Economie

Conform regulamentului votat de Consiliul Local, zonele publice unde se pot desfășura activități comerciale se stabilesc și se delimitează de Consiliul Local, prin hotarâre, sau de către Primar, printr-o dispoziție. În toate cazurile sunt interzise activitățile comerciale:
a) pe spații verzi amenajate;
b) în apropierea intersecțiilor și trecerilor de pietoni pe o rază mai mica de 5 m.;
c) în parcuri, în locuri care ocupate fiind de comercianți, ștrangulează circulația pietonală sau blochează accesul în incinte de construcții;
d) pe locurile de joacă pentru copii;
e) în parcari;
f) pe trotuare.

Primăria Deta 23 iulie 2013 in Comunitate

Absolvenţii promoţiei 2013 pot beneficia de indemnizaţia de şomaj dacă în termen de 60 de zile de la data absolvirii se înregistrează la AJOFM Timiș ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Dacă în cele 60 de zile nu reuşesc să ocupe un loc de munca, după această perioadă, absolvenţii pot depune cerere de acordare a indemnizaţiei de şomaj. Dacă tinerii nu se înregistrează la AJOFM Timiş în cele 60 de zile de la absolvire, aceștia nu mai pot beneficia de indemnizaţie de şomaj. 
Actele necesare pentru înregistrare sunt: 
– acte de studii și calificare (original și copie) 
– certificat de naştere (original și copie)
– act de identitate (original și copie)
– adeverinţă medicală cu menţiunea „apt de muncă” sau cu restricţii  
Termenul de 60 de zile se calculează de la data terminării cursurilor, indiferent dacă au susţinut sau nu examenul final. R.T.
Primăria Deta 27 iunie 2013 in Comunitate

Proiectele din microregiunea  noastră primesc o finanțare de peste 3 milioane de euro
Inițiative locale să fie, căci finanțările europene așteaptă sa fie împărțite! Grupul de Acţiune Locală “Тimiş Torontal Bârzava” anunță toate structurile interesate că, pe site-ul asociației, www.timistorontalbarzava.ro, se află publicat calendarul sesiunilor de depunere a proiectelor eligibile pentru finanțare. În total, GAL-ul gestionează 3.706.000 euro, sumă din care, 610.800 euro sunt alocați pentru asistență tehnică, iar 3.096.000 euro vor ajunge în activitătile proiectelor declarate câștigătoare.  Criteriile de selecţie şi punctajele aferente sunt cuprinse în ”Apelurile de selecţie” postate pe site-ul Grupului de Acţiune Locală “Тimiş Torontal Bârzava”, cu cel puţin 30 de zile înaintea termenului limită de depunere a proiectelor, împreună cu Procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor promovată de către GAL, în calitate de asociație autorizată de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Decizia nr. 62164/29.08.2011  pentru a implementa Strategia de Dezvoltare Locală, cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală  Axa IV- LEADER. Până acum, pe parcursul celor 12 luni de funcționare efectivă, GAL-ul “Тimiş Torontal Bârzava” a lansat 3 apeluri de selecţie şi au fost depuse pentru evaluare şi selecţie 69 de proiecte cu o valoare care depăşeşte 1.200.000 euro. Cel mai mare succes l-au avut măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri ” şi măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”. Ioan Iovan.
Cine formează GAL-ul “Тimiş Torontal Bârzava”?
Parteneriatul public-privat “Тimiş Torontal Bârzava” este format din reprezentanții următoarelor unităţi administrativ-teritoriale: Consiliul Judeţean Timiş, Deta, Gătaia, Banloc Birda Denta, Ghilad, Giera, Jamu Mare, Jebel, Liebling, Livezile, Moraviţa, Pădureni, Voiteg şi ADI Timiş Torontal, din judeţul Timiş şi  Berzovia, Forotic şi Măureni din judeţul Caraş Severin. Pe lângă aceşti parteneri publici din asociaţie mai fac parte 29 de societăţi comerciale  şi 8 asociaţii non-guvernamentale.

