Ne-am aliniat într-o dimineaţă rece şi gri de octombrie…Nu se putea numi Ziua Armatei fără a fi prilej de întâlnire! De peste tot,din satele şi micile orăşele,fără titluri şi grade pompoase, ne-am întâlnit fericiţi de revedere, strângându-ne mâinile bărbăteşte, chiar dacă toamna vieţii a început să lase urme adânci…

Imnul României a sunat ca o muzică sacră peste sufletele noastre, iar privirile obosite s-au transformat în autoritate profesională… eram deja alţii, cei care cu decenii în urmă depuneam jurământul sfânt, îmbrăcam cămaşa sacrificiului de sine şi porneam în marea bătălie a devenirii ca apărători , ca oameni, ca exemple tăcute şi modeste …

Poezia lui Ioan Alexandru şi muzica lui Grigore Leşe ne-au trimis la o revedere cu cei înrolaţi în armatele cerului…Prin faţa noastră, pe ceruri, defilau armatele celor ce nu mai sunt, rânduri rânduri de tăcuţi şi nepreţuiţi ,umbre ce ne-au vegheat devenirea, admirabili înaintaşi, modele şi făuritori de mituri.

Am întins degete nevăzute spre societatea civilă… iar ea ne-a întins braţele cu recunoştinţă! Nimic nu este mai de preţ decât respectul muncii făcute cu temei, îndeplinirea misiunii şi liniştea plecării din primul rând cu conştiinţa datoriei împlinite! Iar prezenţa reprezentantului Asociaţiei Seniorilor Deta, Dl Voiculescu a fost dovada că munca de o viaţă este recunoscută şi acum, când am îngroşat rândurile celor maturi. Şi administraţia publică locală ne-a onorat cu prezenţa d-lui Iovan care demonstrează utilitatea experienţei acumulate , implementând un suflu nou, viguros, ca o chemare a urbei de dincolo de lucruri, că mai avem multe de făcut!

Am ascultat expuneri şi am văzut filme despre eroism şi eroi… chipuri dârze alunecau pe ecran dar dincolo de lucruri, de fapt eroi ai luptei cu noi înşine eram noi, cei plecaţi din linia întâi…Iar la o ţigară fumată cu nesaţ, povestirile celor cărunţi aminteau dimineţile oraşului liniştit în numele căruia am albit, am trăit intens, ne-am jertfit familii ori multe clipe frumoase dintr-o viaţă dedicată profesiei, mândriei de a fi exemplu, numit simplu şi anonim, apărător…

Ne-am petrecut cu demnitate, respirând istorie…

Ce poate fi mai înălţător şi recunoscător decât secunda de sinceritate în care, după ani, îţi aminteşti de curaj, abnegaţie, devotament, chiar patriotism…Ce poate fi mai respectuos decât dorinţa de a spune simplu, şi eu mi-am îndeplinit misiunea încredinţată!

Căci am iubit meseria de apărător al liniştii cetăţii şi am făcut-o pentru temeinicia iubirii …fără rezerve, cu toată fiinţa, fără pretenţii, până la sacrificiu! Căci am păşit în rândurile profesiei sacrificiului de sine, şi am făcut-o pentru clarul ochilor si pentru somnul liniştit de acum! Fără a avea capricii de mesean, fără a cere o secundă dreptul la pita rotundă a avantajului material! Doamne,mai ţineţi minte că am jurat să plătim liniştea ţării cu ce am avut mai scump ca simpli muritori,cu preţul vieţii ?

Căci am păstrat în adâncurile ochilor noştri secunda dramatică a deciziei dureroase şi am făcut-o pentru clarul conştiinţei, pentru modestia anonimatului şi mai ales pentru mândria de a ne lua copilaşii de mână şi a-i plimba printre amintiri cu conştiinţa împăcată… Iar dacă am greşit, nopţile de nesomn, şi regretele şi sufletele noastre neîncetat vor plăti! Nicio secundă din trecut nu va umbri demnitatea zilei de astăzi !

Ne-am despărţit într-o amiază rece şi gri de octombrie… Nu se putea numi Ziua Armatei fără a fi un prilej de a ne angaja la o noua reîntâlnire peste un an …şi aceasta pentru că Armata, ca şi conştiinţa de sine şi de neam, nu piere! Ciurean T.

