încă de la
începutul lor în localitate prin cultură, activitatea educațională, prin moștenirea
spirituală, dar mai ales prin trecutul și tradițiile lor, reușind astfel, să se acomodeze și
să se integreze cu ușurință în comunitatea celorlalte naționalități care locuiau în Deta
la aceea perioadă. Pentru că erau apreciați de membrii comunității locale, meseriașii
sârbi erau membrii în Breasla meseriașilor. Și astăzi se vorbește despre talentul și
cinstea babei Anghelina, despre minunile dulci ieșite din mâna ei, precum
bomboanele de zahăr ars sau halvaua. Dar și despre delicioasa înghețată după care
mulți localnici tânjesc și astăzi a domnului cofetar Panici Ranko.

În Deta sârbii de pretutindeni au adus cu ei una dintre cele mai de preț bogății ale
poporului sârb și anume cântecul și jocul popular care, împreună cu portul popular
constituie cea mai de preț comoară dar și o carte de vizită a poporului sârb, care îl face cunoscut peste tot în lume. Cântecul autentic, jocul şi veselia specific sârbești
reprezentau o parte a unei zile obişnuite din viaţa unei persoane. În momentele
importante, în timpul muncii, pe câmp, la petreceri dar în mod special la balurile de
rugi s-a știut întotdeauna cine, ce şi cum joacă ori cântă.

Sârbii din orașul Deta au păstrat de-a lungul timpului particularități specifice
poporului sârb și au valorificat obiceiuri străvechi, bucurându-se, astfel de o tradiţie
bogată şi o comoară de obiceiuri inepuizabilă, Creându-și astfel o identitate
statornică, care să dăinuie în timp.

Sârbii din Deta, de religie ortodoxă prăznuiesc sărbătorile calendaristice pe rit vechi,
adică păstrează calendarul Iulian. Astfel, în data de 7 iulie, an de an aceștia serbează
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, în termeni populari Ivandan. În ajunul acestei
sarbatori capul familiei mergea în câmp împreună cu bărbații familiei și culegea flori
de sânziene și alte flori colorate de câmp pentru ca mai apoi fetele și femeile din casă
să împletească coronițe. În tot acest timp se cântau cântece în cinstea sfântului Jovan.
Dimineața, foarte devreme fetele se trezeau și prin coroniță căutau răsăritul soarelui
pentru a fi rumene în obraji. După răsăritul soarelui, gazda familiei, ca un sârb fălos
aduce coronița pe uliță, o prezintă vecinilor fălindu-se cu minunăția creată de femeile
din familia sa după care o agață la porta casei unde este admirată de toți trecătorii și
este păstrată până în anul următor. Însă totul este în zadar.. daca această sărbătoare,
nu este presărată cu multă iubire, cântec și joc.

BULGARII

După anul 1850 alți veritabili meseriași migrează spre Deta, de această dată din sate
de bulgari, formând astfel o comunitate restrânsă însă veritabilă de pavlicheni. La
venirea lor în Deta, bulgarii pavlicheni, de religie catolică, aveau diverse ocupații,
dintre care cele de bază erau practicarea agriculturii și a grădinăritului. În același timp
aceștia își dedicau activitatea zilnică în păstrarea cu sfințenie a patru lucruri: limba,
credinţa, obiceiurile şi îndeosebi portul popular specific. Toate femeile din familie
lucrau zi de zi la porturile populare pe care le îmbogățeau cu motive florale,
zoomorfe, geometrice făcând din costumul bulgăresc din zona orașului un unicat în
lume. Timp de două ierni coseau bunica, mama și fiica pentru realizarea doar a
cămăşii populare cu diferite motive.

Cârligatca (opregul din faţă) se ţesea la război, iar opregul din spate (vâlnicul)
reprezintă o adevarată opera de artă. Era realizat dintr-o ţesătură din fir subţire de
lână, o pânză lungă de 20 de metri pliată până ajungea la un metru, iar diversele
motive (florale, zoomorfe, geometrice), apar doar când pânza este pliată.

