Cultura

La sfârșitul lunii mai, Centrul Cultural al orașului Deta a fost gazda unui eveniment deosebit, lansarea de carte a profesorului Iosif Circa. Domnia sa, cetățean de onoare al orașului Deta din anul 2015, și-a dăruit întreaga viață formării și educației tinerilor în calitate de profesor de limbă și literatură română. După atingerea maturității profesionale, la apogeul carierei, profesorul Iosif Circa s-a hotărât să aștearnă pe hârtie parte din vasta sa experiență. În 2013 a lansat primul volum, „Cugetări târzii”, urmat mai apoi de o continuare mult așteptată  – volumul „Cugetări și mai târzii”. Cartea lansată anul acesta la Deta este o completare firească a celor deja expuse de apreciatul profesor, fiind totodată o mângâiere, o frățească și părintească mână întinsă celor luați de valurile vieții, celor care riscă să cadă într-o amăgitoare capcană a uitării de neam și de vatră natală. Lansarea s-a bucurat de prezența unor invitați de seamă, oficialități locale, fețe bisericești, cadre didactice și iubitori ai slovelor. Evenimentul a fost moderat de preot doctor Bugariu Florin, paroh în comuna Birda, susținut de protopopul Ioan Prisăcean, preotul Ciprian Blagoe, preotul Dan Tiberiu Gherasim și preotul Dragan Giurgiev. Primarul Petru Roman s-a numărat de asemenea printre susținătorii profesorului Iosif Circa, în calitate de reprezentant al administrației locale, dar mai ales ca om care iubește și sprijină activitatea culturală a orașului. (Ovidiu Ivancea, director Centrul Cultural Deta)

Primăria Deta 29 iunie 2018 in Cultura

În fiecare an, românii din Coștei, Serbia, organizează o mare sărbătoare de Înălțarea Domnului. Asemănătoare cu ruga noastră, nigeea satului cuprinde spectacole de cântece și dansuri alături de jocul tradițional. Centrul Cultural din Deta a fost invitat să participe cu Ansamblul de dansuri populare românești seniori și tineret, artiștii noștri fiind foarte apreciați chiar și peste graniță. Ca de obicei, coregrafia a fost asigurată de instructorul coregraf Cătălin Voicu, iar aceasta, alături de originalitatea aranjamentului muzical, autenticitatea portului și dăruirea dansatorilor au făcut din dansurile Ansamblului nostru unul dintre cele mai aplaudate momente ale spectacolului. În spectacol au mai fost prezenți Doina Carașului din Oravița și Orchestra Societății Cultural-Artistice Mihai Eminescu din Coștei, aceasta din urmă întreținând atmosfera de cântec și dans până târziu în noapte. (Ovidiu Ivancea, director Centrul Cultural Deta)

Primăria Deta 29 iunie 2018 in Cultura

La 50 de zile după Paşti, ortodocsii din întreaga lume sărbătoresc Rusaliile sau Cincizecimea, adică Pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor şi ziua în care a fost alcătuită prima comunitate creştină. Este o sărbătoare care își schimbă data, ziua rămânând aceeași, duminica. Multe biserici își au hramul de această sărbătoare, printre ele aflându-se și Biserica ortodoxă Română din Deta.
Pentru a sărbători cum se cuvine această zi cu mare încărcătură spirituală, în 26 și 27 mai, Primăria și Consiliul Local al orașului Deta împreună cu Centrul Cultural Deta au  organizat mult așteptata Rugă Bănățeană. Jocul  tradițional de Rugă a avut loc pe platoul și scena special amenajată pentru asemenea evenimente din parcul Anton Kratzer. Interpretul de muzică populară Dumitru Stoicanescu, cunoscut atât în țară cât și peste hotare pentru repertoriul său variat și stilul de interpretare inegalabil, alături de tinerii interpreți Ioan Surdu, Roxana Groza, Andreea Dragoman și formația condusă de Stoian Mirciov, au facut din ruga de anul acesta, o sărbătoare a cântecului popular autentic din Banat, o doză autentică de joc și voie bună. În deschiderea rugii au urcat pe scenă Ansamblurile de dansuri populare românești și sârbești ale Centrului Cultural Deta, iar interpreta vocala Madalina Trion și formația a impresionat publicul prin prezența și vocea sa minunată. Obosiți de la joc, cei prezenți s-au putut delecta cu bere, mici și grătare puse la dispozitie de diferitele societăti comerciale venite cu standuri la eveniment.
Cred că, de la an la an, această zi de sărbătoare dobândește o amploare tot mai mare, reușind să atragă tot mai mult public format din iubitori ai muzicii și ai dansului popular bănățean. (Ovidiu Ivancea, director Centrul Cultural Deta)

