Cultura

La sfârșitul lunii trecute, Centrul Cultural al orașului Deta a participat la parada portului popular și spectacolul de inaugurare al bazei sportive realizate în cadrul proiectului „Începutul dezvoltării turismului în zona transfrontalieră Bela Crkva şi Ghilad”. Formaţia noastră de dansuri populare maghiare şi cele două Formaţii de dansuri populare sârbeşti au impresionat prin frumuseţea costumelor naţionale, prin originalitate și păstrarea tradiţiilor în ceea ce priveşte coregrafia în suitele prezentate. Implicarea instructorilor coregrafi, seriozitatea și sârguinţa în zecile de ore petrecute la repetiţii, au fost răsplătite cu ropote de aplauze de toţi cei prezenţi, iar oraşul nostru se poate mândri cu aceşti copii şi tineri care ne reprezintă cu mândrie pe orice scenă ar evolua. Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural al orasului Deta .
Primăria Deta 30 iunie 2015 in Comunitate

La cincizeci de zile după Paște si zece zile de la Înălțare, în duminica a opta, întreaga comunitate ortodoxă română, sărbătorește Pogorârea Sfântului Duh, Cincizecimea sau, așa cum e mai cunoscut tuturor, Rusaliile.
Această sărbătoare este harmul Bisericii Ortodoxe Române din Deta, ocazie cu care orașul nostru sărbătorește Ruga.
Bănățenii, oameni gospodari și mândri ca nimeni alții, s-au pregătit din timp, să-și poată primi musafirii așa cum se cuvine. Orașul a fost aramjat pentru sărbătoare, s-a tuns iarba, s-au văruit pomii și bordurile, iar stâlpii pentru iluminat stradal au fost împodobiți cu ghivece cu flori naturale decorative, făcându-se totodată curățenie generală în parcul orașului. În ceea ce privește divertismentul, pe platoul special amenajat pentru astfel de evenimente, publicul s-a delectat în prima seară cu formația de muzică populară condusă de renumitul acordeonist Iota Maxim, iar în cea de-a doua seară de voie bună, cunoscuta interpreta de muzică populară, Carmen Biruiescu, alături de Titian Puichita și o orchestra de excepție, au oferit tuturor celor prezenți o seara de neuitat. Spre deliciul gurmanzilor și pofticioșilor, la Rugă au fost prezente și câteva standuri comerciale, care au servit cele mai bune preparate la grătar și cele mai reci răcoritoare. Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural al orasului Deta.
Primăria Deta 30 iunie 2015 in Comunitate

La invitaţia Forumului Democrat German din Arad, Ansamblul de dansuri “EDELWEISS” al Casei de Cultura din Deta a participat de Ziua Europei, la o paradă a portului popular şvăbesc şi la serbarea Hramului Bisericii Catolice din localitatea Glogowatz (Vladimirescu), judeţul Arad. La această importantă sărbătoare a comunităţii, „Kirchweih -ul”, a luat parte şi un grup de cetăţeni din oraşul nostru, impresionaţi fiind cu toţii de frumuseţea şi amploarea evenimentului. Parada portului popular şvăbesc a fost una de excepţie, prin participarea celor 75 de perechi, din mai multe comune ale judeţului Arad și Timiş, prezentând o multitudine de costume populare purtate de către şvabii din Banat. A urmat slujba religioasă, ridicarea pomului, un program artistic al tuturor ansamblurilor participante şi un bal susţinut de către formaţia „UNTERROCK” din Ungaria.
Întregul evenimentul a fost unul cu adevărat deosebit, Ansamblul de dansuri populare germane „EDELWEISS” reprezentând cu mândrie oraşul nostru. Felicitări organizatorilor, le mulţumim pentru invitaţie și le urăm puterea necesară de a organiza în continuare evenimente care să promoveze cultura şi obiceiurile germanilor din Banat. Gerhart Şămanţu.
Această deplasare a Ansamblului „EDELWEISS” este primul eveniment pe care îl derulează A.C. Bakalovitch Emma, în cadrul proiectului “Dezvoltarea şi promovarea tradiţiilor si folclorului minorităţilor etnice maghiare şi germane în localitatea Deta, zona Banatului şi peste hotare” finanţat de către Consiliul Local al oraşului Deta. MULȚUMIM!
Primăria Deta 30 iunie 2015 in Comunitate

