Cultura

La sfârșitul lunii februarie, Ansamblul de dansuri populare românești – seniori al Centrului Cultural al orașului Deta a fost invitat să participe la emisiunea „Cântecul de acasă” pe TVR Timișoara, emisiune difuzată în direct și moderată de cunoscuții interpreți de muzică populară Tiberiu Ceia și Felicia Stoian. După o pregătire temeinică, Ansamblul orașului nostru a pășit cu emoții pe platoul emisiunii, iar după generic, a prezentat în deschidere, o suită de dansuri populare, specifică zonei din câmpia banatică. Pe parcursul apariției televizate, dansatorii au prezentat diferite coregrafii, adaptate cântecelor populare aduse în fața publicului de către cei trei interpreți vocali invitați.
Deși emoțiile au fost mari, membrii ansamblului, prin determinarea și seriozitatea de care au dat dovadă la zecile de ore petrecute la repetiții, au reușit să reprezinte orașul nostru cu cinste și mândrie, să pătrundă în casele telespectatorilor și să aducă un gram de bucurie, un mărțișor cultural pentru toți locuitorii din Deta, dar și din pentru cei din județul Timiș. Doresc să mulțumesc tuturor celor care fac parte din acest Ansamblu, pentru efortul depus de-a lungul timpului, pentru dăruirea cu care reprezintă orașul Deta, indiferent de scena pe care evoluează. Totodată doresc să mulțumesc Consiliului Local și conducerii Primăriei orașului Deta, pentru sprijinul acordat în derularea acțiunilor culturale. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al orașului Deta)

Primăria Deta 31 martie 2016 in Comunitate

Anul 1848 va rămâne anul revoluțiilor în bătrâna Europă reprezentând „primăvara popoarelor” izbucnită în februarie la Paris, apoi în 13 martie la Viena și Berlin, continuată în 15 martie la Budapesta și Ardeal și extinsă mai apoi sub imboldul tinerei junimi moldavo-munteană (Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Cezar Boliac) care aveau să formeze grosul cadrelor de conducere aflate în permanentă legătură cu pulsul revoluționar al Parisului. Notabilitățile acelor vremuri ale orașului nostru Deta, pretorul Emeric Timar, Paul Arizzi din însorita Toscana – Florența, cel care a pus bazele orezăriei din Topolea, alături de preotul „apostol al revoluționarilor” Ludovic Witner, au promovat din primele momente ale revoluției atmosfera stimei, înțelegerii, armoniei și respectul între cetățenii urbei .

Aceștia au știut să fie alături, în cele mai grele momente, fraților revoluționari din Pancevo, Vîrșeț și Biserica Albă și i-au primit în 24 decembrie cu empatie și înflăcărare pe soldații revoluționari ai generalului Erno Kiss. În dimineața de Crăciun, clopotele vechii biserici i-au chemat pe toți cetățenii urbei de la mic la mare, alături de revoluționari, la Te Deum, pentru a sărbători Nașterea Mântuitorului. Până și medicii micului spital cu 8 paturi din imediata vecinătate a Bisericii au participat cu tot sufletul și cu toată pregătirea lor profesională la îngrijirea revoluționarilor. Diksz Frigyes, datorită faptului că asigura hrana revoluționarilor, a fost considerat spion, dar a fost ascuns de vecinul lui bănățean în lada de zestre. Pretorul nostru, deși a observat prezența acestuia, nu a divulgat-o, inducându-i în eroare chiar și pe austrieci care au ajuns să se amuze de faptul că pretorul, fiindu-le atât de credincios, a ajuns să caute și în lada de zestre. Nicolae Bălcescu revoluționarul nostru, împreună cu Bolliac și Kossuth, au încercat formarea unei mici Uniuni Europene la Seghedin, în 13-25 iulie 1849, visul lor înfăptuindu-se după zeci de ani când s-a constituit actuala Uniune Europeană. Pretorul Detei de atunci, susținător înflăcărat al acestui vis, deși a fost nevoit să trăiască în exil la Bruxelles, probabil că acum, din ceruri, privește împlinit existența Uniunii Europene. (Endre Libus) 
Primăria Deta 31 martie 2016 in Comunitate

