Lansarea unui nou volum al domnului inginer Iancu Braicu a fost un eveniment de excepţie pentru oraşul nostru. După “Vânătoarea, pasiune ancestrală”, carte lansată în 2008, domnul Iancu Braicu aduce în faţa cititorilor, volumul “Vânătoare raţională”, o emoţionantă pledoarie pentru păstrarea echilibrului între vânat şi protejarea naturii. Deşi este o temă des abordată în ultima perioadă, puţine sunt persoanele cu adevărat preocupate de conservarea faunei şi biodiversităţii. “Distrugerea pădurilor, precum şi lipsa de reacţie a celor mai mulţi faţă de această problemă ecologică, mă face să cred că nu mai este cale de întoarcere. Ca vânători, ce ne considerăm prieteni ai naturii şi apărătorii ai faunei cinegetice, este nevoie să acţionăm în consecinţă, prin toate mijloacele pe care le avem, pentru a nu ne trezi că nepoţii noştri vor rămâne fără obiectul muncii” atrage atenţia domnul inginer Iancu Braicu. La cei 80 de ani, autorul volumului “Vânătoare raţională”, surprinde prin harul de povestitor şi prin pasiunea pentru vânătoare, care de altfel i-a marcat întreaga viaţă. Experienţa de peste jumătate de secol a domnului inginer Braicu, a născut o carte matură, care ridică probleme actuale legate de natură, generează întrebări şi încurajează cititorii să gândească şi să acţioneze în direcţia protejării pădurii şi animalelor. Gheorghe Duţă
„Înconjurat de câini de vânãtoare, puşci şi capcane, dar mai ales de poveşti şi întâmplãri vânãtoreşti, relatate de bunicul, tata şi cei doi unchi, care toţi erau vânãtori” aşa îşi aminteşte domnul Braicu anii copilăriei. Scriitor realist, care povesteşte ce a trăit, domnul Iancu Braicu impresionează pe oricine atunci când începe să povestească despre animalele cu care s-a confruntat la vânătoare. Cerbi, urşi, mistreţi, capre neagre, cãpriori, râşi, cocoşi de munte, fazani sau potârnichi, domnul Braicu are câte o poveste şi o învăţătura despre fiecare.

Compania are 160 de angajaţi, dar poate ajunge la 400
TRW s-a mutat într-un nou spaţiu de producţie la Deta. Compania multinaţională şi-a deschis în luna octombrie un nou punct de lucru şi intenţionează să îşi crească activitatea în oraşul nostru. La ceremonia de deschidere a noului punct de lucru a fost invitat primarul Petru Roman care a spus că această nouă investiţie privată este un motiv de bucurie pentru administraţia locală. “Oraşul Deta are oameni harnici şi competenţi, care sunt căutaţi şi apreciaţi de firmele serioase care doresc să investească. TRW este o astfel de firmă, cu care Deta se poate mândri, atât în judeţ cât şi în întreaga ţară. În momente dificile pentru economia internaţională, şi pentru România în particular, TRW a reuşit să se dezvolte şi să creeze noi locuri de muncă. Echipa de conducere a TRW a pus pe picioare un model de eficienţă, demn de urmat atât de alte firme, şi de ce nu, chiar de administraţia locală. Sunt deschis în faţa unor astfel de modele de succes din domeniul privat, învăţ din ele şi încerc să le adaptez pentru a putea fi aplicate în sectorul public local”, a spus primarul oraşului la deschiderea halei de producţie a TRW. Conducerea companiei multinaţionale a anunţat că, în acest moment, fabrica de la Deta are 160 de angajaţi, iar în următoarea perioadă, în funcţie de evoluţia pieţei şi de creşterea comenzilor, se vor mai putea angaja peste 200 de muncitori. Noul punct de lucru al TRW are o suprafaţă de 1500 metri pătraţi, aici urmând să fie produse volane şi sisteme de siguranţă auto. TRW este o companie multinaţională cu sediul central în Statele Unite ale Americii, care are peste 66 de mii de angajaţi în fabrici din 27 de ţări în lume. În România, TRW are peste 3000 de angajaţi şi este în continuă dezvoltare.

