În comuna Coka din Serbia, în fiecare an se organizează un concurs internațional al toboșarilor „Daje se na znanje” care dorește să păstreze vie tradiția și să arate generațiilor actuale cum se făceau în trecut anunțurile importante într-o comunitate. Centrul Cultural al orașului Deta a fost prezent la acest festival încă de la primele ediții, anul acesta ajungând la cea de a doisprezecea ediție. Olaru Bogdan, membru al Ansamblului de dansuri populare românești din Deta, după șapte ani, a revenit pe scena din Coka, unde prin ținută și textul expresiv i-a încântat pe toți cei prezenți. Mulțumim organizatorilor pentru implicarea, atenția de care au dat dovadă și gestul de a oferi tuturor participanților câte un premiu. (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural al orașului Deta)

La sfârșitul lunii august, ortodocșii sârbi din comuna Denta sărbătoresc hramul Bisericii Ortodoxe Sârbe din localitate, ocazie cu care organizează Ruga Sârbească. La invitația autorităților locale și a reprezentanților bisericii, Ansamblul de dansuri populare sârbesti tineret al Centrului Cultural al orașului Deta a fost prezent la această importantă manifestare culturală. După tăierea copacului în curtea bisericii, întreg alaiul s-a deplasat pe platoul special amenajat pentru aceasta sărbătoare. A urmat hora tradițională, deschisă de tinerii noștri minunați cu două suite de dansuri populare specifice etniei, o suită din zona de câmpie a Banatului și una din zona centrală a Serbiei, coregrafia fiind semnată de Diana Tatarusanu. Cu prestația lor autentică, artiștii din Deta au stârnit multe emoții și admirație fiind răsplătiți cu multe aplauze de publicul încântat. (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural al orașului Deta)

Toamna este un bun prilej de evaluare al activității culturale, iar ansamblul Sveti Nikola Deta se poate lăuda cu un palmares remarcabil îmbogățit în ultimele luni. Artiștii ansamblului au obținut mai multe diplome și premii, doborând propriul record de importanța al evenimentelor la care au fost invitați să ia parte.
În perioada 05 – 15 iulie, grupa mare a ansamblului a participat la Festivalul Internaţional de Folclor din Loret de Mar, Spania, marcând astfel unul dintre cele mai mari şi importante spectacole artistice internaționale. În cadrul Festivalului au participat 32 de ansambluri folclorice venite din țări precum Spania, Italia, Islanda, Suedia, Macedonia, Polonia, Cehia, Turcia, Armenia, Argentina, Mexic, Canada, Republica Moldova și România (Braşov, Voiteg, Sulina). Ansamblul Sveti Nikola a fost singurul reprezentant al poporului sârb în cadrul festivalului şi ambasador dedicat al ţării noastre, dar mai ales al oraşului Deta.
Duminică, 8 iulie, membrii ansamblului Sveti Nikola au participat la parada portului popular, după carea a avut loc deschiderea Festivalului unde a fost prezentat fiecare ansamblu şi au fost intonate imnurile ţărilor participante. Artiștii din Deta au impresionat publicul cu dansuri din zona Srem a Serbiei, iar Deian Giurgev a interpretat la acordeon hore tradiţional sârbeşti din zona Banatului. În cea de-a doua zi a Festivalului, dansatorii ansamblului Sveti Nikola au adus în atenția publicului dansuri din zona centrală a Serbiei, din zona Pirot a Serbiei, iar talentatul Deian Girugev i-a încântat pe cei prezenți cu melodii şi hore sârbeşti din centrul Serbiei. La finalul prestaţiei ansamblului nostru, o mare de oameni a aclamat şi a aplaudat timp de câteva minute. Rezultatul a fost unul peste aşteptări, dar binemeritat, cu multe aprecieri și felicitări, pe scenă sau în culise. În semn de recunoștință pentru participarea la Festival, artiștii au primit o plachetă din partea organizatorilor. După toată munca depusă, membrii Ansamblului Sveti Nikola au vizitat orașul Barcelona, la doar câțiva kilometri de locația evenimentului, și orașul Verona din Italia.
Tot în această vară, Ansamblul Sveti Nikola s-a făcut remarcat la Zilele Coşteiului în Serbia, în data de 6 august, la cantonamentul anual de la Baziaș în perioada 21-26 august, la sărbătoarea Sfintei Maria de la Velika Greda – Plandiște în data de 27 august, la spectacolul folcloric din cadrul campionatului de Volei de la Soca în data de 9 septembrie și nu în ultimul rând, în 16 septembrie, la cea de-a noua ediție a evenimentului „Maratonul Folclorului Sârbesc” de la Arad, unde, din nou, ansamblul Sveti Nikola Deta a adus cinste oraşului Deta, atrăgând atenţia spectatorilor prin costume, paşi şi coregrafie.