Calificarea Centrului Cultural Deta la faza județeană a Festivalului Lada cu Zestre a fost primită cu mare entuziasm și profesionalism, astfel că, duminică, 14 iunie, toate formațiile participante din orașul nostru și-au dat silința să impresioneze publicul, dar mai ales juriul.
Formația de dansuri populare românești fete, a deschis drumul competiției cu un dans din zona de câmpie a Banatului, iar Formația de dansuri populare românești mixte, compusă din dansatori de toate vârstele, cei mai mulți atingând deja o anumită maturitate, au stârnit ropote de aplauze pentru prestația deosebităƒ. Formația de dansuri populare tradiționale germane, în porturi autentice noi, a prezentat un Dansul cu Panglici, moment care a atras interesul tuturor celor prezenți în sală. Formația de dansuri populare sârbești s-a remarcat prin experiența vastă, iar Formația de dansuri populare maghiare, în port popular nou, chiar dacă este compusă din copii cu vârste fragede, a prezentat un dans popular autentic, foarte apreciat de public.
Ziua de duminică, a fost o zi grea pentru toți cei implicați. Plecatul dis de dimineață, căldura înăbușitoare, timpul de așteptare pentru urcarea pe scenă și oboseala acumulată sunt doar câteva din inconvienientele acestei zile dar, prin calm, înțelegere, toate au fost uitate atunci când fiecare formație a fost apreciată și răsplătită cu ropote de aplauze de toți cei prezenți.
Doresc să mulțumesc conducerii Primăriei orașului Deta care sprijină și încurajează tot ceea ce înseamnă act cultural, instructorilor coregrafi, coordonatorilor, și nu în ultimul rând membrilor fiecărei formații în parte pentru efortul depus. Orașul Deta se mândrește cu voi și sunteți o carte de vizită oriunde sau indiferent pe ce scenă ați evolua! Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural al orasului Deta.
Primăria Deta 30 iunie 2015 in Cultura

În anii nouăzeci, într-o superbă zi de toamnă am hotărât să vizitez cele trei minuni în aer liber ale maestrului de la Tîrgu Jiu. Ore întregi am admirat și am meditat în fața Coloanei Infinitului, unde am avut impresia că aceasta ar reprezenta axis mundi al planetei, pe care s-ar sprijini melancolică boltă a toamnei și a universului. Hoinărind pe Via Sacră – Aleea Eroilor, pe neașteptate, am ajuns la Poarta Sărutului din Parcul Central al orașului. Trecând pe sub ea te încarci cu sentimentul că iubirea rămâne nemuritoare. În vecinătatea Porții, pe malul Jiului, ajungând la Masa Tăcerii și așezându-mă pe unul dintre cele 12 scaune, am fost singur cu natura. Doar foșnetul pomilor seculari și scurgerea lină a Jiului mi-au încântat sufletul. Aici am descoperit cât de simple sunt marile adevăruri ale vieții .
În jurul prânzului am ajuns la casa părintească de la Hobița unde am avut onoarea de a avea ca și ghid un descendent al Sfântului de la Montparnasse. La plecare am observat că în curte, hobițenii mei se luptau cu tăierea unui stejar secular, ei rămânând mirați în momentul în care i-am rugat să îmi dea o bucată din trunchiul stejarului, răsplătindu-i pentru gest cu o tărie. După un timp, bunul prieten sculptorul contemporan U.L. a reușit printr-o magie să realizeze copia fidelă a Cocoșului lui Brâncuși din Paris. De atunci această sculptură a devenit o piesă îndrăgită a colecției mele, despre care artistul afirmă: “Cocoșul, această capodoperă de senectute sunt eu, unde am căutat frumosul primar și direct, nemijlocit și etern”. În fiecare dimineață acesta îmi transmite: “omule trecător prin această lume, bucură-te de fiecare zi pe care bunul Dumnezeu ți-a dăruit-o”. Pentru acest mesaj îmi este drag Cocoșul lui Brâncuși. Endre Libus. 
Primăria Deta 30 iunie 2015 in Cultura

