Cultura
LIMBAJUL CULORILOR
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEȘTI
FILE DE POVESTE
DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE
CONCERT DE COLINDE
În decembrie, orașul Deta, prin intermediul Centrul Cultural, a fost gazda unui spectacol de anvergură, un concert de colinde structurat în două părţi care a îmbinat muzica clasică cu folclorul tradiţional autentic. În prima parte, cvartetul „Music Age” condus de Edmund Dandoti şi soprana Roxana Bădilă a Filarmonicii Banatul din Timişoara, a interpretat prelucrări muzicale româneşti dar şi din muzica internaţională, specifice sărbătorii Naşterii Domnului. Vioara, alături de acordurile violoncelului și vocea inegalabilă a sopranei au ajuns la inimile spectatorilor, reuşind să aducă magia Crăciunului.
Cea de-a doua parte a Concertului de Colinde, prin vocile minunate ale interpreţilor de muzică populară Iustina Span, Reli Vilau, Maria Florea şi Alexandru Pop, a purtat purtat publicul prin diferite zone folclorice din ţară. În sunet de zurgălăi, cu un repertoriu de colinde autentic și bine selectat, artiștii din popor au întregit frumusețea sărbătorii Crăciunului. Spectacolul s-a încheiat cu un recital de colinde oferit de îndrăgita şi cunoscuta interpreta de muzică populară din Banat, Ramona Ilieş Drăgan, care a reuşit, prin cântec, să antreneze şi publicul prezent. Prezentarea întregului program a fost realizată de către Loredana Bandariu. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)
MUZICĂ ŞI DANS PESTE HOTARE
În cea de-a treia zi a Crăciunului, de Sfântul Ştefan, în localitatea Barite din Serbia, anual se organizează un spectacol de folclor care să marcheze marea sărbătoare creştină. Deoarece orașul nostru are o bună și îndelungată colaborare cu Barite, Centrul Cultural Deta a fost prezent şi de această dată, cu Ansamblul de dansuri populare româneşti seniori şi tineret, alături de Orchestra de muzica populară. Împreună cu formaţia de dansuri populare din localitatea gazdă și Asociaţia Culturală „Veselia” din Glogoni, Centrul Cultural Deta a dăruit publicului un spectacol folcloric în care cântecul şi jocul bănăţean, graiul şi portul tradiţional strămoşesc au creat momente de neuitat. Suitele de dansuri populare din câmpia banatică, caracteristice zonei, în care hora, sorocul şi învârtita sunt la ele acasă precum și suitele din zona Banatului montan în care brâul şi ardeleana scot în lumina reflectoarelor profesionalismul şi dăruirea dansatorilor, coregrafia semnată Cătălin Voicu, au bucurat spectatorii, protagoniştii fiind răsplătiţi cu multe aplauze. Interpretul de muzică populară Ianoş Gheorghe a interpretat melodii autentice din folclorul bănăţan iar în încheiere, toate formaţiile artistice şi toţi instrumentiştii prezenţi au cântat şi au dansat o hora tradiţională, o hora a prieteniei.
Mulţumesc încă o dată tuturor celor care activează în cadrul Centrului Cultural al oraşului Deta, pentru dăruirea şi modul impecabil în care promovează numele instituţiei şi al oraşului. Oricare a fost scena pe care au evoluat, artiștii și întreaga echipă a Centrului Cultural au dovedit că sunt adevărați ambasadori ai orașului Deta. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)
SĂRBĂTOAREA POMULUI DE CRĂCIUN
Deschiderea recitalui de colinde a fost realizată de colindătorii Bisericii Ortodoxe Române din Opatiţa, urmați de colindătorii Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta, cei ai Bisericii Romano-Catolice din Deta, ai Uniunii Bulgare din Banat – filiala Deta, ai Ansamblul de dansuri populare germane Edellweis, ai Bisericii Casa Tatălui și ai Bisericii Penticostală. În încheiere a concertat Corul Mixt al Centrului Cultural Deta, dirijat de profesorul Dan Oroşan. Moş Crăciun, foarte darnic și în 2017, a oferit o mică surpriză dulce celor prezenţi și un superb foc de artificii. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)
SEARĂ DE TEATRU
În luna decembrie, pe scena Centrului Cultural Deta au evoluat actorii Teatrului Național din Timișoara, într-o piesă foarte apreciată numită „Aeroport”. Iubitorii de cultură au umplut sala și au savurat povestea prezentată, bucurându-se de costumație, decor, lumini și mai ales de profesionalismul actorilor. Centrul Cultural Deta, cu ajutorul Primăriei și al Consiliului Local menține și chiar ridică ștacheta în domeniul cultural, aducând în fața publicului, pe lângă evenimentele deja „tradiționale” și consacrate, acte culturale deosebite. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)
CUZA VODĂ ÎN BANAT
Consolidarea statului român nu era văzută cu ochi buni de cele trei imperii vecine. Imperiul Otoman se temea că, în curând, România va deveni independentă. Imperiul Rus prevedea o creştere a opoziţiei românilor din Basarabia faţă de dorinţa ţaristă, iar Imperiul Hasburgic nu putea să accepte sprijinul lui Cuza pentru mişcarea naţională a românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina. Cu toate opreliştile întâmpinate, Alexandru Ioan Cuza alături de Mihail Kogălniceanu, Nicolae Creţulescu, Alexandru Odobescu, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Papiu Ilarian şi alţi mari patrioţi au reușit să pună în practică: legiferarea învăţământului primar obligatoriu şi gratuit, înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860), din Bucureşti (1864), Unificarea Armatei, adoptarea Codului Penal si Codului Civil, organizarea administrativă a judeţelor şi a satelor, Legea Pensiilor, Sistemul Unitar de Măsură şi Greutăţi, înfiinţarea Muzeului de Antichităţi etc. Practic, în câţiva ani ei au realizat o modernizare rapidă a vieţii sociale, culturale şi politice, România devenind un stat la acelaşi nivel cu cele mai avansate ţări europene. Toate reformele implementate atunci de patrioţii Micii Uniri alături de Cuza sunt de mare utilitate chiar şi în zilele noastre.
Deși progresul era evident, unele persoane de decizie nu au fost de acord cu aceste reforme spunând că reformele sunt limitate, iar alţii că sunt prea radicale. „Monstruoasa Coaliţie”, numită astfel de Dimitrie Bolintineanu, a pus la cale un complot de răsturnare a Domnitorului, astfel că, în data de 11 februarie 1866, Cuza a fost silit să abdice. În drumul său către exil a făcut un popas şi în Timişoara, capitala Banatului, la hotelul Trompeta, pe strada Eugen Savoia, colt cu strada Augustin Pacha, din zona Pieţii Unirii. În acest mic popas, înainte de a părăsi pământul României, cu sufletul frânt, ne-a lăsat moștenire principiile sale, dragostea de ţară şi dragostea pentru poporul român, poate de aceea noi, bănățenii, astăzi avem un motiv în plus să exersăm altă gândire, pentru binele oamenilor şi a ţării, înainte de a ne gândi la binele personal. Chiar dacă nu a fost perfect, avem mare nevoie de Cuza şi în zilele noastre. La fel ca ceilalți de mari patrioţi, el şi-a iubit ţara cu adevărat şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru binele ţării şi prosperitatea ei gândindu-se nu la binele personal ci la binele oamenilor. (Endre Libuş)