Pentru Ansamblul Sveti Nikola este o onoare să reprezinte o parte din mutliculturalitatea oraşului Deta şi în continuare munceşte să realizeze acest lucru la un nivel cât mai înalt. (Diana Tătărușanu)

Forul lui Traian a fost proiectat de Apolodor din Damasc, cel care a realizat și podul peste Dunăre de la Drobeta-Turnu Severin. Început de Traian în anul 113, Forul a fost terminat de Hadrian rămânând cel mai mare și cel mai frumos dintre forurile imperiale pe care am avut ocazia să le admir. Parcă pășind împreună cu Badea Cîrțan, înainte de mă îndrăgosti iremediabil de For, m-am întâlnit cu Romulus și Remus alături de Lupoaica de pe Colina Capitoliului din Cetatea Eternă – Roma .
Constituit dintr-o esplanadă dreptunghiulară imensă (300×185 metri), în mijlocul Forului se află Columna lui Traian cu istoria strămoșilor noștri daci dăltuită în piatră, fiind singurul monument din for care a supraviețuit intact până în zilele noastre. O bandă în spirală reprezintă 155 de scene din cele două războaie dacice cu peste 2500 de figuri. Columna este un fus cilindric lucrat în marmură de Paros, înalt în jur de 30 metri, compus din 18 tamburi. În vârful coloanei se află un vultur de bronz înlocuit cu statuia lui Traian care a fost la rândul ei înlocuită cu statuia de bronz a Sfântului Petru. Baza coloanei cubice decorată cu trofee adăpostea urna de aur cu cenușa lui Traian care a dispărut în timpul invaziilor barbare. Scenele de pe columnă redau desfășurarea războaielor dacice și scot în evidență superioritatea armatei romane datorită conceperii raționale a diferitelor acțiuni, a disciplinei și a hărniciei soldaților. În afară de aceste scene în luptă directă cu inamicul, romanii mai sunt reprezentați construind drumuri, ridicând întărituri, strângând nutrețuri pentru cai, acțiuni care le asigurau desfășurarea cu succes a luptelor. Detaliile reproduse în relieful columnei ne oferă cunoștințe despre echipamentul militar, viața de tabără, tehnicile de asediu și componența etnică a armatelor. Dacii noștri cu stindardele lor cu capetele de lup cu gură deschisă, chiar dacă sunt redați în figuri mai rudimentare, sunt mai evoluați decât ceilalți barbari din nord. Dacii au dat foc așezărilor fortificate pe care nu le mai puteau apăra și populația s-a retras în munți pentru a continua rezistența. Împăratul este reprezentat în scenă adresându-se soldaților și sacrificând un juncan pentru zeul Jupiter în fața podului construit de Apolodor din Damasc. În scena întinsă a capitularii după primul război, Decebal stă în spatele dacilor îngenunchiați, pe o stâncă ridicată, cu o atitudine demnă și cu o mână întinsă înainte într-un gest de salut ușor, dominând scena la fel ca Traian în mijlocul armatei sale, în partea opusă. Într-o altă scenă, Decebal este înfățișat înfingându-și pumnalul în piept, cu dacii, strămoșii noștri bravi, urmându-i exemplul și preferând moartea în locul înfrângerii.

Mi l-am imaginat pe Badea Cîrțan văzând scenele dăltuite în piatra de pe columnă și spunându-mi: Endre, în ce colț al sufletului românului din ziua de azi se mai poate regăsi dragostea de neam, de glie, integritatea morală și spiritul de sacrificiu pe care ni le-au lăsat moștenire dacii noștri? (Endre Libus). 

La începutul lunii august, ca urmare a invitației făcute de omologii de peste graniță, Centrul Cultural Deta a fost prezent cu Ansamblul de dansuri populare românești – seniori și Ansamblul de dansuri populare sârbești – tineret, în localitatea Coștei din Serbia unde comunitatea românească a sărbătorit „Zilele Costeiului”.