La invitaţia conducerii comunei Trstenik din Serbia, ca semn de mulțumire pentru ajutorul primit din partea orasului nostru pe timpul inundaților din primăvara anului 2014, primarul Petru Roman a participat la festivitățile organizate cu ocazia Zilei Comunei Trstenik.
Comuna Trstenik este una din localităţile victime ale inundaţiilor dezastroase care au avut loc în această primăvară la vecinii noştri din Serbia. În data de 15 octombrie, Primăria Comunei Trstenik a sărbătorit Ziua Comunei sale, iar cu această ocazie a fost organizată o festivitate oficială la care au participat pe lângă conducerea Primăriei Trstenik şi reprezentanţi a Guvernului Serbiei, directori de mari întreprinderi şi directori a instituţiilor publice din Serbia cât şi din alte ţări străine. Festivitatea a avut ca scop decernarea oficială a diplomelor în semn de recunoaştere şi mulţumire pentru contribuţia şi donaţiile aduse cetăţenilor comunei Trstenik în urma pagubelor produse de inundaţiile catastrofale care au avut loc, o astfel de diplomă a fost acordată și orașului Deta, fiindu-i înmânată primarului Petru Roman. Diana Tătăruşanu.

Perfect integrat în peisajul de toamnă, platoul Casei Naţionale din Opatiţa a găzduit în luna octombrie, mult așteptata competiție gastronomică Ceaunul și Grătarul Opatița, ediția 2014.
Sărbătoarea gustului a fost organizată de Primăria și Consiliul Local al orașului Deta alături de Casa de cultură orăşenească Deta, reprezentând un prilej de bucurie, de socializare și de petrecere pentru toți cei prezenți.

Echipele participante, care mai de care mai inventive, i-au îmbiat pe toţi cei prezenţi cu gulaş, papricaş, fasole sau tocăniţe și au culminat cu oferirea unor delicoase preparate din fructe de mare. La fel ca şi in anii trecuţi, prietenii noştri de peste graniţă, din Serbia, au participat în număr foarte mare, o dovadă în plus a prieteniei și a bunei colaborări transfrontaliere. La „cea de-a doua rugă din Opatița”, așa cum a numit-o chiar primarul Petru Roman, s-a putut dansa mult după apusul soarelui, orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Deta fiind la înălţime şi făcându-se remarcată prin vocea inegalabilă şi repertoriul vast al Lucianei Borta, cunoscuta interpretă de muzică populară. Ovidiu Ivancea.
Echipele participante:
Coştei 1
Coştei 2
Sân` Ianăş
Militicevo
Motoclub Panonski husari
Grebenaţ
Mehala
Rotaru
TUndric band
Tineretu`
Seniorii Opatiţa
Bucătarii pricepuţi
Bucătarii veseli
Asociaţia pensionarilor MAI
Berariu seniori
Doru band

Toamna, cu roadele sale, nu a fost uitată în orașul nostru, astfel că, duminică, 12 octombrie, pe o vreme superbă ca de poveste, Biserica „Casa tatălui” din Deta a organizat o expunere de legume și fructe specifice anotimpului care precede lunilor friguroase de iarnă. Celebrarea toamnei a avut în centrul atenției muzica contemporană și un frumos program artistic oferit de copilașii din grupa mare „A” din cadrul Grădiniței cu program prelungit, coordonați de doamnele Mariana Vertopan și Pamela Semelbauer. Alături de micuții care au cântat și au spus poezii, participanții la eveniment au fost impresionați de vorbitorul Tony Lenthall din Australia, care a întărit convingerea că prin rugăciune și comunicare cu Dumnezeu, totul este posibil. Acesta a povestit cum soția sa, însarcinată, a primit vestea că sarcina s-a oprit din evoluție și copilul este mort. Doctorii au insistat că inima copilului nu mai bate, însă Tony Lenthall și soția sa nu au încetat să se roage lui Dumnezeu pentru o minune, astfel că, în timpul operației, doctorii au fost șocați să vadă ca într-adevăr copilul este viu și inima îi bate, permițând astel doamnei să își ducă sarcina până la capăt și să nască o fetiță perfect sănătoasă. Spre deliciul tuturor celor prezenți, Ziua Recoltei s-a încheiat cu ceai, cafea și prăjituri. Mulțumim Primăriei Deta pentru aprobare, Poliției pentru prezența sa și tuturor celor care au ajutat și au fost implicați în programul nostru. Wallington Paul, Biserica „Casa Tatalui” din Deta