Care este rolul GAL-ului “Тimiş Torontal Bârzava”?
Rolul Grupului de Acţiune Locală  Asociaţia ”Timiş Torontal Bârzava” este de a anima structurile din microregiune în vederea depunerii de proiecte, alături de selectarea proiectelor şi înaintarea lor spre finanţare către OJPDRP Timiş. 
Primăria Deta 31 mai 2013 in Comunitate

Începând cu luna ianuarie 2013, locuitorii orașului Deta vor plăti cu 16% mai mult pentru impozitele pe locuințe și terenuri. Deși tehnic decizia a fost votată de Consiliul Local din Deta, reprezentanții locali au fost obligați să aplice Hotărârea de Guvern impusă de la București. Vreme de câteva săptămâni a planat o incertitudine cu privire la dreptul primăriilor de a nu majora taxele locale, însă ultima intervenție a Guvernului a tranșat problema prin impunerea unor condiții drastice autorităților locale care doresc să mențină taxele și impozitele locale la nivelul de anul trecut. Pentru a evita majorarea taxelor locale o primărie trebuie să îndeplinescă cumulativ două condiții, și anume să nu aibe înregistrate arierate la 31 decembrie 2012 și să nu afecteze veniturile proprii ale bugetelor locale prin reducerea taxelor până la nivelurile din 2012. Cu alte cuvinte, Guvernul a forțat creșterea taxelor locale, puține fiind primăriile care corespund cerințelor impuse de la București. Tot ca urmare a inițiativei Guvernului, cu 16% vor fi mărite și taxele pentru diversele certificate, avize și autorizații emise de primării, taxele de afișaj și publicitate, dar și amenzile.
Primăria Deta 27 ianuarie 2013 in Comunitate

La sfarsitul lunii august, in orasul nostru, a fost inaugurat magazinul PROFI cu numarul 128, Deta alaturandu-se astfel celor 78 de localitati de pe tot cuprinsul Romaniei care se pot bucura de ofertele supermarketului. Sluja de sfintire a magazinului a avut loc in prezenta oficialitatilor orasului, iar in urmatoarea zi, odata cu deschiderea magazinului catre public, amatorii de cumparaturi au putut sa se bucure de bonurile peste 50 ron, de Roata norocului si de programul artistic cu jocuri distractive pentru copii, muzica si dansuri populare.

Amplasat in centrul orasului, pe Str. Victoriei nr.23, magazinul functioneaza de luni pana sambata intre orele 7.00 : 22.00, iar duminica intre 8.00 : 20.00 si are o suprafata totala de 526.00 mp, o sala de vanzari de 350.00 mp si propria sa parcare cu 8 locuri. La fel ca magazinele din Timisoara sau din alte orase mai mari, Profi-ul din Deta ofera o gama de 5000 de produse, alaturi de promotii si preturi accesibile chiar si pentru cele mai mici buzunare.

Primăria Deta 24 septembrie 2012 in Comunitate

Realizarea unui parc industrial în Deta este o dorință mai veche a cetățenilor și a firmelor din orașul nostru, însă materializarea acestei idei a prins cu adevărat contur odată cu Programul de Cooperare Transfrontalieră România Serbia, Programul IPA, prin proiectul „Centre suport pentru întreprinderile mici și mijlocii în localitățile Plandiște și Deta”. Banii europeni câștigați de primărie au fost esențiali în realizarea unei părți însemnate din documentația tehnică necesară realizării Parcului Industrial Deta. Prin intermediul proiectului care a ajuns la final în luna martie, s-au realizat un studiu de oportunitate pentru construirea Parcului Industrial Deta, un studiu de fezabilitate pentru asigurarea utilităților, studii topografice și geologice, un studiu de fezabilitate și proiectul tehnic pentru realizarea drumului de acces în parcul industrial, alături de documentații pentru obținerea avizelor necesare. Eforturile primăriei pentru ridicarea Parcului Industrial nu se opresc aici, urmează etapa de elaborare a PUZ-ului și a proiectelor tehnice pentru infrastructura de bază, iar mai apoi faza de construcție propriu zisă a infrastructurii. Toate aceste acțiuni necesită timp, cel puțin 3 ani, Primăria orașului Deta având în plan realizarea unui parteneriat public privat prin care să ducă la bun sfârșit construcția parcului industrial. Ioan Iovan.