Costumul complet cântăreşte 20-25kg, iar îmbrăcatul fetei durează o oră, deoarece
fiecare piesă a costumului trebuie potrivită şi aşezată la locul ei. Un astfel de costum,
în vremuri străvechi dar niciodată apuse, valora cât o casă.

Însă adevărata valoare pentru etnicii bulgari o reprezintă credința. De fapt, acesta fiind elementul-cheie care a făcut ca tradițiile să nu fie uitate și să fie transmise din
generație în generație pentru a fi perpetuate și păstrate din adâncul sufletului de
paluchenc.

În prima săptămână din postul Crăciunului, de Advent, ulițele orașului Deta îmbiau
trecătorii cu miros de KUCENE, venit din casele paluchencelor, care pregăteau încă
de cu zori porumb fiert și îndulcit pentru a le duce mai apoi feciorilor la care mergeau
în vizită.

Se fierbea porumb alb uscat, special cultivat și păstrat la loc de cinste în cămară
pentru această sărbătoare. Porumbul, bob cu bob era pus în farfurii și presărat cu
zahăr. Farfuriile erau ornate cu diverse dulciuri și bomboane din zahăr ars sau lapte,
iar apoi erau legate cu baticuri specifice portului popular și desfăcute în fața
tânărului preferat care mai apoi era invitat să guste din el.

Gazdele, fiind agricultori, spuneau că porumbul fiert la această zi va face ca la anul
următor porumbul semănat să se umfle, să răsară și să rodească din plin. După degustare tinerii, dacă erau încântați de aspectul porumbului și gustul acestuia,
ofereau daruri însemnate fetelor, cel mai adesea o batistă brodată care reprezenta
motiv pentru a începe jocul Paluchenca și alte dansuri specifice bulgarilor din orașul
Deta.

ROMÂNII
Izvorâte din experienţă şi înţelepciune de viaţă, din bucurie , durere, ori dor, din setea
de linişte sau din dragostea pentru frumos, elementele de cultură şi tradiţiile populare
transmit valori, creează punţi de legătură între generaţii. Folclorul este arta care
reprezintă identitatea sensibilităţii artistice și totodată dovada vie a identității și
existenței unui popor într-o comunitate.

Prima comunitate românească din Deta este menționată în anul 1774 când într-o
statistică apare un număr de 10 români. Migrația românilor din satele românești din
jur spre Deta s-a desfășurat însă, foarte lent, astfel că într-un secol, în perioada 1774-
1874 numărul românilor a crescut de la 10 la 97 de persoane. La începutul sec XX,
numărul românilor din Deta a continuat să crească lent, însă datorită migrației din
satele din jur, în perioada interbelică, populația românească a Detei crește
semnificativ. Astfel că după cel de-al doilea război mondial compoziția etnică a
orașului suferă o schimbare radicală, după doar 2 decenii românii devenind
majoritari. În timpul primului război mondial, poporul român nu avea ziare, în afară
de publicațiile pedagogice și bisericești, de aceea Petru Bizerea preot și primul
învățător cu predare în limba română din orașul Deta, împreună cu alți intelectuali
scoate săptămânalul ”Opinca”, care țintea la ridicarea nivelului cultural și sanitar al
țăranilor români. Din copilărie Petru Bizerea visa ca el să pună bazele unei școli
pentru români, pe care el s-o conducă din prima zi de funcționare a ei, și până la o
dezvoltare înaltă, adică să creeze ceva nou. Ocazia i se ivește acum. În orașul Deta
erau puțini români, și deci, nu aveau școală. Se lovește de greutăți mari, dar nu
cedează până nu obține o sală cu chirie, adună copiii românilor din localitate și astfel înființează prima școală românească în Deta, în septembrie, anul 1920. Modestă, dar
bine condusă, ea va deveni o școală puternică, un focar de cultură la care aleargă să se
adapteze în afară de români și nemți, unguri și sârbi, care căutau sa învețe limba
română. De asemenea Petru Bizerea a înființat prima parohie ortodoxă în orașul Deta,
înzestrându-o cu o capelă și casă parohială asigurându-i tot inventarul necesar unei
bune funcționări.