Deschiderea noului an școlar a fost și în acest an prilej de bucurie și emoție pentru copiii, părinții și bunicii din Deta și Opatița. Ceremoniile de deschidere organizate la școlile generale din Deta și Opatița, precum și la Liceul din Deta, s-au desfășurat într-o atmosferă caldă și au adus speranță în sufletele copiilor și ale părinților. Pentru prima dată după mulţi ani, la festivităţi nu au participat politcieni, chiar dacă se apropie o campanie electorală, ci doar oficialităţi locale şi şefi de instituţii ale statului din oraş. La invitația unităților de învățământ, primarul Petru Roman a participat la cele 3 ceremonii de deschidere. La ora 9, la școala din Opatița, primarul orașului s-a referit la sprijinul acordat de Primărie pentru unitățile de învățământ din oraș. 

„În calitate de primar am făcut toate eforturile pentru a ajuta școlile din oraș, gândindu-mă permanent că aici se formează generațiile viitoare. Şcoala şi grădiniţa din Opatiţa au fost reabilitate de curând prin efortul Primăriei şi mă bucur că acest efort este apreciat. Vreau să le mulţumesc şi voluntarilor din Olanda cu sprijinul cărora am reuşit să aducem bănci noi la clasele I – IV de la şcoala dumneavoastră”, a spus primarul Petru Roman la Opatiţa.


La ora 10 a urmat deschiderea anului școlar la școala generală din Deta unde primarul s-a adresat în primul rând celor mai mici elevi care au pășit pentru prima oară pe treptele școlii. 

„Cei mai mulți dintre dumneavoastră au mai trecut prin astfel de momente, dar trebuie să recunosc că pentru mine emoțiile sunt aceleași în fiecare an. Mă gândesc acum la cei mai mici elevi ai școlii care pășesc astăzi pentru prima dată peste pragul școlii și de aceea vreau să mă adresez lor spunându-le că îi așteaptă un drum lung și frumos”, a spus primarul adresându-se participanților la ceremonia de deschidere a anului școlar de la școala generală din Deta. 

La Grupul Școlar Sfântul Nicolae, festivitățile au început la ora 11. Aici primarul a insistat în discursul său pe mândria de a fi absolvent al liceului din Deta. 

“Trebuie să învățați nu atât pentru școală sau pentru profesori, cât mai ales pentru viață și pentru voi. Eu vă doresc să fiți la fel de mândri ca mine după ce veți absolvi acest liceu de tradiție”, a spus primarul Petru Roman.

Directorul liceului, Ion Jinaru s-a referit la condiţiile asigurate elevilor spunând că pentru prima oară clasele şi grupurile sanitare au fost igienizate din banii destinaţi finanţării pe elev, urmând ca şi în anii următori să facă acelaşi lucru. Directorul a mulţumit Consiliului Local şi Primăriei pentru alocarea celor 1,1 miliarde de lei destinate mutării atelierului şcolar în incinta liceului. Atât directorul Ion Jinaru cât şi primarul Petru Roman le-au mulţumit voluntarilor olandezi care au contribuit la dotarea cu mobilier a claselor V – VIII din liceu. De altfel doi dintre voluntari au fost prezenţi la ceremonie şi au vizitat şcoala pentru a vedea cum este folosit mobilierul donat, al cărui transport în clase a fost asigurat cu fonduri de la Primărie. Primarul Petru Roman a subliniat importanţa acestei donaţii în condiţiile în care legea nu permite autorităţilor locale să achiziţioneze mobilier pentru şcoli. Din păcate în acest an au existat şi lucruri mai puţin plăcute. Elevii claselor I şi a a II-a au început şcoala fără manuale dar această disfuncţionalitate nu se datorează nici conducerii şcolilor şi nici administraţiei locale, ci doar Ministerului Educaţiei şi Guvernului.S.M.

RUGA SÂRBEASCĂ LA DETA


Tradiţia sărbătoririi hramului bisericii credincioşilor sârbi din Deta a fost respectată și în acest an. Duminică, 14 septembrie, comunitatea sârbilor din orașul nostru a arătat că ține la obiceiurile moștenite de generații întregi, astfel că sfințirea colacului a fost momentul cel mai așteptat al zilei.

