Cultura

Lupoaica este cel mai important simbol al romanității, latinității și a originii popoarelor de sorginte latină care s-a păstrat de-a lungul a două milenii de istorie zbuciumată a Europei. Migrațiile popoarelor nu au reușit să înlăture moștenirea culturală și civilizația lăsată de Roma popoarelor latine. Prezența simbolului lupoaicei cu gemenii Romulus și Remus în Dacia noastră preromana este dovada cea mai grăitoare a romanității și a latinității poporului român. Cei care am avut ocazia să admirăm Lupa Capitolina la Palazzo dei Conservatori din Roma, ne-am convins că statuia de bronz etruscă, turnată probabil în secolul al V-lea Î. Hr. undeva pe valea fluviului Tibru, reprezintă un monument care răvășește orice privitor . 

Lupoaica, animalul sacru al zeului Marte, care salvează copiii rezultați din amorul zeului războiului cu vestala – preoteasă, virgina Rhea Silvia devenită simbolul Romei eterne, contribuie covârșitor la formarea conștiinței romane și a popoarelor de sorginte latină. Conform legendei descrise de Plutarh și Livius, după disputa locației viitorului oraș Roma și uciderea fratelui Remus, Romulus avea să devină cel mai mare conducător armat al Romei, emblema oficială a singurei entități politice care reușește în istoria antică a continentului să unească cea mai mare parte a Europei, devenind primul reprezentat al Romei. Astăzi, Uniunea Europeană este cea care continuă demersul început de Romulus, dar în același timp, trebuie să ne pună pe gânduri evenimentele recente din orașul luminilor, Paris. Noi, românii, care în decembrie sărbătorim ziua națională, nu avem voie nicio clipă să uităm de sufletul, tradițiile, identitatea românească și de vorbele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea: „Romania este patria noastră și a tuturor românilor, e România celor de demult și a celor mai de apoi, e patria celor dispăruți și celor ce va să fie”. Așa să ne ajute Dumnezeu! Endre Libus.
Primăria Deta 29 noiembrie 2015 in Cultura

La mijlocul lunii septembrie, comunitatea sârbă din oraşul nostru a sărbătorit hramul bisericii ortodoxe sârbe, Soborul Sfinţilor Sârbi, prilej de mare bucurie pentru toţi cetăţenii comunităţii sârbe din Deta şi nu numai. Ca în fiecare an, a fost sfinţit şi tăiat colacul în cadrul slujbei de vecernie, naşii din acest an potrivit tradiţiei fiind familia Milin. Trandafirul din mijlocul colacului „înzestrat” cu busuioc şi panglică roşie a fost dat mai departe naşilor care au preluat pentru anul viitor, familia Mijatov, conducătorii Pecăriei Sava.
După slujba de vecernie a urmat hora tradiţional sârbească, specifică Zonei Banat, Malo Kolo, pornită de către membrii Ansamblului Sveti Nikola, de la cel mai mic la cel mai mare, în curtea bisericii, ajungându-se mai apoi până pe şoseaua principală, urmând ca în parada portului popular cu toţii să se îndrepte pe scena din parcul oraşului, unde a fost suţinut un spectacol folcoric de către cele trei grupe ale Ansamblului Sveti Nikola Deta. A dat startul cea mai mică dintre grupe, care a prezentat cântece şi dansuri specifice zonei Şumadia a Serbiei, a urmat grupa mijlocie cu o coregrafie din zona Gruja a Serbiei, momentul artistic fiind încheiat de către grupa mare a ansamblului prezentând coregrafia Moia Diko, din Banatul Sârbesc. A urmat tradiţionalul Bal Sârbesc alături de formaţia condusă de către acordeonistul Berislav Pejic. La eveniment au participat primarul oraşului Deta, domnul Petru Roman, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, domnul Ognean Cârstici, consilierul judeţean, domnul Tiberiu Lelescu, Preşedintele Uniunii Bulgarilor – filiala Deta, domnul Boboiciov Ioan, precum şi preoţii protoerei Timisoara – Branislav Stancovici, preot paroh Ciacova – Liubomir Matici, preot paroh Denta – Jivoine Maletici şi preot paroh Deta – Liubodrag Boghicevici. Fără îndoială, cei care au furat privirile tuturor celor prezenţi au fost membrii ansamblului Sveti Nikola care s-au prezentat impecabil şi au întreținut atmosfera pe întreg parcursul serii, cu multă muzică, dans şi veselie. De asemenea grupa mare a ansamblului Sveti Nikola a încântat privirile şi sufletele timişorenilor la Maratonul Folclorului Sârbesc, susţinut în data de 26 septembrie, unde s-au prezentat cu o suită de dansuri şi cântece din zona centrală a Serbiei.
Pe această cale doresc să le mulţumesc din suflet acestor copii pentru faptul că împreună reuşim să derulăm o activitate care demonstrează implicarea lor activă în comunitate, ei reprezintă imaginea valoroasă a acestei comunității, aportul lor fiind recunoscut și apreciat de întreg orașul. Diana Tătăruşanu, Preşedinte Uniunea Sârbilor – filiala Deta.