Din acest punct se construiește totul… Se construiește credință, limbă, tradiție, se
construiește un popor, cel românesc. Parohia ortodoxă cosntruiește prima biserică
românească abia în anul 2009, purtând hramul Pogoraraea Sfantului Duh. De-a lungul
timpului, românii din Deta au contribuit la formarea particularități Câmpiei Timișene,
astfel că aici, la sfârșitul săptămânii, în ziua Sfântă de Duminică jocurile aveau o
importanță deosebită. După Sfânta Liturghie, unde se participa fără excepție, in straie
de sărbătoare, românii din Deta mergeau să prânzească după care tinerii se adunau în
sat la joc, iar cei mai în vârstă la givan. Cel mai adesea întâlnirile aveau loc în satul
Opatița, iar jocul începea întotdeauna cu hora condusă de preotul satului și în care
erau captați toți cei prezenți. Jocurile țineau întotdeauna până la lăsarea serii când
ajungeau animalele de la câmp acasă.

23 iunie 2023 in Cultura

Elevii din Deta învață și ne reamintesc istoria României

Unirea Principatelor Române a fost marcată la Deta printr-un spectacol organizat de catre Liceul Tehnologic Sf Nicolae. Evenimentul a avut loc în cadrul Centrului Cultural al orașului, cu sprijinul echipei centrului și a Primăriei. Ca de obicei, elevii din Deta au oferit momente artistice de calitate, de această dată cu încărcătură istorică. Felicitări tuturor celor implicați!

Organizarea evenimentului a fost posibilă datorită sprijinului doamnei director a Liceului Tehnologic „Sf. Nicolae” din Deta, Letiția Morariu, și a domnului director al Casei de Cultură din Deta, Ovidiu Ivancea, care au coordonat repetițiile și au pus la dispoziție spațiul necesar. O contribuție deosebită au avut profesorii îndrumători Nicuța Spătăreanu, Alina Popescu și Darius Teuca, și, nu în ultimul rând, elevii liceului, care, cu pasiune și cu emoție, au acceptat invitația profesorilor de a participa la sărbătoare.

Gazda spectacolului a fost eleva Bianca Glăvan, din clasa a X-a S, care, cu o grație și un talent aparte, a moderat întregul eveniment, imaginat sub forma unei emisiuni TV în care elevi din clase diferite ale liceului, pasionați de istorie, au explicat în detaliu celor adunați în Sala Centrului, ce s-a întâmplat exact la acea dată, din perspectivă istorică, geopolitică, economică și socială. În fața publicului, s-au bucurat de aplauze: Vesna Giorici (clasa a X-a Uman), Adi Dvorac (clasa a X-a Real), Denis Botiș (clasa a X-a Real), Raluca Măgerușan (clasa a X-a Real), Anchi Andreea (clasa a XI-a Uman) și Florentina Roman (clasa a X-a Servicii).

Spectatorii, veniți în număr foarte mare, au putut redescoperi, treptat, date interesante și inedite despre personalitatea domnitorului Alexandru Ioan-Cuza și a soției sale, Elena Rosetti, despre marile schimbări geopolitice care au avut loc atunci și care au reprezentat deschiderea românilor spre un viitor promițător, precum și despre adunările ad-hoc din cele două principate, care au fost constiuite cu misiunea de a se pronunţa în legătură cu organizarea viitoare a Ţarii Româneşti şi a Moldovei.

Evenimentul a fost „acompaniat” de melodii specifice, interpretate de corul de elevi, îndrumat de profesorul Darius Teuca (profesor muzică). Spectacolul s-a încheiat cu o mare Horă a Unirii, la care au fost invitați să participe toți cei prezenți în sală.