Primăria Deta 30 martie 2012 in Economie

Cu ocazia „Zilelor textile” organizate în localitatea Plandiste din Serbia, o delegaţie a oraşului Deta a participat la masa rotundă cu tema „Oportunitatea dezvoltăƒrii industriei textile în cadrul Primăriei Plandiste şi a regiunii Banat”.

Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul proiectului transfrontalier intitulat „Centre suport de dezvoltarea a IMM-urilor în localităţile Plandiste (Serbia) şi Deta (România)”. Masa rotundă desfăşurată pe parcursul a două zile, luni 14 noiembrie şi marţi 15 noiembrie, la Castelul Kapetanovo, a adus faţă în faţă reprezentanţii administraţiilor locale din Plandiste şi din Deta, dar şi investitori din cele două regiuni.

În prima zi Slavita Bulj a prezentat „Potenţialul de producţie a textilelor în zona Plandiste”, după care profesor doctor Vasile Petrovic, de la Universitatea din Zrenjanin a vorbit despre „Legăƒtura dintre economie şi educaţie şi investigarea instituţiilor în legăturăƒ cu viitorul tehnologiei din Europa, pentru dezvoltarea industriei textile şi a îmbrăcăƒmintelor – Viziunea pânăƒ în anul 2020”. Vladimir Mitrovic a făcut o amplă prezentare pe tema „Internetul ca şi potenţial de dezvoltare a industriei textile”, iar Miroslav Stupar a vorbit despre „Fondurile europene, ca şi modalitate de finanţare pentru dezvoltarea industriei textile”. Prima zi s-a încheiat cu o dezbatere având că temă „Castelul Kapetanovo – noul centru turistic pentru afaceri”, urmată de o prezentare de modă cu pijamele de mătase pentru femei şi bărbaţi aparţinând creatoarei Slavita Bulj.

A doua zi a mesei rotunde s-a organizat în sala KOS, Vuk Karadjic din Plandiste şi a fost deschisă de prezentarea primarului oraşului Deta, Petru Roman. Primarul Petru Roman a vorbit despre „Tranziţia industriei textile şi autonomia locală, experienţa Primăriei Deta” şi s-a referit şi la „Tranziţia industriei textile din perspectiva Primăriei Deta”. „Am fost întotdeauna preocupat de situaţia economică şi de modul în care funcţionează aceasta. Am fost ales să îi reprezint cât mai bine pe cetăţeni şi să gestionez bunul mers al unei localităţi. Fără o economie sănătoasă, fără un mediu de afaceri funcţional, nu putem decât să redistribuim sărăcia. Fără investiţii, fără fabrici, fără firme, fără servicii, un oraş este mort, nu are de unde să încaseze taxe şi impozite şi nu are bani să facă străzi, infrastructură sau să finanţeze programe sociale. Acest proiect transfrontalier se înscrie în această logică de a srprijinii mediul economic şi de a încuraja investiţiile în oraş”, a spus primarul oraşului Deta. Un punct important al celei de-a doua zi a acţiunii de la Plandiste l-a constituit şi prezentarea evoluţiei firmei Eybl din Deta, de la începutul investiţiei până astăzi.

Acţiunea de la Plandiste a fost continuarea unui prim contact pe acest subiect care a avut loc la Deta, în luna martie a acestui an, când o delegaţie formată din 50 de persoane din comuna Plandiste a vizitat firmele care lucrează în domeniul textil în oraşul Deta. Reprezentanţii partenerilor sârbi s-au arătat atunci extrem de impresionaţi de dimensiunea firmelor din Deta şi de gradul de modernizare a acestora.

Beneficiarii proiectui „Centre suport de dezvoltarea a IMM-urilor în localităţile Plandiste (Serbia) şi Deta (România)” sunt oraşul Deta şi comuna Plandiste. În cadrul proiectului se realizează un incubator de afaceri la Plandiste şi se face un studiu tehnic pentru înfiinţarea unui parc industrial la Deta. Valoarea totală a proiectului este de 350.740 euro din care 140.740 euro reprezintă bugetul alocat oraşului Deta.