În Banat este binecunoscut faptul că tradiţiile şi obiceiurile poporului sârb reprezintă o carte de vizită cu care se identifică în orice împrejurare. Una din aceste tradiţii care dăinuie în istorie de secole este tăierea colacului, familiară de asemenea şi cetăţenilor oraşului Deta. 
Primăria Deta 31 octombrie 2015 in Cultura

Bazilica Sfântul Petru (San Pietro) din Roma, aflată în cetatea Vaticanului, este unul dintre cele mai impresionante lăcașe de cult din lume, de o grandoare și un fast care ne lasă înmărmuriți. Ea este rodul creației pline de geniu a unui număr mare de artiști si a strădaniei unui mare număr de papi care au cheltuit sume importante și au pus mult suflet pentru realizarea acestei minunății. Visul lăuntric al oricărui creștin iubitor de frumos este ca în această copleșitoare bazilică, să admire capodopera lui Michelangelo, Pieta (Coborârea de pe cruce), dăltuită dintr-un singur bloc de marmură, în 1499. Rămânem țintuiți locului dacă o privim, căci nu există persoană care să nu se emoționeze și să se tulbure la imaginea frumuseții tinerei și suavei Fecioare. Chiar dacă la răstignirea lui Isus, Fecioara noastră dragă trebuie să fi avut în jur de 50 de ani, Michelangelo o prezintă tânără și gingașă deoarece în concepția artistului, ea fiind pură, nu poate îmbătrâni, ci își păstrează tinerețea. Fecioara privește în jos, către Fiul Său și putem citi pe fața Ei o tristețe blândă, o tăcută și discretă stăpânire de sine. Toate trăsăturile Fecioarei sunt grăitoare și însuflețite. Isus, pentru care se spune că artistul a folosit ca model evrei din colonia din Trastevere, doarme împăcat în brațele mamei Sale. Chipul Său profund uman trezește compătimire adâncă, nu ura pentru cei care l-au osândit. Cele două figuri au o frumusețe divină, calitatea deosebită a marmurii și șlefuirea ei maiestrită dându-le o desăvârșită catifelare. Cât de curând vom aprinde o făclie pentru persoanele dragi nouă, care acum sunt îngeri înălțați la ceruri, iar alături de Pieta a lui Michelangelo, avem o ocazie în plus să ne apropiem sufletește de ei. Endre Libus.

Primăria Deta 31 octombrie 2015 in Cultura

Mona Lisa-Gioconda este una dintre cele mai renumite opere ale lui Leonardo da Vinci și totodată cel mai cunoscut chip feminin din lume, care a dat naștere la numeroase controverse în rândul învățaților, literaților și poeților din toate timpurile. Criticii de artă descriu chipul Mona Lisei astfel: „o femeie florentină reprezentată în mod natural la insistențele răposatului Giuliano de Medici”, iar eu pot spune cu siguranță că cine a ajuns să o vadă o singură data la celebrul muzeu Luvru din Paris, nu o va putea uita niciodată. Pentru istoria mondială a portretului, Gioconda reprezintă o importantă etapă în evoluția posibilităților de a reda pe pânză profunzimea sufletului omenesc. Din trăsăturile fine ale feței se pot citi stările sufletului feminin care exprimă în același timp distincție, simplitate, dar și naturalețe, ascunse într-un mod enigmatic. Prin privirea întrebătoare și surâsul ei nedefinit suspendat între veselie și melancolie, Gioconda este dovada supremă a modului în care pot fi exprimate stările sufletului, căci ce trăsătură a fizionomiei umane se pretează mai bine redării caracterului de fluiditate a vieții sufletești dacă nu zâmbetul ei enigmatic. Folosind cu măiestrie darul sau tehnica sfumato, de a topi conturul în insensibile treceri de la lumină la umbră, pictorul a reușit să ne redea uluitorul zâmbet al Mona Lisei, iar noi, iubitorii de frumos, descoperim o parte din zâmbetul enigmatic al Giocodei în fiecare zâmbet al celor dragi nouă, părinți, copii, nepoți sau parteneri de viață. Endre Libus. 
Primăria Deta 30 septembrie 2015 in Cultura

