Oraşul Deta a găzduit un concurs internaţional de gastronomie

Sosirea toamnei a fost marcată la Deta de organizarea celei de-a treia ediţii a Concursului internaţional “Ceaunul şi gratarul”. Concurenţii din Ungaria, Serbia şi România s-au întrecut în parcul oraşului, arătându-şi măiestria într-ale gastronomie. Evenimentul organizat de Primăria oraşului Deta s-a bucurat de un public numeros care a plecat acasă încântat de mirosul şi gustul bunătăţilor pregătite de către bucătarii aflaţi în concurs. Şi pentru că mâncarea bună merge perfect cu o muzică de calitate, organizatorii au invitat Orchestra şi Formaţia de dans popular a Casei de Cultură din Deta să delecteze publicul cu muzică şi dansuri specifice zonei noastre. Tinerii aflaţi sub îndrumarea coregrafului Cătălin Voicu şi sub coordonarea directorului Casei de Cultură au fost îndelung aplaudaţi, performanţelor lor fiind recunoscute şi în cadrul festivalului “Lada cu Zestre”, unde au obţinut locul doi la faza judeţeană. Dincolo de savoarea bucatelor pregătire în aer liber, concursul “Ceaunul şi grătarul” a fost o bună ocazie pentru locuitorii oraşului nostru de a petrece împreună şi a afla mai multe despre ceea ce este considerată a treia cultură, gastronomia. Ovidiu Ivancea.

Bucătarii participanţi şi bunătăţile lor
“Banatul Select” din Lokve, Serbia a pregătit ciorbă de peşte
“Sân Mihai” din Lokve, Serbia a oferit gulaş de porc
“Primăria Coka” din Serbia a servit amatorii cu gulaş de fasole
“Szine-Java”din Bordány, Ungaria a excelat cu bárány pőrkőlt
“Şárika” din Gătaia a pregătit kanász-le
“A kúrtőskek” din Deta a primit zeci de aprecieri pentru kűrtős kalács
“Pompierii din Deta” au încântat publicul cu fasole cu ciolan
“Csintalan Palacsinta” din Deta a oferit cea mai bună supă de gulaş
“Gogoaşa înfuriată” din Deta a gătit sarmale delicioase
“Vânătorii” din Deta s-au remarcat cu specialitatea sos vânătoresc

Cele mai bune echipe

Premiul I – echipa “Szine-Java” din Bordany
Premiul al II-lea – echipa “Primăria Coka” din Coka
Premiul al III-lea – echipa “Banatul Select” din Lokve
Mentiune – echipa “Sân Mihai” din Lokve
Mentiune – echipa “Pompieri Deta” din Deta

Unul dintre lucrurile care s-au păstrat de-a lungul istoriei şi care impresionează chiar şi în ziua de astăzi este portul popular românesc. Acesta reprezintă o oglindă vie a tradiţiilor româneşti şi o sursă de inspiraţie pentru generaţiile tinere. Expoziţia găzduită de Muzeul oraşului Deta, mulţumită domnului Ovidiu Ivancea, director al Casei de cultură orăşenesti Deta, a adus împreună admiratori ai tradiţiei populare din zona localităţii noastre. Cuvântul de bun venit l-a rostit în deschidere domnul Petru Român, primarul oraşului. Iubitorilor de folclor li s-a adresat şi Andrei Milin, directorul Muzeului Satului Bănăţean. În ceea ce priveşte detaliile tehnice şi rezumatul cultural al obiectelor expuse, acestea au fost prezentate de muzeografii Ioan Traia şi Marius Matei. Printre piesele de port tradiţional românesc, vizitatorii expoziţiei au putut admira şi două costume bulgăreşti din zona etnografică Brestea. Colaborarea dintre cele două muzee, cel din Deta şi cel din Timişoara s-a dovedit una reuşită şi a pus baza viitoarelor proiecte culturale organizate împreună. Borco Ilin.