În Castelul din Banloc, timp de 200 de ani mândria Banatului, locul mirific al familiei contelui Karatsonyi, mai apoi ultima reședință pe pământ românesc a reginei Elisabeta a Greciei-fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria, a fost pictat chipul unei fete românce, lucrare care poate fi comparată prin trăsăturile ei, cu faimoasa Mona Lisa .
Dacă pereții castelului ar putea vorbi, sigur ne-ar povesti despre de vizita lui Ormos Zsigmond, mecena-fondatorul Muzeului de Artă din Timișoara și a prietenului său de suflet, pictorul școlii vieneze. Atmosfera de atunci era dată de flăcăii și fețele din Deta venind la sărbătoarea câmpenească de la castel, care pășeau pe impresionanta alee Andrassy, străjuită de pini din specia pini negra, și treceau apoi pe sub poarta leilor decorată cu cei doi grifoni, ajungând în cele din urmă la unul dintre cei 100 de acați aduși din America de către Maria Terezia (1740-1780).
Pictorul școlii vieneze, fermecat de frumusețea nemaiîntâlnită a unei fete, i-a imortalizat chipul angelic, drept pentru care a fost luat la întrebări de flăcăii noștri. Doar demersul împăciuitor al contelui a reușit să aplaneze conflictul, datorită intervenției sale fiind posibilă terminarea tabloului care ulterior a devenit piesă de rezistentă a pinacotecii sale .

Uitându-ne la tablou, din prima clipă ne izbește frumusețea feței, ovalul perfect al chipului, cu trăsături de o puritate clasică, nașul mic, buzele bine desenate, ochii de un căprui intens, fruntea descoperită, părul saten misterios, dar mai ales expresia privirii în care strălucesc inteligența, bunătatea și bucuria. În doar câteva cuvinte: Mona Lisa noastră de Deta. Acest portret, din salonul verde al castelului a fost alături întotdeauna de regina noastră dragă, Elisabeta, nepoata preferată a lui Carmen Silva, considerată cea mai frumoasă și misterioasă dintre prințesele românce, chiar și la seratele muzicale de neuitat ale compozitorului George Enescu. Oricare dintre noi, cu ocazia zilei de 8 martie, dacă am privi acest tablou, am vedea bunătatea propriei mame, iubite sau fiice. (Endre Libus) 
Primăria Deta 29 februarie 2016 in Cultura

În cea de-a treia zi a Crăciunului, de Sfântul Ştefan, am răspuns invitaţiei lansată de către reprezentanţii localităţii Barite, localitate ce aparţine de comuna Plandiste din Serbia, atfel încât ne-am deplasat cu Ansamblurile de dansuri populare româneşti – seniori şi Orchestra de muzică populară a Centrului Cultural al oraşului Deta în această localitate. Am remarcat spiritul ospitalier al gazdelor noastre încă de cum am ajuns la Casa Naţională, unde am fost întâmpinaţi cu pâine, sare şi ţuica. Aici a avut loc un spectacol românesc, realizat în colaborare cu câţiva interpreţi vocali din Barite şi împrejurimi. Spectacolul a debutat cu o suită de orchestră urmată de interpreta de muzică populară Larisa Murariu, care a interpretat câteva melodii din folclorul bănăţean, reuşind prin vocea sa inegalabilă şi stilul specific să adune ropote de aplauze în nenumărate rânduri. Ansamblul de dansuri populare româneşti – seniori, a debutat cu o suită de dansuri populare specifice zonei de pustă a Banatului. Spectacolul a continuat cu recitalul interpreţilor vocali din localiate, acompaniaţi de Orchestra Centrului Cultural din Deta. Ansamblul de dansuri populare româneşti a prezentat încă o suită de dansuri din câmpia banatică, în care hora, brâul, învârtita, sorocul şi ardeleana au s-au impletit armonios. Coregrafia de excepţie realizată de către instructorul coregraf Voicu Cătălin, portul popular autentic şi nu în ultimul rând ţinuta de dans, i-au ridicat pe toţi cei din sală în picioare adunând ropote de aplauze. Programul s-a încheiat cu un recital de muzică populară din folclorul bănăţean, susţinut de cunoscutul interpret Cristian Gagea care prin melodiile atent selectate, cu vocea sa caldă, a reuşit să adune ropote de aplauze, pătrunzând în sufletul fiecărui român prezent la spectacol. Prezenţa primarului oraşului Deta, domnul Petru Roman şi a doamnei viceprimar Adina Mateescu, arată şi întăreşte ceea ce am spus de nenumărate ori şi anume că, sprijinul pentru activitatea culturală din Deta este permanent şi necondiţionat. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)
Primăria Deta 31 ianuarie 2016 in Comunitate

Cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, la Deta a fost organizat un spectacol de anvergură, având ca şi protagonişti Corul de Cameră al Filarmonicii Banatul din Timişoara care a contribuit la păstrarea valoroaselor tradiţii corale din acest colţ de ţară, condus cu maiestuozitate de bagheta dirijorului, doctor Lucian Ioniţă. Renumitul naist Nicolae Voiculeţ, personalitate demnă şi discretă, care îşi cinsteşte poporul prin sunet, dedicându-se unui instrument complex cu sonorităti divine, a fost prezent şi el în oraşul nostru pentru a ne încânta cu muzica sa din repertoriul clasic naţional şi internaţional dar şi din folclorul românesc. Spectacolul a debutat cu o proiecţie de câteva minute în care a fost prezentată aducerea Luminii Sfinte, după care doi tineri din oraşul nostru au străbătut sala de spectacol de la un capăt la celălalt, aşezând candela cu Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim pe mijlocul scenei. Atmosfera specifică de sărbătoare creată şi prin ambianţa plăcută, cu un brad natural împodobit cu globuri şi lumini multicolore, a fost întărită de primele trei colinde interpretate de Corul Filarmonicii din Timişoara. Pe tot parcursul spectacolului, cei prezenţi au putut asculta un recital excepţional de cântece specifice de Crăciun, un adevărat festin muzical. Repertoriul atent selectat al naistului Nicolae Voiculeţ, cu arii din compoziţii celebre naţionale şi internaţionale, dar şi sunetul acestui instrument complex de o sensibilitate deosebită, naiul, i-au făcut pe cei prezenţi să simtă că parcă timpul s-ar fi oprit. Profesionalismul maestrului Voiculeţ s-a putut observa şi la interpretarea piesei „Ave Maria” de Franz Schubert, alături de o soprană a Filarmonicii Banatul. Tot inopinată, fără o repetiţie prealabilă, a fost şi interpretarea colindei „O ce veste minunată”, alături de corul Filarmonicii Banatul. Dând dovadă de patriotism, român în adevăratul sens al cuvântului şi mândru de neamul sau, Nicolae Voiculeţ a încheiat recitalul cu Imnul Naţional Deşteaptă-te Române! O coincidenţa, a fost faptul ca momentul spectacolului să coincidă cu ziua sa de naştere. Organizatorii au fost pregătiţi şi i-au oferit celebrului naist un tort având pe el modelat un nai, iar Corul Filarmonicii Banatul a interpretat tradiţionalul La mulţi ani! Domnul Petru Roman, primarul oraşului Deta, le-a înmânat atât Corului Filarmonicii Banatul din Timişoara cât şi naistului Nicolae Voiculeţ câte o distincţie din partea oraşului Deta. După încheierea spectacolului, toţi cei prezenţi, au primit la ieşirea din clădire o candelă mică aprinsă cu Lumina Sfântă pentru a o duce în casele lor. E bine de ştiut că un spectacol de o asemenea amploare, implică în organizare multe persoane, cărora doresc să le mulţumesc pentrut sprijinul acordat şi ţin să îi menţionez aici pe colegii din Primăria Oraşului Deta, dar şi pe membrii diferitelor ansambluri care activează sub egida Centrului Cultural al oraşului Deta. (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural al oraşului Deta)