Într-o atmosferă festivă, formațiile noastre împreună cu Formația de fete a Societății Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei, au prezentat un program artistic care a fost în întregime pe placul publicului. Deschiderea a fost făcută de formația gazdă – păstrătoare a portului popular autentic românesc care s-a remarcat cu o suită de dansuri populare de fete din câmpia banatică. Orașul Deta a debutat în spectacol cu Ansamblul de dansuri populare românești care a evoluat cu o suită de dansuri populare din zona de munte, un dans de fete și o suită de dansuri din Valea Bolvașniței. Experiența dobândită prin multele apariții pe scenă, coregrafia profesionistă realizată de instructorul Cătălin Voicu, alături de frumusețea dansului și a portului popular au fost răsplătite de public cu multe aplauze și aprecieri. Ansamblul de dansuri populare sârbești a încheiat o seară minunată prezentând o suită de dansuri populare din zona centrală a Serbiei cu o coregrafie semnată de Diana Tătărușanu. În semn de mulțumire și recunoștință față de Deta și de Centru său cultural, primarul localității Coștei, Viorel Bălăgean, a acordat diplome atât formațiilor participante cât și instituției. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Cea de-a opta ediție a Zilelor Orașului Deta a adus spectacolele pentru toate vârstele și toate gusturile, cu artiști consacrați, multă muzică și dans
Evenimentul organizat de Primărie în parteneriat cu Centrul Cultural din oral a început cu primirea invitaților și Parada portului popular condusă de Fanfara „Mihai Eminescu” din Coștei, Serbia. La paradă au participat peste 170 de artiști, de toate vârstele, din toate ansamblurile de dansuri populare ale Centrului Cultural Deta: Ansamblul de dansuri populare românești – copii, tineret, seniori și pensionari, Ansamblul de dansuri populare sârbești – copii, grupa mijlocie și tineret, Ansamblul de dansuri populare maghiare, Ansamblul de dansuri tradiționale germane și Ansamblul de dansuri populare bulgare. După ce a parcurs strada Ștefan cel Mare, odată ajuns în fața Primăriei, întreg alaiul s-a oprit timp de un minut pentru a saluta oficialitățile și oaspeții prezenți. De acolo, în frunte cu drapelul orașului purtat de elevii cu rezultate foarte bune la învățătură, alaiul și toți musafirii s-au deplasat pe platoul special amenajat din Parcul Anton Kratzer. După ridicarea drapelului și intonarea Imnului de Stat al României de către Fanfara din Coștei, primarul Petru Roman a salutat oaspeții și a spus câteva cuvinte despre delegațiile venite din localitățile înfrățite sau cu care Deta are o foarte bună colaborare: Bordany din Ungaria, alături de Coka, Plandiște, Coștei si Glogoni din Serbia. Primarul Petru Roman nu a uitat să mulțumească pentru prezență reprezentanților principalelor instituții din oraș dar și publicului nerăbdător să se bucure de spectacol și de recitalurile artiștilor aflați în mare vogă. Un moment inedit în cadrul celei de-a opta ediții a Zilelor Orașului a fost dezvelirea bustului lui Anton Kratzer,om influent şi înstăritcare acum mai bine de o sută de ani a donat orașului parcul care azi îi poarta numele. În același cadru festiv au fost oferite diplome de mulțumire pentru activitatea culturală tuturor Ansamblurilor și celor două coruri ale Centrului Cultural Deta, diplome de excelență persoanelor care și-au adus contribuția de-a lungul timpului în promovarea actului cultural și sportiv, premiați fiind și elevii cu rezultate foarte bune la invatatura, alături de cadrele didactice coordonatoare. Profesorului Georg Konig i-a fost acordat titlul de cetățean de onoare post mortem, pentru merite deosebite în activitatea socială a oraşului Deta.
Programul de vineri a fost dedicat în intregime iubitorilor de folclor, cu Florin Ionaș Generalul și orchestra, alături de interpreții vocali Diana Selagea, Claudia Ionaș și Daniel Ilie în roluri principale. Din treizeci în treizeci de minute, pe scena au evoluat rând pe rând ansamblurile de dansuri populare, prima zi de sărbătoare ajungând la sfârșit abia după miezul nopții și după mult joc și voie bună.
În cea de-a doua zi a evenimentului, Ansamblurile de dansuri din Serbia, și anume: Ansamblul Folcloric din Barite, Ansamblul folcloric din Velika Greda, Ansamblul „Mihai Eminescu” din Coștei și Ansamblul Kud dr.Tihomir Ostojic din Coka au încântat publicul cu dansuri alerte care au îmbiat publicul la joc. Programul a continuat cu un concert oferit de Doru Ioan Bănațean, un recital susținut de Emanuel Cîrstea și Mira, un recital susținut de Mihai Trăistariu, iar momentul del mai așteptat al serii, în special de către tineret, a fost recitalul Andreei Bălan și al formației sale. Cea de-a treia și ultima zi a sărbătorii a început la ora 10 dimineața cu Crosul orașului Deta, iar de la ora 18, Grădinița Deta a bucurat părinții și bunicii cu un program adorabil pus în scenă de micuți, urmat de dansuri sportive și dansurile ansamblurilor populare românești, nemțești, maghiare și sârbesti, de data aceasta cu preșcolari și elevi ai clasele primare. Tot pentru copii, Primăria a pregătit teatrul de păpuși, povestea Peter Pan, iar Corurile Centrului Cultural Deta, cel român și cel maghiar au oferit celor prezenti timp de câteva zeci de minute, un spectacol superb de muzică corală, cu accente folclorice. Atmosfera a mai fost întreținută de Societatea Cultural Artistică „Veselia” din Glogonj-Serbia, iar mai apoi de către artiștii Nadir si Sandra N, preferații tinerilor. Apogeul muzical a fost recitalul lui Pepe, care a binedispus în egală măsură tineri și seniori. La fel ca în fiecare an, Zilele Orașului Deta s-au încheiat cu un foc de artificii. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)
SPONSORI:
  • S.C. PREVENT AUTOMOTIVE Romania;
  • Birou Notar public Ciobanu Ana Ştefania;
  • Neamu Ilie;
  • Lazăr Ştefan;
  • Luncz Ioan;