Merite deosebite în dezvoltarea relaţiei dintre oraşul Deta şi comuna Bordany, Ungaria. Acesta a fost motivul pentru care, în cadrul şedinţei extraordinare din 30 septembrie, Consiliul Local al oraşului Deta a acordat două diplome de onoare, domnului Balogh Ferec, primarul comunei Bordany din Ungaria şi domnului Zádori Imre, fostul viceprimar al comunei Bordany. Autorităţile locale din Deta şi Bordany sunt implicate într-un proiect comun, finanţat din fonduri europene, cu scopul declarat de a apropia cele două comunităţi. Cei doi premiaţi ai consiliului local au promis că se vor dedica în continuare promovării tradiţiilor şi obiceiurilor maghiare şi româneşti.

Formaţia de dansuri populare a Casei de cultură orăşenesti Deta a cules ropote de aplauze şi un binemeritat loc trei în urma participării la festivalul folcloric “Lada cu zestre”. Manifestarea aflată deja la a IV-a ediţie, este organizată de către Consiliul Judeţean Timiş şi aduce în faţa publicului, datini, cântece, obiceiuri, jocuri şi meşteşuguri tradiţionale româneşti. Un alt eveniment, la fel de important ca şi obţinerea locului trei la faza judeţeană a festivalului “Lada cu zestre”, este participarea Formaţiei noastre de dansuri populare la filmările organizate de către Televiziunea Timişoara 89 pentru emisiunea “La izvorul dorului”. Şi acolo, reprezentanţii oraşului nostru au impresionat prin suitele de dansuri populare prezentate şi prin coregrafia asigurată interpreţilor de folclor, cu nume de rezonanţă atât în judeţul nostru cât şi în întreaga ţara. Ovidiu Ivancea.

Chifteluţe, gulaş, ciorbă de peşte sau sos vânătoresc sunt doar câteva dintre deliciile pregătite de echipele de bucătari care s-au întrecut la cea de-a patra ediţie a concursului Ceaunul şi grătarul. Desfăşurat în cadrul proiectului “Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta (RO) şi Bordany (HU)”, la Grădina de vară a Restaurantului “PARC” Deta, evenimentul culinar a delectat papilele gustative ale tuturor participanţilor, fără nici o excepţie. Bunătăţi pentru toate gusturile, făcute să îţi lase gura apă, au îmbiat cu mirosul lor irezistibil, toţi invitaţii la evenimenti, chiar şi pe cei mai mofturoşi. Membrii echipei B.I.K.E din Bordany, Ungaria, au gătit chiftele cu cartofi prăjiţi, echipa SZINE IAVA din Bordany, Ungaria au întâmpinat oaspeţii cu gulaş de vită, iar Flăcăii din Coştei, Serbia, au pus la foc cea mai bună ciorbă de peşte, lângă un papricaş de peşte dumnezeiesc. Nici echipa din Sân Mihai – Lokve, Serbia nu s-a lăsat mai prejos şi a uimit publicul amator de mâncare delicioasă, cu un gulaş de porc, ca la carte. Tot gulaş, dar de data aceasta de vită, au pregătit şi cei din echipa Mora Ferencz, din Coka, Serbia. O ciorbă de peşte care nu te lăsa să te mai desprinzi de oală şi un papricaş de vânat au pregătit cei de la Z.V.A Moraviţa, România, iar echipa Emerik, din Giulvăz, România a adus în farfuriile participanţilor un gulaş de berbecuţ, cum nicăieri nu mai găseşti. SARIKA, din Gătaia, România s-a impus cu o Feciorească a la Carei, Mehala Deta cu un gulaş de căprior, iar Kivallo Levesfozok, Deta cu o ciorbă de cartofi cu cârnaţi, tarhon şi smântână. În tagma bucătarilor pricepuţi din oraşul nostru a intrat şi echipa Ovi-Det Deta, care a gătit miel la ceaun şi Vânătorii Deta, care au încins la foc cel mai gustos sos vânătoresc. Ilie şi bibliotecarii nu au cedat în faţa concurenţei, impresionând finii degustători cu o minunată fasole cu costiţă şi cârnaţi. Juriul format din Gheorghe Ciobanu, deputat în Parlamentul României, Ion Adam, deputat de Voivodina Serbia, Nicolae Moise, reprezentant al comunei Virset Serbia, Laszlo Horvath, reprezentant al comunei Bordany Ungaria şi Ionel Ilian, consilier în Consiliul local al oraşului Deta, a stabilit cu greu cine merită un loc pe podium, însă membrii juriului au fost în unanimitate de acord, că mâncărurile din care au gustat au fost delicioase şi incredibil de rafinate.
Câştigătorii concursului Ceaunul şi grătarul 2010
Locul I – echipa SZINE IAVA, Bordany, Ungaria
Locul II – echipa Flăcăii din Coştei, Serbia
Locul III – echipa Z.V.A Moraviţa, România
Menţiune – echipa Mora Ferencz, Coka, Serbia
Menţiune – echipa Sân Mihai –Lokve Serbia
Menţiune – echipa Emerik, Giulvăz, România
Menţiune – echipa SARIKA, Gătaia, România
Menţiune – echipa Ovi-Det, Deta
Premiile au constat în cupe, pentru primele trei locuri şi diplome pentru restul participanţilor.