Primăria Deta 31 ianuarie 2016 in Comunitate

Bine ați venit în stațiunea Bad-ischl la vila împărătească Kaiservilla, reședința de vară, palatul de vânătoare al împăratului Fransz Josef, încărcat de amintirile mele de neuitat. Am însoțit-o pe sora mea Helene, unde era aranjată o întrevedere cu tânărul împărat pentru căsătorie. Se spune că eram înaltă, subretă, cu părul lung și bogat, cu o privire strălucitoare, cu care am reușit să îl seduc pe împărat. Astfel la doar 16 ani (1854) am devenit împărăteasa nonconformistă, refractară, câteodată melancolică sau visătoare a Imperiului. Cu stilul de viață neschimbat am hoinărit prin Viena ajutând oamenii nevoiași, dăruind din tot sufletul meu hrană și îmbrăcăminte. Totodată călăream, călătoream foarte mult și în același timp scriam poezia sufletului meu sub pseudonimul Titania-regina zânelor din Visul unei nopți de vară al lui Shahespeare. Am admirat la rândul meu, ca și voi insulele Corfu, Madeira, Canalul Grande din Veneția, palatele Hofburg și Schonbrunn din Viena sau reședința de vară Godollo de lângă Budapesta. Prezența voastră îmi reamintește de mirifica Românie, cu dumnezeieștele sale meleaguri de pe Valea Cernei, o parte a sufletului meu rămânându-mi aici, în Băile Herculane. Am revenit de cinci ori pe aceste meleaguri încântătoare cutreierând împreună cu moșneagul Petru Zara din Gârbovăț, călăuza mea fidelă, Valea Cernei , Almajului , escaladând Piscul Crucea Albă de pe Cheile Tesnei am exclamat „te salut de multe mii de ori Valea Cernei, valea mea iubită, ce frumoasă ești, ce mi-ar plăcea să mănânc aici cu priveliștea asta în fața mea”. Parcă citindu-mi gândul minunații cărășeni mi-au ridicat peste noapte Foișorul Elisabeta, unde am gustat din minunatele preparate românești-mămăliguță cu brânză delicioasă și lapte proaspăt și am cântat alături de ei doine și balade. Mă simțeam liberă, fericită, eliberată de protocolul încremenit al Vienei. În vilă Titarzy (azi Elisabeta ) din Băile Herculane, am amintiri de neuitat alături de Regina Elisabeta (Carmen Silva) și Carol I, Regele României, iar ce le două oglinzi venețiene și candelabrul original din salon au rămas singurii martori ai pasiunii noastre comune pentru poezie și pentru versurile poetului german Heinrich Heine. Discuțiile noastre au continuat la Castelul Peleș, unde Regina Elisabeta, un talent înnăscut al poeziei, m-a determinat să îmi public propriile poezii adunate în jurnalul meu intim. Cu ocazia inaugurării canalului navigabil Porțile de Fier (1896) m-am întâlnit la Cazinoul din Băile Herculane pentru ultima oară cu Regina Elisabeta, în prezența celor trei capete încoronate Carol I al României, Împăratul Fransz Josef și Alexandru I al Serbiei. Cât de curând, la 24 ianuarie, sărbătoriți Unirea principatelor române, alături de Alexandru Ioan Cuza vă rog din suflet sa aduceți omagiul cuvenit reperelor morale și politico-culturale ale națiunii voastre, Reginei Elisabeta și Regelui Carol, întemeietorii României moderne. (Endre Libuș)
Primăria Deta 31 ianuarie 2016 in Cultura

A trecut un an de când Deta are un centru cultural cu care se poate mândrii. După un an de la darea în folosință a clădirii în care își desfășoară activitatea ansamblurile culturale din oraș, am considerat că un bilanț al tuturor activităților culturale derulate pe parcursul acestui an ar fi util pentru cetățenii orașului nostru. În prezența conducerii Primăriei orașului Deta, a câtorva membri ai Consiliului Local, reprezentanți ai instituțiilor publice și a membrilor componenți ai tuturor ansamblurilor de dansuri populare românești, sârbești, maghiare, germane și bulgare, precum și a corului mixt, a orchestrei de muzică populară, toate activând și desfășurându-și activitatea sub egida Centrului Cultural al orașului Deta, în calitate de director al acestei instituții, am prezentat un raport al activităților derulate de-a lungul anului scurs de la darea în folosință a noului centru cultural. Prietenește am fost mustrat pentru durata expunerii, în jur de treizeci de minute, dar totodată am fost mândru de activitatea noastră culturală iar dacă la Centrul Cultural nu s-ar fi întâmplat nimic în ultimul an nu aș fi avut ce spune în această expunere. E bine știut că în cadrul ansamblurilor de dansuri populare, cor și orchestră de muzică populară, activează în jur de 140 de persoane, copii, tineri dar și adulți. Pentru toți a fost un an bogat, cu acțiuni în Deta dar și în alte localități, atât din țară cât și din străinătate, unde toate formațiile artistice au reprezentat cu mândrie orașul nostru. La finalul întâlnirii programul artistic a făcut că toată lumea să se simtă bine, o seară binemeritată după un an de muncă, cu muzică dans și multă voie bună. Am ținut să le mulțumesc colaboratorilor noștri pentru munca din ultimul an. Vreau să mulțumesc instructorilor și coordonatorilor formațiilor artistice cu care am avut o colaborare foarte bună, mulțumesc membrilor formațiilor, indiferent de vârstă, pentru efortul depus în cadrul repetițiilor cât și pentru evoluțiile scenice extraordinare pe care le-au avut. Nimic din actul de cultură nu ar fi putut exista fără sprijinul Consiliului Local al orașului Deta. Doresc să mulțumesc acelor consilieri care au înțeles necesitatea a tot ceea ce înseamnă cultură, care ne-au sprijinit în activitate acordându-ne intotdeauna votul pozitiv, participând efectiv la multe din acțiunile derulate. Doresc să mulțumesc in mod special conducerii Primăriei orașului Deta, pentru tot sprijinul acordat pe parcursul întregului an. (Ovidiu Ivancea-director Centrul Cultural al orașului Deta)
Primăria Deta 29 decembrie 2015 in Comunitate