Zilele oraşului Deta, eveniment iniţiat de către primarul Petru Roman, au ajuns anul acesta la cea de-a şasea ediţie. Pe parcursul a trei zile programul artistic a fost construit astfel încât toți locuitorii orașului, mai tineri sau mai în vârstă, iubitori de muzică populară sau de folclor, să fie mulțumiți și să se bucure de o suită de artiști consacrați.
Vineri 31 iulie, prima zi a evenimentului a fost dedicată în întregime folclorului. Ca la orice sărbătoare cu fast, Formaţiile de dansuri populare româneşti, sârbeşti, maghiare, bulgare, germane şi ţigăneşti ale Centrului Cultural al oraşului Deta au etalat portul popular tradiţional, într-o parada de excepţie, în frunte aflându-se Fanfara Mihai Eminescu din Coştei, Serbia, localitate cu care Primăria Deta este înfrăţită instituţional. Punctul de plecare a fost Centrul Cultural al oraşului Deta, s-a ajuns în fata Primăriei Deta de unde şase tineri au purtat steagul oraşului, iar primarul cu toţi oaspeţii au însoţit alaiul până la scena din parcul Anton Kratzer. După ridicarea drapelului şi intonarea Imnului Naţional al României, primarul Petru Roman a deschis oficial sărbătoarea. Înainte de a începe programul artistic, prin hotărârea Consiliului Local Deta, au fost acordate trei diplome de excelenţă, primarului comunei Bordany din Ungaria, domnul Tamaşi Gabor, primarului comunei Coka din Serbia, domnul Balasz Ferenc și fostului primar al localităţii Coştei, tot din Serbia, domnul Lavinel Pitic. Totodată a fost înmânată diploma de cetăţean de onoare al oraşului Deta, domnului profesor Circa Iosif Marius şi post mortem domnului Rotaru Gheorghe.

Programul cultural din prima zi a început cu un recital de cântece interpretate de Fanfara Mihai Eminescu din Coştei, Serbia, pentru ca mai apoi, Orchestra de muzică populară condusă de renumitul instrumentist Marian Jarja, împreună cu interpretele de muzică populară Mihaela Petrovici şi Vanesa Jarja, să încânte publicul cu melodii populare autentice din Banat, până târziu în noapte, la sfârşitul programului. Pe tot parcursul serii, Formaţiile de dansuri populare prezente la paradă, au prezentat câte o suită de dansuri populare specifice zonei sau etniei. Pașii de dans de început au apartinut Formaţiei de dansuri populare româneşti care inițial a prezentat un dans popular numai de fete, continuând mai apoi cu un dans mixt din zona de pustă a Banatului. Încheierea suitelor de dansuri populare a fost realizată tot de către Formaţia de dansuri populare româneşti compusă din iubitori ai jocului popular, majoritatea membrilor fiind trecuţi de prima tinereţe, cu două suite de dansuri populare din zona de câmpie a Banatului.
Sâmbătă, 1 august, în cea de-a doua zi, publicul s-a bucurat de un program artistic susţinut de către Formaţii din localităţile Glogoni şi Sanad din Serbia și desăvârșit prin prezența Biancăi Mihăescu născută şi crescută în Deta. Împreună cu partenerul de scenă, Răzvan Grozăvescu, tânăra a oferit publicului prezent, timp de o ora, un recital de muzica uşoară. Un alt talent născut şi crescut în oraşul Deta, este Raluca Albu, care, la rândul său, a încântat publicul timp de o oră, cu melodii de muzică uşoară. Pentru a diversifica programul artistic, a fost invitată şi trupa TO –DAI. Totuși, momentul culminant al serii a fost recitalul oferit de către Daniela Gyorfi, iar în încheiere, tot din oraşul Deta, Loco Dj i-a întreţinut pe cei prezenţi până la încheierea programului.
Duminică, 2 august, cea de-a treia zi, a debutat dis de dimineață cu „Crosul oraşului Deta” care a devenit deja o tradiţie. Programul artistic pentru copii a inclus momente superbe cu micuții de la Grădiniţa cu program normal şi prelungit din Deta, iar apoi o trupă bine închegată de copii din Deta au prezentat dansuri moderne, dansuri populare romaneşti şi sârbeşti, fiind recompensaţi de către Primăria şi Consiliul Local Deta cu câte o pungă plină cu dulciuri. Nu în ultimul rând, cei mai mici locuitori ai orașului nostru au putut urmări spectacolul de teatru „Prâslea cel voinic şi merele de aur”. Sara Sehabi, născută la Deta, încă elevă, a prezentat în faţa celor prezenţi patru melodii de muzica uşoară, inedită pentru acest eveniment, deja la a treia apariţie în fata publicului, fiind prezenţa Corului mixt al Centrului Cultural al oraşului Deta. Sub bagheta domnului profesor Dan Oroşan, au fost interpretate trei cântece corale care au stârnind admiraţia si aplauzele publicului.