Primăria Deta 29 iunie 2018 in Biserica

Festivalul Etnorama
În perioada 18-20 mai, Parcul Regele Mihai I din București a găzduit cea de-a patra ediție a Festivalului Etnorama, eveniment care strânge laolaltă momente artistice ale celor mai importante miniorități din țară, celebrând astfel diversitatea culturală din România în toate formele ei, prin muzică, dans, meșteșuguri și gastronomie. Anul acesta, cei care au avut onoarea să reprezinte etnia sârbă  din România la acest grandios festival au fost membrii grupei mari a Ansamblului Sveti Nikola Deta. Portul popular sârbesc autentice din Vojvodina și ținuta artistică a acestora au întors privirile tuturor celor prezenți în parc și au stârnit curiozitatea mass-mediei aflată la eveniment. Membrii ansamblului nostru au fost cei care au încheiat tabloul coregrafic prezentat în ziua de sambătă, 19 mai oferind publicului un program artistic format din dansuri din zona Srem a Serbiei, un program muzical oferit de membrii ansamblui nostru Deian Giurgev și Flavian Stoian la armonică sârbească, respectiv acordeon, iar la final au delectat publicul cu momentul care le-a adus premiul I în acest an la Festivalul Concurs Lada cu Zestre, și anume coregrafia Zelen Bagrem udara, dansuri din zona Banat a Serbiei. Pe scenă alaturi de ansamblul nostru au fost și reprezentanți a etniilor slovace, aromâne și rome. La finalul prestației, artiștii noștri au fost întâmpinați la scenă de către publicul entuziasmat care a simțit toată emoția și energia pozitivă transmise. Prin cântece, port și dansuri tradiționale, într-un spectacol plin de culoare și energie, Ansamblul Sveti Nikola din Deta a celebrat încă o multiculturalitatea și a valorificat la cel mai înalt nivel cultura orașului Deta.
Ansamblul Sveti Nikola la Festivalul Veverițelor Buziaș.
Ziua Veverițelor din localitatea Buziaș, un cunoscut festival regional, a avut loc în acest an în perioada 2-3 iunie în Parcul Central al stațiunii. Prezent la acest eveniment pentru prima dată, Ansamblul Sveti Nikola Deta a adus în atenția publicului două coregrafii din zona Srem și din zona Centrală a Serbiei, efortul lor artistic fiind răsplătit cu o sumedenie de aplauze.
Festivalul de teatru pentru copii
Școala de folclor pentru copii a Ansamblului Sveti Nikola Deta a avut plăcerea de a participa în data de 26 mai pentru prima dată la cea de-a 24-a ediție a Festivalului de Teatru pentru copii în limba sârbă desfășurat în localitatea Belobreșca, pe Clisura Dunării. Festivalul este un concurs la care micuții își pot demonstra talentul actoricesc cultivând și păstrând limba sârbă. Deși membrii ansamblului nostru au fost mezinii concursului și s-au aflat pentru prima dată pe scena acestui Festival, participarea lor la acest eveniment s-a dovedit a fi un real success. Din cele 8 ansambluri participante, momentul micuților nostri, care a reprezentat un tablou Pascal  a obținut Premiul III al concursului. De asemenea, echipa noastră de mici actori a obținut și premiul pentru cel mai tânăr actor acordat lui Tapanov Frank, precum și premiul pentru cea mai tânără actriță acordată micuței Giurgev Ariana.
(Diana Tătărușanu)