Vânătorii din Deta au sărbătorit în 30 mai, 125 de ani de la înfiinţarea primei Societăţi de vânătoare. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unor invitaţii de seamă dintre care amintim: domnul primar Petru Roman, directorul AJVPS Timiş – Cornel Lera, preşedinţii Cluburilor Timişoara şi Sânnicolaul Mare – Traian Oprea şi Viorel Matei, reprezentanţi ai vânătorilor din grupele vecine şi vânătorii grupei Deta. Conducerea AJVPS Timiş şi a Clubului Timişoara, au decernat 12 diplome de „ VÂNĂTOR SENIOR” şi o „DIPLOMĂ DE ONOARE”, vânătorilor merituoşi şi trecuţi de 70 de ani, iar grupa de vânătoare Deta a acordat câte o insignă comemorativă fiecărui participant. Aniversarea a fost marcată de o expoziţie de trofee de vânătoare, obţinute de vânătorii din grupa noastră de a lungul anilor. Pe panouri au fost expuse blănuri şi cranii de lup, râs, pisică sălbatică, vulpe şi jder de copac. Piesa de rezistentă a expoziţiei a fost un cap de mistreţ naturalizat, înconjurat de 16 perechi de colţi. Au mai fost expuse anomalii de căprior, trofee valoroase de cerb carpatin, lopătar şi căpriori, un cocoş de munte naturalizat, 7 trofee de capră neagră, trofee neconvenţionale, ustensile şi scule folosite la vânătoare. Vizitatorii au putut admira tabloul original al vânătorilor din Deta, din 1906, care atestă indubitabil, că prima Societate de vânătoare a fost înfiinţată în anul 1884. Organizatorii evenimentului au subliniat intenţia lor de a atrage tinerii spre natură şi probleme de mediu. Vânătorii sunt primii care ştiu că resursele nu sunt veşnice, ei fiind cei care protejează fauna şi flora prin acţiunile lor de hrănire suplimentară şi selecţie a vânatului.

Asociaţia Pescarilor Sportivi Deta a organizat un concurs de pescuit pe Balta Termal Deta la care s-au înscris 57 de pescari dornici să câştige premiile în bani. Datorită prohibiţiei peştele prins a fost lăsat liber. Clasamentul a fost următorul: locul I – Nicoară Adrian (cu un total de 7,42 kg peşte prins), locul II – Vasko Simona ( 5,92 kg peste prins), locul III – Hoch Manfred (5,62 kg peşte prins). Juriul compus din domnul Păuşan Pavel, preşedintele APS Deta şi domnul Veliacsek Mihai, arbitru APS, a înmânat primelor trei locuri suma de 300 ron, 170 ron, respectiv 100 ron. Gheorghe Katona

Un eveniment foarte important care s-a desfăşurat în judetul Timiş, a fost festivalul de emulaţie folclorică ,, Lada cu zestre a neamului,, aflat la cea de-a treia editie. Manifestarea cultural – artistică de mare amploare a fost organizată de către Consiliul Judeţean Timiş prin Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, aceasta fiind prima ediţie la care au participat şi Casele de cultură. În data de 17.05.2009 în localitatea Denta şi-au dat concursul solisti vocali, solisti instrumentişti, tarafuri, orchestre coruri si grupuri vocale. Casa de cultură orăşenească Deta, a participat cu o solistă vocală – Otilia Ţârcovnicu si un solist instrumentist la saxofon – Mircea Brumariu, fiind acompaniati de orchestra de muzică populară a institutiei de mai sus. Tot în aceeasi dată, în localitatea Jamul-Mare au avut loc concursuri de coregrafie unde Casa de cultură orăşenească Deta, a participat cu o suită de dansuri populare româneşti, o suită de dansuri maghiare de băieti, si un dans modern. Ovidiu Ivancea

Conducerea Primăriei oraşului Deta împreună cu Casa de cultură şi Grupul Şcolar ,, Sfântu` Nicolae,, au organizat comemorarea celor căzuti în lupte pentru apărarea patriei şi evocarea evenimentelor istorice la Monumentul Eroilor din faţa Muzeului oraşului Deta. Au fost depuse coroane din partea Primăriei oraşului Deta, Asociaţiei Veteranilor de război, Grupului Şcolar ,, Sfântu` Nicolae,, Deta, Poliţiei orăşeneşti, Poliţiei de frontieră, Unităţii de pompieri militari, Partidului Democrat Liberal, Partidului Social Democrat, Partidului Conservator, U.D.M.R, domnului cons.independent Iotcov Lucian, Uniunii bulgare şi a Bisericii Ortodoxe Sârbe. Ovidiu Ivancea

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, ziua de 9 Mai a devenit o tradiţie pentru oraşul nostru, anul acesta fiind sărbătorită în cadrul unui simpozion care a avut loc în sala de sedinţe a Primăriei. Evenimentul la care au participat elevi şi personalităţi marcante ale oraşului, a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local al oraşului Deta, Casa de cultură orăşenească Deta şi Grupul Şcolar ,,Sfântul Nicolae,, Deta. Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano din 1985, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună “bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”. Ovidiu Ivancea