Au urmat momente prețioase cu Orchestra de muzică populară a Centrului Cultural care a adus în faţa publicului tineri interpreţi şi instrumentişti, talente ale oraşului, după care, Formaţia Phoebus din Deta a adus în faţa publicului melodiile anilor şaptezeci, optzeci și nu numai. Născut la Deta, Marian Tirvi, împreună cu formaţia şi colegii săi, au făcut o trecere în revistă a mai multor genuri muzicale. Prezenta lui Radu Moş cu momente vesele a delectat pe toata lumea, indiferent de vârstă, iar Ion Zgârdea, participant la concursul „Românii au talent”, prin modul propriu de interpretare şi prezenţa scenică aparte, a atras ropote de aplauze din partea tuturor, făcând legătura spre ultimul punct al serii, concertul oferit de SMILEY. Programul s-a încheiat cu un superb foc de artificii. Întregul eveniment a fost prezentat de către domnişoara Diana Tătăruşanu. Ovidiu Ivancea, director al Casei de Cultură Deta.

Primăria Deta 31 august 2015 in Comunitate

În 13 si 14 iunie, la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş şi la Casa Armatei din Timişoara s-a desfăşurat faza finală a Festivalului concurs “Lada cu zestre”, ediţia a IX -a 2015. Ansamblul de dansuri germane “Edelweiss Deta” a participat la eveniment cu emoţie şi mândrie, alături de celălalte formaţii de dansuri ale Casei de cultură Deta, reuşind să obtină un merituos loc III pe judeţ, la secţiunea coregrafie – ansambluri folclorice ale etniilor. Vrem să mulţumim şi să împărţim această bucurie cu toţi cei care ne-au susţinut întotdeauna şi ne-au făcut de fiecare dată să ne simţim speciali.Gerhart Şămanţu.
Primăria Deta 31 august 2015 in Cultura

Aşa cum am prezentat în numerele anterioare ale Monitorului, anul acesta, Centrul Cultural al oraşului Deta a participat la Festivalul concurs „LADA CU ZESTRE” cu toate Formaţiile de dansuri populare şi anume, româneşti, sârbeşti, maghiare şi germane. După calificarea tuturor formaţiilor enumerate mai sus la faza zonală, a urmat faza judeţeană, unde, în urma unei jurizări destul de exigente, am obţinut un premiu trei atribuit Formaţiei de dansuri populare germane „Edelweiss”, două menţiuni atribuite Formaţiei de dansuri populare sârbeşti și Formaţiei de dansuri populare româneşti – fete, precum şi un premiu special „Cel mai promiţător debut” care se adresează instituţiei şi nu în ultimul rând tuturor formaţiilor. Ovidiu Ivancea
Primăria Deta 31 august 2015 in Cultura

La sfârșitul lunii trecute, Centrul Cultural al oraşului Deta a răspuns invitaţiei lansate de către localitatea Coştei din Serbia și a participat la manifestarea cultural-artistică „Zilele Coşteiului”. Orașul nostru a fost reprezentat de Formaţia de dansuri populare mixte româneşti, formată din paisprezece perechi, membrii acesteia cei mai mulţi fiind trecuţi de patruzeci de ani. Alături de formaţie, am dus cu noi peste hotare pe domnul Ianoş Gheorghe, interpret de muzica populară, care a impresionat publicul prezent prin repertoriu şi felul propriu de interpretare a melodiilor atent alese, special pentru această ocazie. Într-o atmosferă de sărbătoare, alături de alte formaţii invitate, Formaţia de dansuri populare din Deta a prezentat două suite de dansuri din zona de pustă a Banatului. Ovidiu Ivancea, director al Casei de Cultură Deta.