24 ianuarie 2019 in Educatie

NIHIL SINE DEO! NIMIC FARA DUMNEZEU!

Marea Unire a fost și va rămâne pagina sublimă a istoriei românești, înfăptuită la Marea Adunare de la Alba – Iulia din 1 Decembrie 1918 într-o atmosferă de sărbătoare, în prezenta a peste 100.000 de oameni sosiți cu trenul, cu căruțele sau pe jos. În masa de oameni veniți să ia parte la un asemenea eveniment măreț se vedeau steagurile tricolore fluturate cu încredere și tablele indicatoare ale comunelor, ținuturilor și „sufletelor” prezente la înfăptuirea Marii Uniri. Printre ei se aflau și strămoșii noștri bănățeni din zona Detei (Ghedului): Damaschin Marian din Deta, Vasile Stoica din Denta, alături de Zamfir Popi și Lucacs Libuș din Rovinița Mare (Omor), Ioan Iacob din Voiteg și Ioan Cosmin din Livezile care purtau icoana Sfântului Andrei, ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul si apoi al Domnului Isus, fondatorul bisericii creștine la nord de Dunăre. Cine, dacă nu el, a avut dorința spunând ,,trece-mă de Dunăre ca să afle Dacia ca s-a născut Mesia”.

Ajunși la Alba-Iulia, bănățenii noștri s-au închinat icoanei Sfântului Andrei pentru ca Duhul Sfânt să binecuvânteze Unirea cu pecetea supremă a lui Dumnezeu și au spus: „Ție, zi măreață a istoriei, în care s-a înfăptuit această minune, ne închinam, înscriindu-te nu doar cu litere de aur pe paginile istoriei, ci și cu litere nepieritoare pe lespezile sufletelor noastre”. Înaintașii noștri au reprezentat Banatul, după aproape patru ani de la înfăptuirea Marii Uniri, la încoronarea primului rege al Marii Românii, astfel că, la 15 octombrie 1922 au fost prezenți din nou la Alba-Iulia unde Ferdinand I, Integratorul țării sale, regele tuturor românilor, a fost încoronat alături de regina Maria. În timpul slujbei oficiate de patriarhul Miron Cristea au fost sfințite coroanele (vechea Coroană de Oțel a regelui Carol I, pentru Ferdinand I, și coroana din aur pentru regina Maria ). În fața mulțimii adunate, s-au așezat pe umerii regelui si reginei purpura și hermina, iar pe creștet coroanele. Încoronarea a fost urmată de 101 salve de tun și de ovațiile asistenței. În discursul său, regele investit a spus: ,,punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei romane, coroana de oțel de la Plevna pe care noi și glorioasele lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile și de pretutindeni, prin credința lor, prin munca și prin jertfa lor, au asigurat unitatea naționala și salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas și simțire și toate acestea DOAR cu ajutorul bunului Dumnezeu”.

Acum la doar un pas de centenarul Marii Uniri, cu ocazia Zilelor Detei, în prezenta primarului Petru Roman, a consilierilor urbei și a localnicilor se va inaugura bustul regelui Ferdinand I. Cu acest prilej va fi prezent în cadrul comunității noastre până în eternitate respectul față de strămoșii noștri, dragostea de țară și credința că împreună cu Dumnezeu toate sunt posibile. În sufletele noastre să dăinuie veșnic cuvintele: NIHIL SINE DEO! NIMIC FARA DUMNEZEU! (Endre Libuș)

30 iulie 2018 in Cultura

ZIUA EROILOR LA DETA

Fiecare popor îsi cinsteste eroii legând acest moment de o dată sau de un eveniment din religia sau din istoria sa. Noi românii, am ales să comemorăm eroii neamului cu ocazia uneia dintre cele mai mari sărbători ale creștinismului, Ziua Înălțării la cer a Domnului nostru Isus Hristos.