Primăria Deta 29 iunie 2018 in Cultura

Sunt născută în Gheorghieni, în urmă cu șapte decenii (mama secuianca și tata armean) și crescută alături de frații mei în spirit religios. În copilărie am cântat în corul bisericii romano-catolice armeniene, apoi am ridicat sunetele orgii la ceruri. Ca adolescentă, împreună cu fetele de vârsta mea, am plecat la București pentru a ne căuta un rost cât de mic în viață. Unele dintre noi făceam curățenie în casele bogătașilor, iar eu am fost cameristă la hotelul Central din inima capitalei, în imediata vecinătate a restaurantului Capsa, unde o perioadă de timp a stat THEODOR PALLADY (1871-1956) maestru de frunte al picturii românești interbelice, despre care Tonitza nota: ,,pentru neamul românesc, arta lui Pallady înseamnă cea mai înaltă coardă a sensibilității culturale”. Pronia divină m-a făcut să fiu martoră la „nașterea” capodoperelor maestrului: peisaje, portrete, naturi moarte sau figuri întinse leneșe, uneori suav îmbrăcate (nuduri), dar cel mai important moment a fost alegerea mea ca model. Nu pot să uit seara în care, încântându-i pe artiști la Capsa interpretând Sonata Lunii a lui Beethoven, și-a făcut apariția legendarul colecționar armean Kricor Zambaccian. Când a aflat că este de vânzare marea capodoperă „Anemone” a lui Luchian, acesta, parcă vrăjit, m-a rugat să îl însoțesc la familia care deținea capodopera. În următoarele zile a stat admirând necontenit Anemonele în timp ce eu îi încântam sufletul cu melodii armești, iar el se gîndea care ar fi hotărârea corectă. Inima l-a îndemânat să vândă conacul pentru a putea avea Anemonele, apoi mi s-a confesat: „Fata mea, colecționarii adevărați duc o viață de privațiuni materiale dând totul pentru opera de artă și satisfăcâdu-și setea de frumos. Ei sunt oameni care nu au o altă ambiție în viață decât să cheltuiască averea într-o colecție. Nici un psihiatru sau psihlog nu s-a încumetat să analizeze determinările intime ale colecționarului, omul care adună să dăruiască. Colecționarii sunt albine harnice care strâng cu greu nectarul florilor alese ca să-l ofere iubitorilor de frumos. Cred că nu există dorință mai arzătoare pentru colecționar decât aceea de a-și vedea munca de o viață, colecția lui, într-o galerie sau muzeu unde să poată hrăni alte suflete iubitoare de frumos. Dacă vizităm marile muzee ale lumii, Luvrul din Paris, Ermitajul din Sankt Petersburg sau Prado din Madrid, descoperim rolul uriaș al colecționarilor și cea mai onestă ierarhizare a valorilor”.

Când Anemonele au ajuns în casa lui Zambaccian, nepotul, văzându-l radiind de o fericire de nedescris, l-a întreabat cum în loc să își cheltuie banii la fel ca alți oameni de nivelul lui, pe mașini și alte lucruri fastuoase, el preferă să se plimbe pe jos și în haine deloc în ton cu moda. Atunci Zambaccian i-a răspuns: “dragul meu nepot, ceilați pot avea orice însă doar Zambaccian are capodopera unică și irepetabilă: Anemonele lui Luchian. Această capodoperă îmi poate binecuvânta, cu adevărat, în fiecare clipă pământeană, sufletul iubitor de frumos”. (Endre Libus)