Bine de știut!
Ce avantaje aduce un parc fotovoltaic
Soarele, cea mai curată și sigură sursă de energie de care putem dispune, revarsă în fiecare an pe planetă o cantitate de energie de circa 15.000 de ori mai mare decât necesarul mondial. Panourile cu celule fotovoltaice permit transformarea directă a radiației solare în energie electrică, exploatând așa-numitul „efect fotovoltaic“ care se bazează pe proprietatea anumitor metale conductoare (siliciul, element răspândit în natură) de a genera direct energia electrică atunci când sunt atinse de razele soarelui.

Energia produsă de un parc fotovoltaic este trimisă în Sistemul Energetic Național (SEN). Avantajele unui astfel de parc fotovoltaic sunt multiple. Materialele folosite sunt omologate, nu se descompun în timp, nu poluează mediul înconjurător, nu afectează solul și nu generează zgomot.

În plus, nu se produce deloc poluare şi nici deșeuri. Din punct de vedere financiar, un parc fotovoltaic înseamnă venituri la bugetul local. Astfel, un procent din valoarea investiției de construcții- montaj va reveni bugetului la care se va adăuga și redevența. De asemenea, pe perioada șantierului, se vor crea locuri de muncă.

Vor fi căutaţi muncitori pentru lucrări de pregătire, trasare, nivelare teren, manipulanți, transportatori materiale logistică, montatori panouri . De asemenea, după realizarea investiției se vor angaja lucrători pentru întreținere. Prin faptul că acest parc va fi cunoscut în țară și în Europa se vor putea atrage și alți investitori.

Primăria Deta 29 noiembrie 2011 in Economie

Primarul Petru Roman însoţit de deputatul colegiului 10, Gheorghe Ciobanu au vizitat zilele trecute fabrica Alu Metall Guss Ag.

Deschisă în acest an în oraşul nostru uzina de piese de aluminiu face parte din AMG Group, cel mai important producător de piese turnate de aluminiu cu sediul central în Elveţia. Directorul general al AMG Deta, Giuseppe Grasso şi directorul de marketing Adrian Ciupac, au prezentat principalele date ale investiţiei de la Deta dar şi detalii despre activitatea firmei pe plan mondial. Înfiinţată în 1903, AMG Group are unităţi de producţie în 3 ţări şi o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de franci elveţieni.

La Deta fabrica funcţionează pe o suprafaţă de 5500 metri pătraţi, produce 1500 de tone de piese de aluminiu anual, cu 100 de angajaţi şi are o cifră de afaceri de 5 milioane de franci elveţieni. Directorul Giuseppe Grasso le-a prezentat oaspeţilor planul de dezvoltare al companiei şi a cerut sprijinul administraţiei locale şi centrale pentru a duce la bun sfârşit acest plan de extindere care ar creea noi locuri de muncă pentru oraşul Deta. „Avem un potenţial de creştere foarte important aici la Deta. Vrem să mai facem încă două noi linii de producţie şi să producem peste 3500 de tone de piese de aluminiu pe an ajungând astfel la o cifră de afaceri de 25 de milioane de franci elveţieni. Vrem să ridicăm două hale noi pe o suprafaţă de 5000 de metri pătraţi. În prima fază vom angaja încă 50 de oameni, dar în final am putea ajunge la 300 de angajaţi”, a spus directorul Giuseppe Grasso.

Deputatul Gheorghe Ciobanu a asigurat echipa de management de la AMG Deta de întregul său sprijin.

„Am remarcat că lucraţi în domenii de perspectivă. În privinţa planurilor dumneavoastră de dezvoltare vă asigur că aveţi întregul meu sprijin şi sunt sigur că şi domnul primar va continua să vă ajute aşa cum a făcut-o până acum. Pentru Deta este o investiţie importantă şi mă bucur că aţi ales acest frumos oraş pentru a deschide fabrica. Am văzut încă de la primele demersuri ale investiţiei dumneavoastră aici că avem în faţă un partener serios şi domnul primar Petru Roman mi-a confirmat acest fapt. Sunt sigur că vom colabora foarte bine şi în viitor în folosul cetăţenilor din Deta şi din întreaga regiune”, a spus deputatul Gheorghe Ciobanu.