În orașul nostru, memoria eroilor români a fost onorată în cadrul a două evenimente, unul organizat la Deta și unul în Opatița. Primăria si Consiliul Local al orașului Deta împreună cu Centrul Cultural Deta au fost marcat Ziua Eroilor printr-o slujbă de pomenire a eroilor căzuti în luptele pentru apărarea gliei strămoșești. La Opatița, slujba a fost oficiată de către părintele paroh Ionel Rujan, după care au fost depuse coroane din partea: Primăriei Deta, Veteranilor de război, Poliției de frontieră Deta, Poliției orașului Deta, Asociației Seniorilor din Deta, Partidului Național Liberal Deta, Partidului Social Democrat Deta și jerbe de flori din partea elevilor de la școala din localitate. La Deta, deschiderea manifestarii a fost realizată de viceprimarul oraşului, Adina Mateescu, iar slujba de pomenire a celor căzuți în lupte a fost oficiată de protopopul Ioan Prisăcean și preotul paroh Ciprian Blagoe. Corul Mixt al Centrului Cultural al orașului Deta a fost prezent atât în Deta cât și la Opatița unde a intonat imnul de stat al României și imnul eroilor, sub bagheta dirijorului Dan Oroșan. La Deta au depus coroane principalele instituții și partidele politice: Primăria oraşului Deta, Asociația veteranilor de război, Biserica ortodoxă română, Poliţia oraşului, Poliţia de frontieră, Unitatea de pompieri militari, Liceul Tehnologic Sf.Nicolae, Spitalul orășenesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, ALDE, Forumul Democrat German, Uniunea Democrată Maghiară și Asociația Seniorilor. (Ovidiu Ivancea, director Centrul Cultural Deta)

29 iunie 2018 in Comunitate

Eroii români căzuti în lupte, comemorați pe 9 mai la Deta

Primăria și Consiliul Local Deta în colaborare cu Centrul Cultural al orașului Deta au organizat în data de 9 mail, comemorarea eroilor căzuți în lupte pentru apărarea patriei. Evenimentul a avut loc la Monumentul Eroilor din fața Muzeului orașului Deta. Ziua de 9 Mai are pentru poporul român o triplă semnificație. Pe lângă Ziua Independenței proclamată în 1877, românii sărbătoresc deopotrivă victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al doilea război mondial și Ziua Europei.

Adina Mateescu, viceprimarul orașului Deta, a deschis evenimentul, iar Tedeumul și slujba de pomenire a celor care și-au dat viața pentru apărarea gliei strămoșești au fost oficiate de către protopopul Ioan Prisacean și preotul paroh Ciprian Blagoe. Evocarea istorică a fost realizată de Diana Tătărusanu. Corul Mixt al Centrului Cultural al orașului Deta a interpretat Imnul Național al României și Imnul Eroilor sub bagheta profesorului Dan Oroșan. Au fost depuse coroane de către principalele instituții, partide politice și asociații: Primăria Deta, Veteranii de război, Poliția orașului Deta, Poliția de frontieră Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Spitalul orășenesc Deta, Liceul Tehnologic “Sf.Nicolae”, Grădinița Deta, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, Forumul German, ALDE, UDMR, Uniunea sârbilor, Uniunea Bulgarilor din Banat, Asociația Seniorilor din Deta și jerbe de flori din partea copiilor de la Grădinița din Deta. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural al orașului Deta)

30 mai 2018 in Comunitate

1 Decembrie la Deta

Ziua Naţională a României a fost marcată la Deta printr-o ceremonie emoționantă la Monumentul Eroilor din faţa Muzeului oraşului. În deschidere, primarul Petru Roman a punctat importanţa datei de 1 Decembrie, iar Tedeumul şi slujba de pomenire a eroilor căzuţi în lupta pentru apărarea patriei au fost oficiate de către protopopul Ion Prisăcean şi preotul paroh Ciprian Blagoe. Așa cum ne-a obișnuit în fiecare an, Diana Tătăruşanu a făcut o evocare în cadrul căreia a prezentat în ordine cronologică momentele istorice legate de Ziua Națională. Corul Mixt al Centrului Cultural Deta, sub îndrumarea profesorului Dan Oroșan, a intonat Imnul Naţional al României „Deşteaptă-te române” şi „Imnul eroilor” .