Organizat la sfârşitul lunii august, campionatul orăşenesc de minifotbal “Maracana Juniori 2010” a găzduit meciurile a şapte echipe, fiind un eveniment de mare interes pentru tinerii care speră să devină mari fotbalişti internaţionali. Locul I a fost adjudecat de Avântul Mihai Viteazul, locul doi de către Juventus Târgul Mare, iar iar cea de-a treia poziţie a clasamentului a fost ocupată de către echipa Opatiţa. Titlul de cel mai bun golgeter a mers la Pantiş Cristian de la F.C.K. Pe lângă încurajările şi aplauzele publicului, tinerii au primit din partea organizatorilor cupe, diplome şi mingi de fotbal. Turneul a fost sprijinit de Primărie şi coordonat de către Comisia socială, învăţământ, cultură şi sport, a cărei preşedintă este Komşa Iuliana. Astfel de competiţii sportive atrag tinerii spre sport, îi învăţa spiritul fairplay-ului şi ajută antrenorii să descopere jucători talentaţi, de perspectivă, pentru echipă de fotbal a oraşului.
Echipele participante la Maracana Juniori 2010
Avântul Mihai Viteazul
Atletico Târgul Mare
Juventus Târgul Mare
Meseriaşilor
Foresta
Opatiţa
FCK

Data de 19 septembrie 2010, ziua organizării pelerinajului la mănăstirea Mesici, va rămâne în mintea participanţilor drept una dintre cele mai frumoase excursii. Pelerinajul a fost organizat de către domnul Goicov Milutin, preşedintele organizaţiei orăşenesti a Uniunii Sârbilor din România, Filiala Deta şi a presupus vizitarea celei mai vechi mănăstiri sârbeşti de pe teritoriul Republicii Serbia, situată la intrarea în satul Mesici, în apropierea oraşului Vârșeț. După slujbă, participanţii, atât sârbi cât şi români din Deta, s-au bucurat pentru câteva ore de Balul Strugurilor de la Vârșeț, întorcând-se acasă cu sufletul mai curăţ şi cu zâmbetul pe buze.

Mănăstirea ortodoxă sârbă Mesici, fondată în Evul Mediu, a fost extinsă în epoca modernă printr-un turn și un pridvor, baroce, oferind astfel vizitatorilor o inedită combinație, cu adevărat demnă de admiratie. Drumul spre Mesici duce prin Podgoriile Vârșețului, celebre în Banat și în Serbia pentru Banatski Rizling, dar și pentru alte soiuri de vin. Podgoriile sunt bine îngrijite, iar la sârbi, via este intotdeauna întreținută și lucrată. Cine merge la Vârșeț în septembrie, nu trebuie să rateze Balul strugurilor, o serbare populară, cu grătare, vin, şi alte bunătăți bănățene.