Si primarul Petru Roman i-a asigurat pe reprezentanţii invedstitorilor elveţieni de întregul său sprijin.

„Incă de la începuturile acestei invetiţii am considerat că pentru noi construcţia acestei fabrici este foarte importantă. Pe langă locurile de muncă pe care le asigură AMG este unul dintre cei mai importanţi contributori la bugetul local. Sunt convins că împreună cu domnul deputat Ciobanu vom reuşi să găsim soluţiile care să contribuie la dezvoltarea acestei investiţii. Deta se dovedeşte încă o dată o zonă deschisă pentru investitori, un oraş care oferă infrastructură şi condiţii optime pentru investiţii printre care, fără îndoială se numără şi calitatea forţei de muncă”, a spus primarul Petru Roman.

Primăria Deta 30 iulie 2011 in Comunitate



„Se vede că oraşul Deta este gospodărit”



Ernst Holzheimer a preluat conducerea fabricii Prevent din Deta (fost Eybl) în urmă cu 3 ani. Fabrica avea doar 300 de angajaţi şi se confrunta cu dificultăţi serioase de supravieţuire din cauza crizei mondiale şi datorită lipsei de comenzi. După ce Prevent a preluat investiţia s-a simţit imediat o schimbare.

Domnule director cum a evoluat fabrica pe care o conduceţi în ultimii trei ani de când va ocupaţi de această investiţie?

În luna mai a anului 2009 când Prevent s-a implicat aici la Deta şi când am preluat conducerea fabricii aveam aproximativ 300 de angajaţi şi lucrurile mergeau destul de greu. Am închiriat o hală la Takata şi am început să punem pe picioare fabrica şi la începutul anului 2010 am ajuns la 950 de angajaţi după care am fost nevoiţi să mai deschidem un punct de lucru la Lugoj, pentru că la Deta nu mai găseam forţă de muncă la nivelul cerut de calificare. Suntem principalii furnizori de huse şi scaune auto pentru uzinele Volgswagen şi partenerii noştri din Germania sunt foarte pretenţioşi cu calitatea produselor.

Care este situaţia în acest moment?

Am reuşit să ne stabilizăm la peste 900 de angajaţi din care 233 sunt din Deta, iar restul vin din satele din zonă. Lucrăm în două schimburi şi suntem în permanenţă în căutare de noi angajaţi. Am început chiar un program de şcolarizare pentru cei care îşi doresc să între în echipa noastră. Viitorii angajaţi beneficiază de un program de şcolarizare. În fiecare lună avem 20 de oameni care sunt şi plătiţi pe parcursul acestui program iar la final, după ce trec de o testare, devin angajaţi permenţi, cu contract de muncă.

Cum colaboraţi cu autorităţile locale?

Avem o colaborare foarte bună cu autorităţile locale şi în special cu domnul primar Roman. Avem întâlniri periodice şi pot să vă spun că ne simţim foarte bine la Deta. Atât autorităţile cât şi oamenii din oraş ne-au ajutat şi au arătat înţelegere atunci când ne-a fost greu. Acum când ne-au crescut comenzile avem uneori nevoie de ore suplimentare şi oamenii înţeleg acest lucru şi ne ajută. Este meritul oamenilor şi al autorităţilor că acest oraş creşte. Apar investiţii noi, începe să se vadă că oraşul este gospodărit. Acum când vin clienţii la noi au ce vedea şi parcă ne simţim şi noi mândrii că activăm în acest oraş. Canalizare, drumuri, trotuare toate sunt acum modernizate şi acest lucru se vede.

Cum va implicaţi în viaţă comunităţii?

În primul rând suntem preocupaţi de viaţa angajaţilor noştri, dar nu neglijăm nici problemele comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea. Avem o grădiniţă cu program prelungit cu două grupe de copii. Oferim zilnic lapte la 200 de copii din oraş şi aici mă refer şi la copiii ai căror părinţi nu lucrează la noi. De asemenea sprijinim iniţiativele Primăriei atât cât putem din punct de vedere financiar. Am lansat împreună cu Clubul Lyons un proiect de sprijinire a copiilor care provin din familii defavorizate şi încercam să implementăm acest proiect şi aici la Deta.