În memoria eroilor au fost depuse coroane şi jerbe de flori de către: Primăria Deta, Asociaţia veteranilor de război, Poliţia oraşului Deta, Poliţia de frontieră Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Spitalul orăşenesc Deta, Liceul Tehnologic Sf. Nicolae, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, ALDE, Forumul German, consilierul independet Ioțcov Lucian, Asociația Seniorilor Deta, Asociația pensionarilor MAI, Uniunea Bulgarilor din Banat filiala Deta, Uniunea Sârbilor Deta, UDMR Deta şi a Partidului Noua Dreaptă. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

20 decembrie 2017 in Comunitate

Coroane de flori în memoria celor căzuți pentru România

Deta a marcat 98 de ani de la Marea Unire din 1918 printr-o ceremonie solemnă la Monumentul Eroilor din Piața Pompierilor. La fel ca în fiecare an, la evenimentul organizat pentru sărbătorirea zilei naționale a României, au participat principalele instituții din oraș, reprezentanți ai autorităților locale, ai asociațiilor, uniunilor și partidelor politice. Manifestarea dedicată zilei de 1 decembrie a fost deschisă de primarul Petru Roman, iar slujba de pomenire a celor care s-au jertfit pentru statul român a fost oficiată de Protopopul Ioan Prisăcean. Atmosfera solemenă a fost întregită de evocarea evenimentului realizată de Diana Tătărușanu și de intonarea imnului național de către Corul Mixt al centrului Cultural Deta, sub bagheta profesorului Dan Oroșan. În memoria celor căzuți la datorie, au fost depuse coroane de către: Primăria Deta, veteranii de război, Poliția Deta, Poliția de frontieră Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Liceul Tehnologic ,,Sf. Nicolae” Deta, Spitalul orășenesc Deta, Grădinița Deta, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, Forumul German Deta, Asociația seniorilor din Deta, Asociația pensionarilor MAI, UDMR Deta, Uniunea bulgarilor din Banat filiala Deta, Uniunea sârbilor Deta, ALDE Deta, Partidul României Unite și consilierul independent Ioțcov Lucian.(Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

22 decembrie 2016 in Comunitate

Împreună la Alba Iulia

Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne pagina sublimă a istoriei românești. Măreția sa constă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu a fost opera unui om politic, nici a unui partid sau guvern, ci a fost fapta istorică a întregii națiuni române, realizată dintr-un elan izvorât cu putere din străfundurile neamului.

Adunarea de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, s-a ținut într-o atmosfera de sărbătoare, unde s-au adunat peste 100.000 de oameni, sosiți cu trenul, cu căruța, călare sau pe jos. În masa de oameni veniți să ia parte la un asemenea eveniment măreț, se vedeau steagurile tricolore fluturate cu încredere și tablele indicatoare ale comunelor și ținuturilor prezente la Alba Iulia.

Strămoșii noștri bănățeni, din Rovinița Mare, au fost și ei prezenți la Marea Unire, însoțiți de o icoană despre care știm doar ce a rămas consemnat cu litere chirilice: Samfir Popi 1842. Timp de aproape două secole, această icoană a rămas alături de noi, bănățenii, ca legătură de suflet cu cel mai măreț act al poporului român.