Primăria Deta 29 iunie 2018 in Cultura

Duminică 6 mai, Ansamblul “Sveti Nikola” Deta a participat la ”Sărbătoarea Liliacului” din comuna Ponoarele, județul Mehedinți.Sărbătoarea este cunoscută atât pentru cadrul deosebit în care se desfăşoară, Pădurea de liliac – rezervaţie unică în ţară, dar mai cu seamă datorită spectacolelor de muzică populară desfăşurate aici. Ansamblul “Sveti Nikola” Deta a fost invitat de către organizatori să se alăture galeriei impresionante de artiști de valoare care au evoluat pe scena sărbătorii de pe Valea Prisopului.
Ansamblul nostru a adus în fața publicului o suită de dansuri și cântece sârbești din zona Centrală a Serbiei, iar apoi au prezentat coregrafia „Zelen Bagrem”, cea care a adus ansamblului și orașului Deta premiul I la concursul județean Lada cu Zestre 2018. Peste 3000 de persoane prezente la eveniment au aplaudat cu admirație prestația artiștilor noștri, iar jurnaliștii s-au arătat interesați de prestația, evoluția și costumele purtate de membrii ansamblului “Sveti Nikola”. Pe lângă frumoasa misiune de reprezentare a orașului Deta, pentru Ansamblul “Sveti Nikola”, acest festival a fost o experiență din care a cules multă împlinire profesională, având bucuria să împartă scena cu Angelica Stoican, una dintre marile interprete de muzică populară  ale Olteniei. (Diana Tătărușanu)

Primăria Deta 30 mai 2018 in Cultura

În Sfânta zi de Rusalii, gândul meu și sufletul meu poposesc în centrul absidiei din Basilica Sfântul Petru din Vatican-Roma, acolo unde am fost impresionat de tronul Sfântului Petru creat între anii 1656-1665 de cel mai mare sculptor si arhitect al Barocului, Giovanni Bernini. În tabernacul complex, bronzul, marmura, elementele aurite, stucaturile și lumina se combină în mod spectaculos pentru a exprima supremația obârșiei creștinătății. În interiorul tronului de bronz se păstrează un vechi scaun de lemn, care, după tradiție, ar fi cel pe care ședea Sfântul Petru când vorbea creștinilor. De fapt este scaunul donat Papei Ioan al VIII-lea de către împăratul Carol cel Pleșuv cu ocazia încoronării sale și simbolizează autoritatea papei susținut de patru părinți ai Bisericii, doi ai bisericii latine (Sfântul Ambrozie și Sfântul Augustin) și doi ai bisericii grecești (Sfântul Atanasie și Sfîntul Ioan Gură de Aur). Un relief îl înfățișează pe Hristos încredințându-i Sfântului Petru cheile bisericii,  iar picioarele și spătarul scaunului sunt decorate cu plăci de fildeș  reprezentând cele 12 munci ale lui Hercule. Se crede că aceste plăci ar putea proveni de la tronul împăratului Constatin. Dar cel mai fascinant și miraculos pentru sufletul nostru este coborârea Sfântului Duh peste noi, simbolizată într-un vitraliu plin de strălucire, de un porumbel care trimite peste tron si peste noi, dintr-un nor de ingeri, raze binecuvântătoare.
Înălțăm o rugăciune de mulțumire Sfântului Duh:
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, precum era la început, acum și pururea și în vecii vecilor. Dumnezeule care cercetezi inimile și adâncul ființei omenești, miluiește-ne pe noi. Tu Duhule Sfânt, coboară de pe tronul măririi tale și ridică-ți un cort în inimile slujitorilor tăi. Simbolizat prin limbile de foc, aprinde în inimile noastre focul iubirii tale. Porumbel tainic, învață-ne să înțelegem Sfânta Scriptură și să trăim în dăruire față de Dumnezeu și în deplină încredere în el. Duhule Sfinte care vorbești prin gura profeților, învață-ne să trăim în pacea sufletului și echilibrului spiritual. Întărește-ne pacea interioară, de liniște sufletească și păstrează harul până la ultima suflare. Lumină veșnică, ajută-ne să vedem greșelile noastre, condu-ne prin vigilență la perfecțiune. Foc arzator de iubire, ajută-ne să trăim înțelept și răbdători cu semenii noștri. Prieten drag al sufletelor, învață-ne să nu judecăm pe nimeni și să nu amintim răul făcut față de noi. Duhule Sfinte care cunoști viitorul universului, te rugăm ajută-ne să scapăm de supunerea față de trup și diavol. Veșnică bunătate care cunoști viitorul nostru, iți încredințăm ocrotirii tale familiile, prietenii nostri și toți oamenii de bine. Suntem convinși, Dumnezeul nostru, că nimic nu stă ascuns în fața ta, te rugăm ca prin revărsarea Duhului Sfânt sa purifici gândurile noastre ca să putem iubi din ce in ce mai mult și să te lăudăm de-a pururi. Amin.(Endre Libus)