În secția de antichități din Grecia antică de la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta sunt expuse și 20 de fotografii de colecționari. Acestea se pierd pe întinderea monumentală a pereților, iar când ajungi în fața lor, observi că, printr-un subtil reflex de respingere, vizitatorii se îndepărtează în loc să se apropie. Poate pentru că, printre statuile de marmură și obiectele prețioase din vitrine, fotografiile de la începutul veacului par mai vechi decât antichitățile. Oricum anacronice. E pentru prima oară când văd prezentate într-un muzeu și fotografii ale donatorilor. Cu totul vreo 20. Le-am numărat sub privirile circumspecte ale îngrijitorilor de sală și nu garantez că le-am inventariat chiar pe toate. Universitari bărboși, slujbași în uniformă de cancelarie, generali bătrâni, medici dedicați profesiei, cu toții având gustul obiectelor din vechime, într-un cuvânt colecționari. Oameni care nu au avut ambiția de a aduna averi pentru ei, vrând doar să cheltuiască averea pentru o colecție, iar colecția să o lase statului.Nici un psihiatru sau psiholog nu s-a încumetat să analizeze determinările intime ale colecționarului, omul care adună ca să dăruiască, persoană cam asocială, în stare să își sărăcească familia cu pasiunea sa și care nu se simte împlinită sufletește dacă nu își vede tezaurul într-un muzeu expus, cel mai adesea fără a se pomeni și numele donatorului. La New York, gigantul Muzeu Metropolitan a dat nume unor săli dupa numele unor faimoși donatori milionari: Mellon, Rockefeller sau Ford. La Budapesta, răsplata este mai modestă: o fotografie în prejma colecției. La fotografii, lumea se uită cu atenție doar când un excentric întârzie înaintea lor, ca să citească explicația de sub imagine. De altfel fotografiile sunt prea mici ca să atragă atenția. Este o răsplată față de care parcă și Muzeul are unele rețineri. Ca în toate cazurile, când o faptă de cultura nu are precedent. O explicație a bizareriei destinului de colecționar o avem chiar în impresia de protecție solidă ce o impune Muzeul de Belle Arte Budapesta. Colecționarii știu că numai un muzeu national știe să le continue strădania, că familia sau moștenitorii ar putea strica repede ceea ce au clădit ei într-o viață . Și toate acestea doar pentru un simplu „mulțumesc”. Endre Libus.
Primăria Deta 31 mai 2015 in Cultura

Pentru prima dată, Centrul Cultural al oraşului Deta, s-a prezentat cea de-a noua ediție a Festivalului concurs de emulaţie folclorică „Lada cu zestre” cu toate formaţiile de dansuri populare aflate sub egida instituţiei. În cadrul fazei zonale a competiției, desfășurată în orașul Gătaia, Centrul Cultural Deta a oferit tot ce a avut mai bun, mai performat și mai reprezentativ pentru oraşul Deta.

În deschidere, Formaţia de dansuri populare româneşti s-a prezentat cu un dans de fete specific zonei de pustă a Banatului. Formaţia de dansuri populare sârbeşti a adus în atenția publicului o suită de dansuri populare originale din zona Banatului sârbesc, iar Formaţia de dansuri populare maghiar a strălucit pe scena cu o suită de dansuri populare tradiţionale maghiare, tot din Banatul de câmpie. Formaţia de dansuri germane nu s-a lăsat mai prejos și a uimit spectatorii cu dansuri precum marşul, polka şi valsul nemţesc. În încheiere, marea surpriză pentru toţi cei prezenţi la eveniment, a fost prezenţa Formaţiei de dansuri populare româneşti mixte, proaspăt înfiinţată, evoluând pentru prima dată într-un spectacol. Compusă din iubitori ai dansului popular românesc, cetăţeni ai oraşului nostru ajunşi deja la o anumită maturitate, formația a dat olecție de pasiune, sârguinţă şi nu în ultimul rând experienţă de viaţă. Munca asiduă depusă la zecile de repetiţii, profesionalismul instructorilor coregrafi care au reuşit să pună în scenă tot ce este mai frumos, respectarea şi valorificarea paşilor de dans din folclorul autentic, originalitatea costumelor populare, toate au condus la calificarea tuturor formaţiilor la faza judeţeană care va avea loc în luna iunie la Timişoara.


Prezența primarului oraşului nostru, domnul Petru Roman și susţinerea publicului prin repetatele ropote de aplauze, a creat o stare de excepție în sufletul fiecărui membru al acestor formaţii. Mulţumesc tuturor formaţiilor pentru prestaţia avută, și desigur, mulțumesc instructorilor și conducerii Primăriei oraşului Deta, pentru sprijinul acordat ori de câte ori este nevoie. Ovidiu Ivancea, director al Centrul Cultural Deta.
Primăria Deta 27 aprilie 2015 in Cultura

Odată cu inaugurarea Centrului Cultural, orașul nostru și-a deschis noi orizonturi culturale. Cu ocazia unei serii de evenimente, locuitorii din Deta au fost chemați să exploreze arta, valoarea și creaţia astfel încât fiecare dintre ei să îşi poată umple sufletul cu frumos şi să se poată regăsi în forma de cultură care îl caracterizează.
În ultima vineri a lunii februarie, la iniţiativa primarului Petru Roman și în premieră pentru oraşul Deta, publicul prezent la Centrul Cultural a avut prilejul de a intra în lumea magică a teatrului alături de actorii Scenei profesioniste în limba română Petru Cârdu din Voivodina, artiști recunoscuți ai Teatrului Naţional Sterija din localitatea Vârşeţ Serbia. Spectacolul “Visul unui vis de vară”, adaptare după una dintre cele mai celebre şi mai jucate piese ale marelui Shakespeare, în regia Elenei Ivanca, a încântat publicul numeros și a reușit să stârnească apetitul pentru divertismentul de calitate al locuitorilor din Deta. Deşi teatrul reprezintă o noutate pentru viața cultural-artistică a oraşului nostru, momentul de poveste dăruit de actorii profesionişti a reprezentat un real succes, scriindu-se astfel o nouă pagină în istoria culturală a oraşului Deta prin intermediul unui eveniment organizat şi oferit gratuit de către Primăria, Consiliul Local şi Centrul Cultural ale oraşului Deta.Diana Tătăruşanu.