Dimineaţa sărbătorii a început cu Sfânta Liturghie oficiată de către preotul paroh Liubodrag Boghicevici şi preotul Milan Miokovic din Becicherecul Mic. Cu sufletele mai curate, după-amiaza, în cadrul slujbei de Vecernie a avut loc sfinţirea colacului, în acest an naşii fiind Organizaţia Locală a Uniunii Sârbilor din România. Tradiţia fost dusă mai departe şi pentru anul 2015, trandafirul colacului find preluat de către familia doamnei Margareta Milin.
După împărţirea bucatelor tradiţionale, toți cei prezenţi s-au bucrat de un spectacol folcloric exceptional în Sala Mulifuncţională a orașului. Organizat la iniţiativa Primăriei Oraşului Deta şi a Uniunii Sârbilor din România, spectacolul a avut și invitați speciali, Ansamblul folcloric „GKUD Laza Nančić“ din Vârşeţ, alături de ansamblul „Sveti Nikola”, care s-a prezentat cu toți artiștii, de la cel mai mic la cel mai mare. La eveniment au fost prezenți domnii Petru Roman, primarul oraşului Deta, Ognean Cârstici, preşedintele Uniuni Sârbilor din România, Davor Stojković, directorul Centrului de Cultură al localităţii Vârşeţ și nu în ultimul rând, Zoran Djekić, purtătorul de cuvânt al Centrului de Cultură din Vârşeţ. Seara a continuat cu Balul Rugii Sârbeşti, alături de orchestra condusă de Berisalv Pejić care a întreţinut atmosfera de sărbătoare până după miezul nopţii. Astfel, a fost scris încă o pagină în istoria culturală a etniei sârbe din localitatea Deta, o pagină care speră a fi una ţinută minte cu mult drag şi pentru mult timp de acum înainte. Diana Tătărușanu.

Cea de-a opta ediție a Festivalului Ceaunul și Grătarul a adus laolaltă bucătari amatori din România, Serbia și Ungaria, într-o competiție menită să nască gustul perfect
Ingredientele de calitate, pregătite cu atenție și rețetele secrete au fost punctul comun al celor 18 echipe aliniate la startul Festivalului Ceaunul și Grătarul din Deta. Fie că a fost vorba despre bucătarii români sau cei din Serbia și Ungaria, cu toții au încercat să impresioneze juriul și să potolească apetitul publicului dornic să guste din fiecare bunătate. Evenimentul organizat în Grădina de Vară a Restaurantului Parc a devenit neîncăpătoare pentru amatorii de gulaș, sarmale, ardei umpluți sau varză cu carne. Iar fiindcă de la ediție la ediție competiția este mai strânsă, iar bucătarii mai pricepuți, pe lângă preparatele servite de obicei, maeștrii ceaunelor și ai grătarelor i-au întâmpinat pe pofticioși cu tocănițe, ciorbe de pește, specialități de porc, pleșcavițe și chiar miel la rotisor. Și ce se potrivește mai bine unui asemenea festiv decât un pic de joc și voie bună, astfel că mâncarea delicioasă a fost însoțită de un program de muzică populară oferit de orchestra Casei de cultură din Deta, alături de solista vocală Dana Varadi. Fiind un festival cu participare internațională, din localități înfrățite cu orașul nostru, organizatorii nu au uitat de invitații de pe hotare și le-a pregătit o surpriza artistică, mai multe suite de dansuri populare sârbești și maghiare. Așa cum deja ne-am obișnuit, evenimentul a fost un succes desăvârșit, iar la final, învăluiți de aroma preparatelor ispititoare, toată lumea a uitat de competiție și fiecare echipă a primit câte un premiu simbolic care să le amintească de clipele frumoase petrecute împreună. Ovidiu Ivancea, director Casa de Cultură Deta.

Echipe participante
Echipe din Deta (România): Mehala, Tundric Band, Asociația Seniorilor Deta cu două echipe, Bucătarii pricepuți și Bucătarii Veseli, Uniunea Sârbilor și Asociația pensionarilor M.A.I.
Echipa din Ghilad (România)
Echipa din Csavos (România)
Două echipe din Coka (Serbia)
Echipa din Barite (Serbia)
Echipa din Marghita(Serbia)
Echipa din Iermenovti (Serbia)
Echipa din Glogoni (Serbia)
Echipa din Grebenat (Serbia)
Echipa din Costei (Serbia)
Echipa din Bordany (Ungaria)

Clişee…Răsărit de toamnă

Dacă aș vorbi despre aspecte obişnuite, nu m-aș simţi în apele mele… Am participat alături de colegii mei pensionari la o activitate frumoasă, iniţiativă demnă de laudă a administraţiei locale, “Ceaunul si gratarul”, ediția 2014. Am văzut aspecte emoționante, lucruri interesante, atitudini demne de luat în seamă. În primul rând mi-a plăcut atmosfera relaxată, lejeră. Toată lumea saluta pe toată lumea, oamenii se întâlneau și își schimbau două vorbe, o glumă, un zâmbet. Dacă o clipa s-a uitat de greutăți și probleme, înseamnă că a fost o reuşită! 