La acţiune au participat: dl. comisar Cădariu Gelu, d-na. comisar Vasiescu Rodica, ambii din partea Gărzii Naţionale de Mediu Timiş; dl. Şămanţu Gerhart – viceprimar, dl. Maxim Severus – inspector de mediu, ambii din partea Primăriei oraşului Deta; un număr de 30 de elevi din cadrul Clubului Ecologist “PRO-ECO” aparţinând Grupului Şcolar “Sfântu` Nicolae” Deta-clasele V-VIII, coordonat de dl. prof. Szabo Francisc şi muncitori din cadrul Primăriei oraşului Deta. Despre importanţa acestei zile a vorbit dl. Cădariu Gelu, comisar la Garda Naţională de Mediu Timiş.

Gerhart Şămanţu

24 ianuarie 1859, a rămas în istoria românilor ziua în care a început realizarea visului ce a ţinut uniţi sub acelaşi steag românii din toate pământurile româneşti, unirea într-un singur stat.

La sfârşitul secolului XIX, nu se putea pune problema unirii tuturor românilor, din cauză că Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic, mare putere europeană, însă Criza Orientală a creat condiţii în care, unirea românilor din Ţara Românească şi Moldova se putea realiza. Acest lucru a fost discutat la Congresul de Pace de la Paris din 1856, ce a avut loc la finalul Războiului Crimeii din 1853-1856, încheiat cu victoria Turciei, Franţei, Angliei şi Sardiniei contra Rusiei. Ideea unirii românilor a fost susţinută în cadrul discuţiilor de către ministrul de externe al Franţei, contele Waleski. Noul stat ar fi format o barieră naturală în calea expansiunii Rusiei Ţariste şi ar fi apărat, în acelaşi timp, integritatea Imperiului Otoman.

Congresul de la Paris a permis transformarea chestiunii româneşti într-o problemă internaţională. Marile Puteri, având poziţii diferite au hotărât consultarea poporului român în privinţa unirii. Astfel s-a hotărât constituirea în ambele ţări a unor adunări consultative numite Divanurile (Adunările) ad-hoc, alcătuite din reprezentanţi ai tuturor stărilor sociale. Cele două adunări, deşi au lucrat separate, au prezentat marilor puteri propuneri identice, cerând unirea sub conducerea unui prinţ străin, garantarea autonomiei şi neutralităţii teritoriului

În anul 1858, Marile Puteri, s-au întrunit la Paris, într-o nouă conferinţă pentru a decide organizarea Principatelor, astfel statul nou format purta numele de „Principatele Unite Moldova şi Valahia”, iar unirea era doar parţială. Fiecare principat urma să aibă domni, guverne şi Adunări legiuitoare separate, iar instituţii comune – Curtea de Justiţie şi Casaţie, tribunal suprem şi Comisia Centrală, ce alcătuia legile, ambele la Focşani.

Adunarea electivă din Moldova dominată de unionişti, l-au ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, candidatul „Partidei Naţionale”, la 5 ianuarie 1859. La Bucureşti sub presiunea populaţiei, Adunarea l-a ales domn tot pe Cuza, la 24 ianuarie 1859. Unioniştii s-au bazat pe faptul că prevederile Convenţiei de la Paris din 1858, nu interziceau alegerea aceleiaşi persoane ca domn în ambele ţări.

Aniversarea a 150 de ani de la acest eveniment a fost sărbătorită de către elevii Grupului Şcolar „Sf. Nicolae” Deta, prin punerea în scenă a piesei „Moş Ion Roată şi Unirea”. Ambianţa creată a fost una de mare emoţie şi bucurie, elevi şi profesori trecând dincolo de bariera timpului şi degajând totodată spiritul Unirii, prezent pe toată durata spectacolului. Într-o perioadă în care tindem sa ignorăm, conştient sau nu, simbolurile noastre naţionale, spectacolul în sine a reprezentat o transpunere cu iz palpabil, a realităţilor din Ţările Române din acea vreme.

S-au remarcat, sub îndrumarea domnişoarei profesoare Alina Popescu, elevii din urmatoarele roluri: povestitorul Ioana Danilcenco din clasa a X-a Real, Mircea Slabu din clasa a XI-a Uman ce a jucat rolul lui Moş Ion Roată, deputat al ţăranilor în Adunarea ad-hoc a Moldovei, boierul interpretat de Marius Chelaru din clasa a X-a Real şi grupurile de boieri şi ţărani interpretate de elevii claselor a IX-a şi a XII-a Servicii.
Prof. Ilariana Sofian