Primăria Deta 31 martie 2015 in Cultura

Într-o seară de primăvară am visat…alături de o trupă de teatru, am visat la puterea dăruirii și am înțeles că dincolo de vârstă, de dimensiunea toracelui ori greutate, dăruirea este amprenta a tot ceea ce facem. Artiștii de dincolo de graniță și-au pus sufletul pe scena orășelului nostru și ne-au înnobilat cu transpirația efortului lor! Nu vorbele, nu rima ori mimica au fost convingătoare ci efortul de a transmite primăvara din sufletele lor. Și ce poate fi mai plăcut decât secunda în care uiți de frigul de afară, de grijile zilei de mâine, de necazuri ori plictiseli și te lași purtat pe aripile visului unei nopți.
Alături de o trupă de teatru am visat la puterea efortului colectiv. Mâini împletite spre soarele speranței, semn al dorinței de mai bine, doar împreună și doar în liniștea vecinătății. Artiștii de dincolo de graniță ne-au arătat că tinerețea stă în firea lucrurilor indiferent de vârstă, iar creația în dimensiunea firescului este un act la îndemâna oricui. Și ce poate fi mai liniștitor decât momentul în care uiți de certuri, de boli ori de povara timpului și te lași purtat pe aripile visului unei nopți de dorință până la durere.
Alături de o trupă de teatru am visat la puterea zilei de mâine și am înțeles că dincolo de noi, ne obligă trecutul. Priviți amintirile și chipurile noastre de acum 35 de ani. Atunci avea orășelul nostru o trupă de actori care dăruia liniște, iubire și speranță, iar amintirile din fotografiile Centrului Cultural impun atitudine!
Ce-ar fi dacă am începe să avem un vis? Un vis despre trupa noastră de teatru, un vis despre noi, despre talentații de lângă noi, despre cei care ar putea să ne sensibilizeze prin dăruire, prin efortul până la transpirație, prin implicare fără echivoc și prin mesajul că nimic din ceea ce e frumos nu are vârstă. Într-o seară de primăvară am visat cum trupa de teatru a orășelului nostru va redeveni ce a fost și pe o scenă de dincolo de frontieră va simți plăcerea succesului ca cea mai nobilă răsplata. Ciurean T.

Primăria Deta 31 martie 2015 in Cultura

Cu multă bucurie îmi aduc aminte cum într-o duminică de toamnă, aurită de miraculosul soare al Bucovinei, am ajuns la Văratec. Ore în șir am admirat minunatele fresce executate în mica mănăstire de marele nostru Grigorescu, iar mai apoi, cu un buchet de flori, pe o alee îngustă, m-am îndreptat către locul unde doarme somnul de veci muza Luceafărului românesc, Veronica Micle. Am observat atunci în privirile măicuțelor și ale sătenilor, o pioșenie aparte, dragoste și mândrie, parcă ar fi vrut să spună, vedeți aici cu noi, este marea Doamnă a liricii românești. La începutul acestui an, am avut aceeași trăire în cimitirul nostru romano-catolic, la aniversarea trecerii în neființă a baronesei Bakalovich Emma, muza poetului maghiar Reviczky Gyula. Această minunată femeie, cultă, iubitoare de literatură, artă și muzică, a locuit în casa cu ferestrele verzi (zoltoblokos kis haz) de lângă liceul nostru, unde l-a găzduit pe poetul melancolic și visător. În saloanele acestei case, din acordul pianului, au răsunat în seratele organizate de baronesă, sonatele lui Beethoven, baladele lui Chopin și dansurile ungare de Liszt. Aici s-au citit acum un secol, fragmente din lirica lui Baudelaire, Musset, Byron și proza din operele lui Victor Hugo, Dostoievski, Caragiale sau Jokai Mor. Aici s-au cunoscut și tot aici s-a înfiripat o dragoste platonică, niciodată împlinită. Acest minunat lăcaș a devenit, acum mai bine de un secol, sălașul culturii orașului nostru, unde în ianuarie 1899, după o grea suferință, s-a stins din viață muza noastră dragă. A doua zi, toată suflarea orașului a condus-o pe ultimul drum în cimitirul nostru, împodobit cu albul imaculat al zăpezii, cum a fost și sufletul ei. Sunt sigur că sufletul ei stă alături de cel al Veroniclei Micle. Endre Libus.
Primăria Deta 28 februarie 2015 in Cultura
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support