Apoi, acea atmosferă cosmopolită pe care doar în romanele lui Panait Istrati am întâlnit-o, m-a încântat. Românii toleranţi și modeşti, sârbii făloși și pătimași, ungurii mândri și calculaţi, în aerul toamnei plutea admiraţia și respectul reciproc. Am văzut oameni care au trăit din plin clipa, simţeam dorinţa lor de a străbate monotonia și plictiseala cotidianului, chiar exista potenţial și chiar exista bunăvoinţă! Secvenţe frumoase care fac deliciul unei întâlniri populare au fost savurate de fiecare dintre noi: un dansator trăia intens muzica în lumea sa, femei dansând ca-ntr-un tablou de Theodor Aman, muzicanţi ştiutori în arta mângâierii sufletului… 

Lumea de dincolo de spaţiul concursului a gustat din plin totul. Acea lume obosită de rutina zilei, gârbovită de greutăți și dornică de bine, s-a lăsat copleşită de entuziasmul, energia si dorinţa de a învinge a participanţilor. Am citit în ochii lor sărbatoare, iar asta nu e de ici de colo! Un coleg a invitat la masa noastră un participant de la o echipa din Serbia. Saluturi, pupici de trei ori ca sa ne ajungă, zâmbete, vorbe de drag și duh, m-a emoţionat momentul în care s-a aşezat la masă, a sărutat drapelul tricolor, și-a făcut sfânta cruce, apoi a gustat din pita de casă. Cum poţi defini în vorbe și fapte, mai simplu și înălțător sentimentul de respect și drag pentru tine și ceilalţi… 

Am admirat modestia și meticulozitatea oamenilor simpli din Ungaria. S-au aşezat liniştiţi la locurile lor, și-au făcut treaba, au respirat din liniştea urbei noastre bănăţene…un adevărat exemplu de civilizaţie, de maturitate, de înfrăţire între oameni fără nume, dar cu aceleaşi aspiraţii. Am privit un grup de dansatori sârbi, bărbați înalți, zdraveni, care sorbeau cuvintele muzicanţilor pe un ritm de dans popular definind mândria naţională.

Trebuie să spun că profesionalismul reprezentanţilor administraţiei locale m-a surprins. Nimic din sforăiturile politice, nimic din angajamentele mincinoase difuzate până la lacrimi. Admirabil efortul organizatorilor de a nu transforma acest spectacol într-o scenă politică! Mulţumim administraţiei locale pentru implicare, pentru ajutor și mai ales pentru consecvență! E greu în ziua de azi să faci lucruri frumoase! Dar efortul făcut de organizatori dovedeşte cu prisosinţă că există potenţial și că se poate!

Și nu pot să închei fără a remarca modestia și omenia colegilor mei, pensionarii-rezerviști, cei care până acum câtva timp vegheau la liniştea urbei. Iar dacă aș încerca o definiţie, aș cita un aforism celebru: “Un om nu poate fi mereu un erou, dar poate fi întotdeauna uman – Goethe”. Poate cu altă ocazie, vom încerca să ne prezentăm așa cum ştim noi mai bine, modest și simplu, ca toate cele modeste și simple. O toamnă plină de neînțelesuri a pornit cu zâmbet și muzică. Să fie începutul unor vremuri mai bune? Cred că și de noi depinde! Ciurean T.


La invitaţia unui fost detean, Adrian Lăschescu, stabilit în prezent în Germania, în luna iunie, orașul nostru a avut onoarea de a-i avea ca oaspeţi la antrenamentul de kickboxing, pe antrenorul naţionalei de box a Germaniei, Valentin Silaghi, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de vară Moscova 1980 și pe pugilistul Francisc Vastag, primul campion mondial din istoria boxului românesc. Spre uimirea mea şi a tinerilor sportivi, în faţa noastră s-au prezentat doi oameni atât de simpli şi modeşti, încât i-au lăsat pe toți fără cuvinte, mai ales fiindu-le cunoscute realizările. Pentru meritele lor deosebite, primarul oraşului Deta le-a acordat diplome de excelenţă celor doi foşti campioni.