Muzica, dans, distractie dar si discuţii pe teme istorice. Astfel ar putea fi descrise cele trei zile de sărbătoare ale oraşului nostru
Deta, 650 de ani de atestare istorică
Istorici şi reprezentanţi ai instituţiilor regionale s-au întâlnit în prima zi a sărbătorii oraşului Deta, pentru a evoca începuturile localităţii noastre şi a descoperi priorităţi pentru viitorul apropiat. Chiar de la început, primarul Petru Roman a scos în evidenţă faptul că istoria unui oraş este foarte importantă pentru comunitate. “Deta se distinge de oraşele ridicate în perioada comunistă, pline de beton şi lipsite de arhitectură. Avem o mică pădure, aranjată şi transformată în parc de promenadă, de pe vremea în care, mare parte a oraşelor româneşti, încă nu erau pe hartă. Avem clădiri istorice, avem monumente istorice şi mai ales, avem locuitori cu rădăcini adânci în pământul din Deta. Sunt mândru sa fiu locuitor al oraşului Deta, ma mandresc cu orasul meu şi cred că Deta îşi merită cu prisosinţă titulatura de oraş” a spus primarul Petru Roman în discursul de deschidere al simpozionului.Ceea ce stiu insa putini dintre noi este ca muzeul amenajat în centrul oraşului, în vechiul Turn al Pompierilor, păstrează valori materiale care atestă locuirea pământului nostru, chiar din perioada pre-dacică. Profesorul Ionel Ilian, unul dintre invitatii care au vorbit despre aniversarea orasului a făcut o trecere în revistă a momentelor istorice importante pentru localitatea noastră, insistând asupra rădăcinilor germane şi asupra caracterului multicultural dobândit ulterior de aşezarea care avea să devină oraşul Deta din zilele noastre. Din prezentarea făcută de profesorul Ionel Ilian s-a desprins cu uşurinţă ideea că, dincolo de perioadele fireşti de dezvoltare, stagnare sau criză, Deta a cunoscut o evoluţie continuă, creându-şi în timp o sumedenie de instituţii. Impresionant este faptul că în 1930, Deta avea fanfară, cor bărbătesc, tipografie, bancă, uzină electrică, fabrică, pompieri, cazinou, cărămidărie, societate de vânători şi club sportiv.
Deşi este un orăşel mic, la ultimul recensământ, în Deta, au fost înregistrare 18 etnii care trăiesc într-o armonie desăvârşită. Deta se mândreşte că este interculturală, iar oamenii din comunitatea noastră se respectă reciproc, indiferent de etnie sau religie. În cadrul aceluiaşi simpozion, Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, cunoscut iubitor de istorie, a lăudat primăria Deta pentru un fapt extraordinar, mai ales în perioadă de criză. “Preocuparea Primăriei Deta pentru cultură, faptul că a reorganizat muzeul şi a finanţat cercetările arheologice de la Opatiţa, dovedesc că aici, în oraşul dumneavoastră, instinctul de supravieţuire economică nu a afectat dragostea şi respectul pentru istorie” a spus Dumitru Ţeicu, pasionat al trecutului poporului român. Emoţionat de evocările trecutului a fost şi profesorul Miodrag Milin, istoric timişorean, originar din Deta, care a atras atenţia asupra faptului că acest moment de aniversare este deopotrivă un ceas al bilanţului şi al stabilirii priorităţilor pentru viitor. După ce a trecut prin succesiunea diferitelor rânduieli politice, după ce a supravieţuit schimbărilor istorice şi impactului războiului, localitatea noastră merită să aibe un drum trasat conştient, fără rătăciri impuse întâmplător de criză.