Fiind duminică, festivitățile au început la ora 7 cu slujbele religioase din Biserica Ortodoxă si din cea Romano-catolică, apoi delegații Marii Adunări s-au îndreptat către Cazinoul Militar unde s-a dat citire Rezoluției unirii și votării acesteia. Sosirea Marelui Sfat în frunte cu Vasile Goldiș a fost întâmpinată cu bucurie de cei prezenți, toată atenția fiind îndreptată, pe rând, către Ștefan Cicio Pop care a prezentat condițiile desfășurării adunării, apoi către Vasile Goldiș care a făcut o expunere a istoriei române și a argumentat necesitatea Unirii, iar în cele din urmă către Iuliu Maniu care a insistat asupra împrejurărilor în care s-a realizat Unirea. Momentul înălțător pentru toată lumea a fost citirea Rezoluției Unirii de către episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, din care, pe lângă PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ale alcătuirii NOULUI STAT ROMAN, a enumerat și următoarele deziderate:

– Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare;

– Egală și deplină libertate pentru toate confesiunile religioase;

– Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat pe toate tărâmurile vieții publice;

– Desavârșita libertate a presei, a întrunirilor și a exprimării gândurilor omenești;

– Reforma agrară radicală;

– Asigurarea acelorași drepturi pentru muncitorimea industrială ca și în cele mai avansate state din Apus.

Înainte de părăsirea capitalei de suflet al românilor de pretutindeni, Adunarea Națională a hotărât instituirea Marelui Sfat National Roman ca reprezentant al națiunii române, oricând și oriunde în fața tuturor națiunilor lumii.

Și acum, de 1 decembrie 2016, icoana purtată cu mândrie și evlavie de bănățenii prezenți la Alba Iulia, rămâne alături de noi, existeța ei trezind în sufletele noastre idealurile strămoșilor, idealuri care sa nu trebuie uitate niciodată. În acest context, vă îndemn să alegeți întotdeauna oamenii cei mai valoroși care să vă reprezinte cu înțelepciune, oricând și oriunde, în fața întregii lumii. (Endre Libus)

30 noiembrie 2016 in Comunitate

Deta a marcat 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial

În 26 august, Primăria și Consiliul Local al orașului Deta, în colaborare cu Garnizoana Timișoara, au organizat un eveniment de celebrare a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, ocazie cu care au fost comemorați eroii căzuți în lupte. Ceremonia s-a desfășurat la Monumentul Eroilor din parcul orașului Deta.

După prezentarea onorului de către militarii angajați ai Garnizoanei Timișoara, a fost oficiată slujba de pomenire de către protopopul Ioan Prisăcean și preotul paroh Ciprian Blagoe. Numele tuturor soldaților căzuți în primul război mondial, atât din Deta cât și din satul Opatița, au fost citite în prezența celor prezenți la eveniment. În memoria acestora au fost depuse coroane de flori de către: Primăria Deta, Garnizoana Timișoara, Asociația veteranilor de război, Poliția orașului Deta, Poliția de frontieră a orașului Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Spitalul orășenesc Deta, Grădinița Deta și Liceul Tehnologic “Sf. Nicolae Deta”.

În august 1916, România era la capătul a doi ani de neutralitate. Deși aderase în 1883, la Puterile Centrale, alianța dintre Germania, Austro-Ungaria și Italia, țara noastră urmase exemplul Italiei și s-a proclamat neutră. În vara anului 1916, guvernul condus de Ion I.C. Brătianu a obținut garanții că Tripla Alianță (Franța, Marea Britanie și Rusia) vor recunoaște alipirea Transilvaniei la România după război și că vor oferi asistență militară. Pe 27 august, România declară război Austro-Ungariei, iar trupele române trec Carpații în Ardeal. Decizia de a intra în Primul Război Mondial a avut ca rezultat final crearea României Mari, prin unirea Transilvaniei cu țara-mamă la 1 Decembrie 1918. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural Deta)

30 septembrie 2016 in Evenimente

VIZITE LA MUZEU

În cadrul „Săptămânii Altfel”, înainte de vacanța de Paşte, elevii din Deta alături de profesorii lor, au vizitat Muzeul oraşului, loc atent pregătit să îi întâmpine așa cum se cuvine. Copiii din ciclul gimnazial, dar și elevii aflaţi în clase terminale de liceu, s-au declarat încântați de experiență deoarece au avut ocazia să privească exponatele care i-au făcut să înțeleagă trecutul istoric al orașului nostru. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului cultural Deta)

31 mai 2016 in Comunitate