În 15 august, locuitorii comunei Denta sărbătoresc Hramul Bisericii Ortodoxe Române, ocazie cu care organizează Ruga satului. Și în acest an, Centrul Cultural Deta a fost invitat să participe la eveniment cu Ansamblul de dansuri populare românești – seniori și pensionari. După slujba religioasă, membrii Ansamblului au însotit întreg alaiul în Parcul comunei unde s-au desfășurat jocul și balul primei zi de Rugă. Programul artistic a început cu un dans al copiilor din localitate, după care Ansamblul din Deta a preluat ștafeta cu un dans specific zonei de câmpie, prezentat la cele mai înalte standarde artistice de formația artistică a pensionarilor. Momentul coregrafic a continuat cu trei suite de dansuri populare jucate de seniori, suite în care au îmbinat pasul moale leganat de la câmpie cu pasul iute și săltat din zona de munte a Banatului.

Asa cum ați putut observa din aproape fiecare număr al ziarului local, Centrul Cultural Deta are o activitate bogată, participând cu ansamblurile de dansuri la multe evenimente culturale din țară și din străinătate, fapt care nu ar fi posibil fără dăruirea și devotamentul celor care activează în cadrul instituției. Doresc astfel să le mulțumesc și să îi felicit pentru efortul depus în ultima perioadă. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

După sânge sunt aromână-albaneză, iar după cetățenie indiană. După credință sunt călugăriță catolică, după chemare aparțin lumii, iar în ceea ce privește inima mea, aparțin în întregime lumii lui Hristos” parcă mi-a mărturisit Maica Tereza (1910-1997), născută în Skopje, capitala Macedoniei, din tată aromân și mamă albaneză, o persoană foarte pioasă, plină de compasiune față de semenii săi, care i-a insuflat din fragedă pruncie credința catolică în Hristos. La 18 ani, Maica Tereza simte prima chemare către viața religioasă și pleacă la călugărițele irlandeze de la Loretho unde primește numele de sora Maria Terezia, iar mai apoi pleacă în India unde înființează Misionarele Carității din Calcutta. Maica s-a atașat de oamenii care nu dețineau absolut nimic, cei care nu erau doriți de nimeni, cei pe care societatea îi privea ca pe o povară, acei oameni care uitaseră ce înseamnă dragostea și mângâierea sufletească.