Primăria Deta 31 august 2015 in Cultura

Într-o zi de mare sărbătoare pentru toți creștinii, pe 15 august, de Înălțarea la cer a Fecioarei Maria, mintea mi-a fost rămas doar la binecuvântata biserică franciscană Santa Maria Gloriosa dei Frari, panteonul orașului lagunelor – Veneția. Acest lucru s-a întâmplat deoarece în minunatul edificiu unde îsi dorm somnul de veci marii dogi și familiile lor, alături de artiști precum Tiziano, Antonio Canova și Claudio Monteverdi (însuși fondatorul operei italiene), icoana de altar „L’Assunta” pictată de inegalabilul Tiziano fascinează prin modul în care reliefează tulburătoarea inălțare la cer a Fecioarei. Ea se ridică la cer, nu inertă sau purtată pe brațele îngerilor, ci parcă împinsă de plenitudinea vieții ei interioare, cu sentimentul că universul îi aparține în mod firesc și că nimic nu o poate opri din zborul ei. Fecioara este însoțită de un cor de îngeri pe un pat de nori, heruvimii împing în sus puful de nori sau bat o tobiță, alții cântă imnuri de slavă, iar unii privesc alături de noi spre imaculata Fecioară. Cu fața radiind de bucurie, Fecioara Maria își îndreaptă brațele și privirea în sus spre Dumnezeu Tatăl care o așteaptă în lumea feerică a raiului alături de cei doi îngerași care poartă o coroană și un nimb pe care Atotputernicul o va pune pe capul Madonei.

Mai jos în pictură, la nivelul altarului, apostolii, pescarii falnicei Venetii, alături de credincioși ridică mâinile și privirea spre cer manifestând uimire și revelație în fața minunii Înălțării. Astfel ne dăm seama că după o viață onestă și cu credință în Dumnezeu, va veni vremea întâlnirii noastre cu Dumnezeu Tatăl, unde alături de el, cu siguranță ne va întâmpina Fecioara noastră dragă. Endre Libus.
Primăria Deta 31 august 2015 in Biserica

La invitaţia autorităţilor locale ale comunei Denta şi a domnului Marta Nicolae, Formaţiile de dansuri populare româneşti ale Centrului Cultural al oraşului Deta, au participat sâmbătă, 15 august, la RUGA BĂNĂŢEANĂ a localității. Aşa cum se obişnuieşte de câţiva ani, manifestarea începe cu o slujbă religioasă la Biserica Ortodoxă Română, de unde, întreg alaiul, vine în faţa Casei Naţionale, loc amenajat special pentru astfel de evenimente. Încă de la început, pe lângă copiii şi tinerii din Denta îmbrăcaţi în port popular, Formaţiile Centrului cultural din Deta, au impresionat prin originalitatea şi frumuseţea costumelor populare, prin experienţa acumulată, prin disciplina și nu în ultimul rând, prin numărul mare de dansatori. Formaţia de dansuri populare româneşti mixte – tineri a prezentat o suită de dansuri populare din zona de câmpie a Banatului. Coregrafia de excepţie, ţinuta de dans, prezenţa scenică, originalitatea portului popular, au stârnit admiraţie şi nenumărate ropote de aplauze din partea publicului prezent. La rândul ei, Formaţia de dansuri populare româneşti mixte – seniori a prezentat două suite de dansuri populare. Prima suită a adus în faţa celor prezenţi dansul moale, apăsat, din câmpia banatică, iar cea de-a doua suită prezentată a scos în evidenţă dansuri populare specifice anumitor localităţi bănăţene printre care şi Deta. Numărul mare de dansatori, originalitatea portului popular, maturitatea şi seriozitatea acestor oameni alături de prestaţia impecabilă au contribuit la fascinarea publicului, care pe lângă numeroasele aplauze, au răsplătit formațiile din Deta cu multă admirație și respect.

De cate ori am ocazia, doresc să mulţumesc tuturor dansatorilor instituţiei pe care o conduc, astfel că le spun şi de această dată că au reprezentat cu cinste și mândrie oraşul nostru, oraşul Deta. Ovidiu Ivancea, director al Casei de Cultură Deta.
Primăria Deta 31 august 2015 in Casatorii
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support