Primăria Deta 30 mai 2018 in Cultura

Cea de-a XII-a ediție a Festivalului – Concurs ”Lada cu Zestre” a adus un suflu nou și un spirit de competiție aprins în ceea ce privește folclorul timișean. Peste 1500 de artiști au fost prezenți anul acesta la competiție, 63 de localități din județul Timiș și-au trimis cei mai de seamă reprezentanți să lupte pentru marele premiu, au avut loc 7 spectacole, artiștii bucurând publicul cu 42 de ore de spectacol folcloric. Anul acesta festivalul a avut o singură etapă de jurizare în cele şapte localităţi gazdă şi a fost structurat în doua categorii: Laureaţi şi Zestrea Timişului.
Centrul Cultural al oraşului Deta a concurat la categoria Laureaţi, spectacolul concurs fiind prezentat în localitatea Giarmata Vii. Toate formaţiile artistice aflate sub egida instituţiei de cultură din Deta şi-au adus aportul pentru promovarea culturală a oraşului, dansul şi cântecul fiind la loc de cinste. În urma punctajului obţinut, Centrul Cultural Deta s-a clasificat pe locul al doilea din categoria la care a participat, premiile pe secţiuni fiind următoarele:


A.   COREGRAFIE
1. Ansambluri de dansuri ale etniilor:
a)Ansamblul de cântece şi dansuri sârbeşti – Premiul I
b)Dans mixt, ansamblul de dansuri populare sârbeşti – Premiul II
c)Ansamblul de dansuri populare maghiare – Premiul II
d)Ansamblul de dansuri populare sârbeşti 8-14 ani – Premiul III
e)Ansamblul de dansuri populare germane, peste 14 ani – Premiul III
f)Ansamblul de dansuri populare germane, 8-14 ani – Menţiune
            2. Ansamblu pe generatii:
a)Ansamblul de dansuri populare româneşti – Menţiune
            3. Dansuri de fete:
a)Ansamblul de dansuri populare româneşti – Menţiune
            4. Dans mixt peste 14 ani:
a)Ansamblul de dansuri populare romaneşti tineret – Menţiune
b)Ansamblul de dansuri populare româneşti seniori – Menţiune
   
B.MUZICALA
            1. Coruri:
a)Corul mixt românesc – Premiul II
            2. Coruri- etnia maghiară:
a)Corul mixt maghiar – Premiul I
            3. Solişti instrumentişti etnia sârbă 13-18 ani:
a)Deian Giurgev – armonică sârbească – Premiul I
            4. Solişti vocali etnia germană 13-18 ani:
a)Astrid Şămanţu – Premiul I