Cu ocazia vizitei mele la casa părintească a Maicii, din Skopje, în odăile simple, împodobite doar de fotografii, am descoperit personalitatea emblematică a acesteia, am descoperit omul care a fost respectat și admirat de cei mai de seamă oameni ai lumii. Activitatea și dăruirea ei au fost răsplătite cu umile daruri pământești, Maica Tereza primind Premiul Nobel pentru pace, beatificată de papa Ioan Paul al II-lea si canonizată de papa Francisc .

Retrăgându-mă în liniștea angelică din capelă mi-am imaginat-o șoptindu-mi cuvinte blajine:
Știu că în fiecare an sărbătoriți Zilele orașului Deta. Foarte bine faceți. O comunitate care nu are trecut, nu are nici prezent. Voi aveți trecutul vostru cu care vă puteți mândri, iar inaugurarea bustului lui Anton Kratzer va sta mărturie în acest sens. E un om care a făcut atât de mult pentru comunitatea voastră, care prin crearea parcului v-a lăsat de fapt un adevărat plămân ecologic, un izvor de aer pentru posteritate și pentru voi.

Aveți și prezent, de 8 ani încoace, prin străduința primarului Petru Roman și a Consiliului orășenesc, aduceți pentru 3 zile, în mijlocul vostru, cultura și sportul. Toate acestea le-ați realizat voi înșive, prin dăruirea propriilor cetățeni.


Dar aveți și viitor prin contribuția copiilor și nepoților voștri talentați la toate acestea. Vă doresc din tot sufletul meu să fiți buni și milostivi, să deveniți expresie vie a bunătății lui Dumnezeu, bunătate care să se citească pe fețele voastre și radieze în fiecare zâmbet.” (
Endre Libus)

Ansamblul de dansuri populare românești – seniori din cadrul Centrului Cultural al orașului nostru a fost invitat să deschidă seara de folclor din cadrul celei de paisprezecea ediții a Festivalului Internațional Ana Lugojana. Alături de formații artistice din țară dar și din Bulgaria, Serbia, Cipru, Macedonia sau Cehia, artiștii seniori din Deta au prezentat dansuri tradiționale autentice, cu o coregrafie semnată de Cătălin Voicu. După prestația îndelung apaludată de public, directorul festivalului, profesorul coregraf Puiu Munteanu, a felicitat Ansamblul nostru de dansuri populare românești – seniori, le-a mulțumit pentru participare și le-a înmânat o diplomă de merit.

Deplasările ansamblurilor de la Centrul Cultural Deta vin întotdeauna în urma unor invitații oficiale la evenimente de anvergură și sunt un bun prilej de a consolida poziția orașului nostru pe harta culturală. Totodată, participarea alături de alte formații din țară și străinătate permit artiștilor să își descopere limitele, să vadă cum se prezintă colegii lor și să persevereze în a deveni mereu mai buni. Multe colaborări importante și cele mai strânse prietenii între reprezentanți ai diferitelor orașe s-au legat pornind de la folclor, pe baza înțelegerii și respectării valorilor și tradițiilor adevărate. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

La sfârșitul lunii iunie, Centrul Cultural Deta a participat la Festivalul Concurs Euroregional al Jocului Popular Hora pentru grupuri de dansatori, organizat în comuna Dudeștii Noi. Orașul nostru a fost reprezentat de Ansamblul de dansuri populare românești-tineret, Ansamblul de dansuri sârbești-tineret și Ansamblul de dansuri populare maghiare, toți artiștii s-au ridicat la nivelul așteptărilor și au impresionat publicul cu un spectacol desăvârșit. Ansamblul românesc de tineret a prezentat o suită de dansuri populare din zona Banatului Montan în care brâul, ardeleana și jocul de doi au scos în evidență profesionalismu ldansatorilor și coregrafia deosebită realizată de instructorul coregraf Cătalin Voicu. Ansamblul de dansuri populare sârbești tineret au venit în fața publicului cu o suită de dansuri populare din zona centrală a Serbiei și o coregrafie realizată de Diana Tătărușanu. Ansamblul de dansuri maghiare a prezentat „dansul cu bețe”, un dans tradițional cu o coregrafie semnată de Clara Stanciu. Felicitări tuturor artiștilor din cele trei ansambluri, au reprezentat cu mare cinste atât Centrul Cultural din care fac parte cât și întreaga comunitate din Deta. Ovidiu Ivancea, Director al Centrului Cultural Deta.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support