Tinerii sportivi din oraşul nostru au avut de învăţat din întâlnirea cu gloriile boxului românesc, avînd în faţa lor, în carne și oase, două exemple demne de urmat. Doresc să mulţumesc celor implicaţi în acest proiect sportiv, acelor oameni care, indiferent de funcţia pe care o deţin, au răspuns pozitiv cererilor pe care le înaintăm spre aprobare, făcând posibile astfel de întâlniri frumoase în oraşul nostru. Iată că, pe lângă rezultatele foarte bune obţinute la competiţii, ne putem mândri cu Gala de kickboxing “Lupta pentru viaţă”, un real succes la care au participat sportivi din Bucureşti , Târgu Jiu, Severin, Timişoara, Arad sau Lugoj. Dan Pantis, antrenor arte martiale de contact

PROGRAMUL  ACTIVITÄ‚Å¢ILOR
desfăşurate în perioada 1-3 august 2014

Vineri – 1 august

Ora
17.00 – Parada portului popular – conduce Fanfara “Mihai Eminescu” din CoÅŸtei – Serbia
18.00 – Deschiderea oficială a “Zilele oraÅŸului Deta”
18.15 – Spectacol folcloric sustinut de Asociatia “PADEÅžUL FAGET”ÅŸi invitaÅ£ii săi                                 
                Participă:
Artiştii: Doriana Talpeş, Ana Munteanu, Benone Sinulescu, Mircea Cartisorean, Floarea Hojda Tomoioagă, Sonia Vlaicovici, Ioan Alexandrescu, Otilia Radu
Ansambluri:
                – Ansamblul Folcloric “Busuiocul din Vinga”
                – Ansamblul Folcloric din “Sintea Mare”
– Ansamblul de dansuri populare al Casei de Cultură a OraÅŸului Deta
– Ansamblul de dansuri bulgăreÅŸti – “VINCE”(CORONIÅ¢A) din Deta
– Ansamblul de dansuri sârbeÅŸti – “SVETI NIKOLA”  din Deta
– Ansamblul de dansuri maghiare – “MARGARETA” din Deta.
– Ansamblul de dansuri nemÅ£eÅŸti -“Cavaleria tradiÅ£iilor” din comuna Becicherecu Mic
 
23.00 – Orchestra General Music condusă de Florin Ionas – Generalul, împreuna cu soliÅŸtii Claudia Ionas si Diana Selagea
02.00 – Închiderea programului
 
Sâmbătă- 2 august
Ora
19.30 –  Ansamblul de dansuri “Multietnic TimiÅŸ Torontal”
20.10 – Ansamblul  “VESELIA” din Glogonj – Pancevo
21.40 – Ansamblul “CaluÅŸarii” din Grebenat – Serbia
21.00 –  Ansamblul sarbesc „JELEK” Glogonj – Pancevo
21.10 –  Momente comice – Rabă ÅŸi asociatul
21.20 –  FormaÅ£ia “Alexis NATURE”
22.10 –  Momente comice – Raba ÅŸi asociatul
22.20 – FormaÅ£ia “The Weekend Band”
23.20 –  Momente comice – Raba ÅŸi asociatul
23.30 – FormaÅ£ia “MAXIM”
01.00 –  Închiderea programului.
 
Duminică – 3 august
 
10.00 – 11.00 – CROSUL ORAÅžULUI DETA – EdiÅ£ia a III – a
 
18.00 – GrădiniÅ£a PN ÅŸi GrădiniÅ£a PP
18.20 –  FormaÅ£iile de dansuri populare romaneÅŸti si sârbeÅŸti “Juniorii” Deta
18.40 –  Dansuri moderne – “MINI-KIDS”
18.50 –  Dansuri – Casa de Cultură Bordany – Ungaria
19.10 –  NănaÅŸii – momente umoristice
19.15 –  Căutătorii de comori – Teatru de păpuÅŸi 
19.45 –  NănaÅŸii – momente umoristice
20.00 –  FormaÅ£ia “CONCRET” – din BuziaÅŸ
21.00 –  NănaÅŸii – momente umoristice
21.15 –  FormaÅ£ia “PHOEBUS” – din Deta
22.15 –  NănaÅŸii – momente umoristice
22.30 – Anastasia Sandu – cover
23.15 –  Formatia “3 SUD-EST”
24.00 – Foc de artificii
24.15 – Închiderea programului. 

Activităţile se vor desfăşura în Parcul Anton Kratzer.

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support