  
C. POEZIE DIALECTALĂ, TEATRU
            1. Teatru popular:
a)Etnia maghiară – Menţiune
  
D. GASTRONOMIE
            1. Cel mai competitiv oraş sau comună în domeniul gatronomic:
a) Centrul Cultural Deta –Premiul III
b) Centrul Cultural Deta – Premiul special – ,,crumpi în cipsie cu carnaţi şi colac,,
Îi felicit pe toţi cei care au reprezentat cu cinste şi mândrie oraşul Deta, pe toţi cei care s-au implicat şi si-au contribuit la obţinerea acestor minunate rezultate. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al oraşului Deta)

Primăria Deta 1 mai 2018 in Comunitate

La moartea împăratului Nero, survenită în anul 68, succesorii romani au distrus faimosul palat DOMUS AUREA de pe colina Esquilina, iar înlocul lui, în secolul al V-lea, împărăteasa Eudoxia, soţia lui Valentin al III-lea, a cerut ridicarea măreței biserici SAN PIETRO IN VINCOLI (Sfântul Petru în lanţuri). Dacă aveți oportunitatea să vizitați capodoperele din oraşul Roma, după ce pătrundeți misterele Colosseumului, Pantheonului, Forului Roman, Columnei lui Traian şi Lupoaicei cu Romulus şi Remus, v-aş invita negreșit în biserica atât de dragă mie de pe colina romană. Ea a fost construită de împărăteasă pentru a adăposti lanţurile cu care a fost legat Sfântul Petru când a fost închis la Ierusalim şi mai apoi la Roma, lanțuri care s-au unit în mod miraculos. După o altă variantă, acestea ar fi lanţurile cu care Sfântul Petru a fost legat la Carcera Mamertina din Roma.
Împărăteasa Eudoxia a depus unul dintre lanţuri într-o bisericî din Constantinopol, iar pe celălalt l-a dat fiicei sale din Roma, care l-a predat Papei Leon I, să îl depună în biserica San Pietro in Vincoli . Câţiva ani mai târziu a fost adusă la Roma şi cealaltă bucată de lanţ, iar aici miracolul unirii lanţurilor s-a produs. Lanţurile sunt păstrate până astăzi în tabernacol din bronz aurit şi fac ca acest loc să fie un loc de pelerinaj . Sunt convins că aceste lanţuri care au luat putere tămăduitoare de la apostolul nostru vindecă sufletele şi le unesc, transformându-ne în oameni mai buni, respectuoşi, empatici şi mai înţelegători unii cu alţii .

În imediata vecinătate a altarului principal al sicristie,i în transeptul drept al bisericii, descoperim monumentul funerar al Papei Iuliu al II-lea. În anul 1504, Papa Iuliu al II- lea i-a oferit genialului sculptor Michelangelo Bonarotti comanda unui monument funerar în această biserică, în care el slujise ca şi cardinal. Momentul este un asamblu arhitectural cu doua etaje. La primul nivel, în mijloc, tronează Moise având de o parte şi de altă parte pe Rasela şi pe Lia, simbolizând viaţa contemplativă şi viaţa activă, iar la nivelul superior ne întâmpină Papa Iuliu al II-lea într-o poziţie nu prea reuşită, sprijinit într-un cot ( opera lui Montelupo). Deasupra papei, într-o nişă. este Madona cu pruncul, iar de o parte şi cealaltă a ei, între pilaştri, statuia unui profet şi a unei sibile,
Moise în centrul ansamblului arhitectural, viguros, într-o tensiune reţinută, vibrând de mânie şi pasiune, cu piciorul stâng puţin retras, este pe punctul de a se ridica indignat de idolatria evreilor săi pe care i-a găsit închinându-se viţelului de aur (Vechiul testament – Iesirea 32) atunci când a coborât de pe munte cu tablele legilor pe care le tine în braţul stâng. Privindu-l, ne minunăm, dar totodată conştientizăm că prin limbajul artei sculpturale avem în faţa o SINTEZA A SENTIMENTELOR UMANE ŞI DIVINE.
Alaturi de Moise, Lia şi Rasela făurite tot de marele artist, au fost inspirate din versetele lui Dante din poemul Purgatoriul. Dacă Rasela, cu viaţa contemplativă, în veşminte monahale, cu mâinile împreunate cu privirea înspre cer, aspiră spre eternitate, Lia este încarnarea vieţii active cu trupul plin al belşugului, ne priveşte cu o blândeţe pe care i-a dat-o satisfacţia împlinirilor sale, purtând parcă un dialog despre viaţa şi moarte spunând: „Viaţă! Tu eşti atât de frumoasă dacă TE trăim cum ne-a spus Creatorul şi ne eşti răpită de cruda şi nemiloasa moarte. Dar spre dezamăgirea morţii, de fapt ea ne îndreptă spre viaţa veşnică dăruită tot de bunul Dumnezeu”. (Endre Libuş)