Zilele oraşului Deta, aflate la prima ediţie, au fost gândite ca şi acţiune în cadrul programului de cooperare transfrontalieră cu localitatea Bordany, din Ungaria, astfel că au fost finanţate cu bani europeni. Manifestarea a fost organizată sub deviza “Două ţări, un scop, succes comun” şi a constituit dovada clară, că relaţiile de colaboare şi parteneriat, cel mai bine se sudează atunci când este prezentă şi voia bună. Programul de spectacole şi divertisment a fost deschis de Fanfara din Coştei, care a constituit deliciul publicului amator de inedit. Scena amenajată în Parcul oraşului, a fost organizată profesionist şi cu mult bun gust, aşa cum îi şade bine unui orăşel cochet precum Deta. Drumul până la scenă a fost presărat cu ofertele comercianţilor, dornici să vândă şi hotărâţi să binedispună toţi trecătorii. Oraşul a îmbrăcat o altă înfăţişare, pestriţă dar interesantă, iar oamenii s-au arătat mulţumiţi. “E prima ediţie a zilelor oraşului şi suntem îngăduitori. Apreciem astfel de evenimente şi aşteptăm să se repete” s-a înghesuit să ne spună un domn care admira spectacolul popular din prima zi. “Mulţumesc pentru efortul depus, tuturor celor care s-au implicat în organizare, sper ca spectacolele şi artiştii să fie la înălţimea aşteptărilor dumneavoastră” au fost printre primele cuvinte ale primarului Petru Roman, prezent pe scenă pentru a ura bun venit invitaţiilor şi delegaţiilor din România şi din străinătate. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, prezent şi el la Zilele Oraşului Deta, a spus reporterului Monitorului Primăriei că se bucură să vadă că există localităţi în judeţ, unde ruga, sau zilele oraşului nu înseamnă doar distracţie şi artişti aduşi să cânte. “Am fost impresionat de programul pregătit de Zilele oraşului Deta. Aţi fost atenţi la istorie, vă gândiţi la direcţia în care va merge orasulul, dar ştiţi în acelaşi timp să vă bucuraţi de folclor şi muzica uşoară. Sunteţi nişte oameni deosebiţi, iar Deta se număra printre localităţile mele preferate” a declarat preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc. Acelaşi ton încântat l-am descoperit la deputatul Gheorghe Ciobanu, care ne-a spus că “astfel de evenimente reflectă spiritul european, încurajat de ţările europene, în care cetăţenii se întâlnesc, sărbătoresc, dar în acelaşi timp sunt atenţi la tradiţii şi obiceiuri”. La sărbătoarea oraşului Deta au participat şi numeroşi oaspeţi din Serbia şi Ungaria, am avut reprezentanţi ai primăriilor din Bordany, din Sân Mihai (Lokwe), din Plandişte şi Coka. Invitaţi ai autorităţilor locale din Vrsac şi din satele aparţinătoare, au fost de asemenea prezenţi, alături de primarii şi oaspeţii din mai multe localităţi din judeţul Timiş.

Muzica, fie că a fost vorba despre cea cu specific popular, sau cea uşoară, a fost apreciată în mod egal de către public. Alături de fanfara din Coştei, în prima zi a sărbătorii, pe scena din parcul central, au evoluat ansambluri folclorice din Ulma, Suşara, Izbiştea, Coştei, ansamblul din Veliko Srediste (Serbia), ansamblul folcloric din Bordany, ansamblul Bujorul din Timişoara precum şi soliştii Codruţa Moldovan, Roxana Mircea, Maria Tirean, Luminiţa Jucu Pascu şi Tinu Vereşezan. O prezentare cu adevărat deosebită, a fost cea a Ramonei Mercescu, solistă de muzică populară şi învăţătoare de la Grupul Şcolar Forestier Deta. Deşi nu s-au putut bucura de mult aşteptatul concert al artistului Connect-R, care a suferit un accident rutier în drum spre Deta, tinerii prezenţi sâmbătă, au dansat şi au fredonat melodiile cunoscute ale lui David DJ, Mossano şi DJ Doni. Duminică dimineaţă, copiii au fost prezenţi la spectacolul pregătit de Clubul Piticilor şi de Grădiniţa cu program Normal din Deta, iar după mai multe momente de muzică populară, iar apoi distracţie cu Altfel – Art, a venit şi finalul celor trei zile, marcat de un concert Compact şi urmat de un foc de artificii.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support