Cum vedeţi evoluţiile din următoarea perioadă?

Există premize foarte bune. În privinţa fabricii noastre pot să va spun că odată cu intrarea în vigoare a noului cod al muncii avem mai multă flexibilitate în angajări şi putem să ne reglăm disponibilitatea faţă de forţa de muncă în funcţie de comenzi. E mult mai bine şi pentru oameni. În privinţa oraşului în care ne desfăşurăm activitatea eu cred că există oportunităţi foarte bune care ne vor oferi şi nouă posibilităţi de dezvoltare. Eu cred că în curând Serbia va intra în Uniunea Europeană şi acest fapt va duce la o dezvoltare a întregii regiuni.

Primăria Deta 30 iulie 2011 in Comunitate

Spune managerul societăţii Lux SRL, Edita Balint

Societatea Lux SRL este o firmă de tradiţie pentru oraşul Deta. Înfiinţată în 1990 la Timişoara, firma şi-a început activitatea la Deta în 1992. Fondatoarea acestei societăţi de producţie, Edita Balint a devenit cunoscută la noi în oraş şi a devenit o persoană extrem de apreciată. „Societatea produce încă de la înfiinţare perne pentru mobilier de grădină. Producţia noastră este destinată exclusiv exportului în Suedia”, ne-a spus managerul şi acţionarul principal al societăţii, Edita Balint. „In acest moment avem doar 55 de angajaţi din Deta şi Opatiţa. Spun doar, pentru că am avut şi peste 100 de angajaţi, dar în ultimii trei ani am fost nevoiţi să ne reducem activitatea din cauza crizei care nu ne-a ocolit nici pe noi. Avem noroc cu partenerul nostru din Suedia care este foarte înţelegător şi care ne-a permis să ne menţinem activitatea la un nivel rezonabil. În Suedia efectele crizei nu au fost la fel de puternice şi astfel am reuşit să ne menţinem pe nivelul de plutire. Acum încep să apară semne de revenire şi avem promisiuni de continuitate din Suedia. Acest lucru ne face să fim optimişti şi să trecem mai uşor peste greutăţile de zi cu zi”, ne-a mai spus doamna Balint. Managerul de la Lux SRL spune că nu ar fi reuşit să facă nimic fără sprijinul autorităţilor locale, dar mai ales fără oamenii care lucrează şi au lucrat la firmă. „Am colaborat bine cu Primăria şi am găsit înţelegere la autorităţile locale. Pe lângă problemele legate de utilităţi şi infrastructură am fost sprijinită şi în 2008 când am achiziţionat terenul pentru construirea noii hale de producţie. Fac toate eforturile pentru a dezvolta producţia şi pentru a angaja mai mulţi oameni. Am însă probleme cu găsirea forţei de muncă, oamenii calificaţi sunt greu de găsit. Nu putem oferi salarii foarte mari, dar dăm totuşi peste 50 de locuri de muncă acestei comunităţi şi eu sper că în doi sau trei ani să ajungem acolo de unde am plecat, adică la peste 100 de locuri de muncă. Pot să spun că m-am ataşat de acest frumos oraş şi de oamenii de aici. Aceşti oameni sunt principalul nostru capital şi de fiecare dată când sunt nevoită să iau o decizie managerială la ei mă gândesc în primul rând. Îi apreciez foarte mult pe oamenii cu care lucrez şi pe cei care au stat alături de mine în ultimii 20 de ani. Aceşti oameni minunaţi au trecut de multe ori peste problemele materiale şi au rămas alături de mine. Vreau să le mulţumesc din inimă. Se spune că afacerile nu se fac cu sufletul, dar eu nu pot altfel. Dacă nu pun suflet în ceea ce fac, dacă nu mă gândesc la oameni nu pot face nimic durabil”, a mai spus doamna Edita Balint.
Primăria Deta 31 mai 2011 in Economie
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support