Primăria Deta 30 aprilie 2018 in Cultura

Grădina Ghetsimani este unul dintre locurile sacre cele mai dragi pentru tradiția creștină. Faptul că și în prezent grădina este plină de măslini seculari, cu forme contorsionate de bătrânețe, a alimentat convingerea că aceștia sunt măslinii martori ai nopții lui Isus înainte de a fi prins de către soldații romani, arestat mai apoi și condamnat. În acest loc sfânt, Mântuitorul nostru S-a arătat solidar cu fragilitatea noastră omenească. În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, Isus S-a rugat Tatălui ceresc nu numai pentru El, biruind prin rugăciune și deplină supunere față de Tatăl ceresc pe diavolul care-i punea înainte frica de moarte. Luând asupra Sa păcatul lumii, Isus poartă și întreaga neliniște existențială a lumii. Dramatismul acestei confruntări decisive, evidențiat nu numai de Sfintele Evanghelii, este subliniat și de sudoarea de sânge a Mântuitorului de care vorbește medicul și evanghelistul Luca referindu-se la acel fenomen fiziologic numit hemathidroză. Intrând în grădină, i-a lăsat pe ucenicii săi la intrare, luând cu Sine pe cei mai apropiați și iubiți de el: pe Petru, pe Iacov și pe Ioan care fuseseră cândva martori ai slăvitei sale Schimbări la Față.
„Întristat este sufletul meu până la moarte. Rămâneți aici și privegheați și vă rugați și să nu cădeți ispitelor” a spus Mântuitorul, apoi a înaintat în grădină, s-a retras în sigurătatea lui și a căzut cu fața la pământ rugându-se „Ave Părinte, toate sunt Ție cu putință. Depărtează paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc eu ci ceea ce voiești Tu” (34-36). Nici cei mai apropiați apostoli nu înțelegeau întristarea lui atât de cuprinzătoare și nemăsurat de adâncă, nici taina „paharului” din Grădina Ghetsimani dată de Tată Fiului Său. „Paharul tuturor fărădelegilor săvârșite de către noi și al tuturor pedepselor pregătite nouă, care ar fi înecat întreaga lume dacă El însuși nu l-ar fi primit, nu l-ar fi ținut, nu l-ar fi băut până la fund. Toate aceste șuvoaie ale fărădelegii s-au unit pentru Isus în paharul întristărilor și al patimilor”(Sfântul Filaret). Sărbătorile Pascale ne aduc aminte că Mântuitorul nostru „a luat asupra-și durerile noastre și cu suferințele noastre s-a împovărat. A fost străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre”(Is 53, 4-5). Pentru aceasta înțelegem că a fost prima sau poate cea mai însemnată pricină a întristării de moarte prin care a trecut Mântuitorul în Grădina Ghetsimani.

Sărbătorile pascale ne fac să înțelegem darul nemăsurat pe care ni l-a făcut Mântuitorul în momentul în care a băut paharul păcatelor noastre, ducându-și misiunea până la capăt pentru iertarea păcatelor noastre și oferindu-ne ,,viață fără de moarte” prin însuși Învierea lui. (Endre Libus)
Primăria Deta 30 martie 2018 in Biserica
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support