La începutul lunii decembrie, am răspuns invitației Primăriei Jimbolia și am participat cu corul mixt al Centrului Cultural al orașului Deta, la Festivalul Internațional de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou „O, brad frumos”, aflat la cea de-a XX-a ediție. Alături de coruri și grupuri vocale din Jimbolia dar și din alte localități, am colindat și noi, corul mixt a Centrului Cultural al orașului Deta, încheind acest program cultural-artistic. Având deja aproape un an de la înființare, sub bagheta domnului profesor Dan Oroșan, corul din Deta s-a prezentat cu strigături și colinde specifice Crăciunului. Intrarea în sunet de tobă și strigături a creat publicului prezent starea necesară pentru ceea ce a urmat, adică interpretarea corală pe trei voci a mai multor colinde printre care: O ce veste minunată, Stea curată, Mărire întru cele înalte, Scoală gazdă din pătuț, ultima fiind cea mai apreciată de public mai ales datorită părții solistice cu acompaniament coral. Ropotele de aplauze, aprecierea și considerația publicului prezent, au fost mulțumirea noastră a tuturor, după multe ore de muncă petrecută în cadrul repetițiilor. O mare bucurie a fost prezența celui care iubește și susține actul cultural din orașul Deta, primarul Petru Roman. Invitat fiind pe scenă de primarul orașului Jimbolia, după urările transmise cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, primarul Petru Roman a încheiat cu lacrimi în ochi spunând „Sunt mândru de voi”, cuvinte care au rămas ca un ecou în sufletele fiecăruia dintre noi. (Ovidiu Ivancea-director Centrul Cultural al orașului Deta)
Primăria Deta 29 decembrie 2015 in Comunitate

Sâmbătă, 5 decembrie, Ansamblul „Sveti Nikola” din Deta a onorat invitaţia Uniunii Sârbilor Filiala Reșiţa, participând la spectacolul care a avut loc cu ocazia desfășurării Zilelor Culturii Sârbe în orașul Reșiţa. Prin acest spectacol au fost valorificate tradiţiile și folclorul sârbesc care este deja foarte bine cunoscut ca fiind unul diversificat și extrem de energic. Membrii ansamblului s-au prezentat cu o coregrafie din zona Banatului Sârbesc semnată de Senadin Cârstici, întreaga performanţă fiind extrem de apreciată de către public. Dansatorii au fost răsplătiţi cu ropote de aplauze parcă interminabile. Alături de dansatorii noști în spectacol au participat și orchestra de tamburași „Batini Becari” din Sânicolau Mare, precum și ansamblurile „Kuna” din Sânmartinul Sârbesc și „Plavi Delija” din Sânpetru Mare. Pentru Ansamblul Sveti Nikola acest spectacol a însemnat o nouă experienţă pozitivă care însumează noi cunoștinţele dobândite, toate aceste reprezentând motorul de funcţionare în lumea mirifică a folclorului sârbesc. (Tătărușanu Diana)

Primăria Deta 29 decembrie 2015 in Comunitate

La începutul lunii noiembrie, Centrul Cultural al orașului Deta a primit invitația de a participa cu Formația de dansuri populare românești – tineret, la deschiderea unei sesiuni de lucrări a medicilor pediatrii din țară și de peste hotare, care a avut loc la Institutul de medicină din orașul de pe Bega.
Având în vedere publicul deosebit și locația de excepție, am făcut toate eforturile să reprezentăm Deta așa cum se cuvine. Pornind de la conduita exemplară, membrii formației au apărut în fața publicului cu portul popular impecabil, prestația scenică fiind de asemenea una pe măsură. După o pregătire asiduă sub îndrumarea instructorului coregraf Voicu Cătălin, formația a prezentat trei suite de dansuri populare. În deschidere a evoluat cu o suită de dansuri populare din zona banatică de câmpie, hora, sorocul și învârtita fiind deliciul publicului prezent. Reprezentativ pentru această zonă a fost și dansul de fete, mai exact hora de fete, care prin coregrafie, ținuta de dans și tinerețea artistelor au transmis invitaților o stare de bine, o stare bună dispoziție, prestația dansatoarelor fiind răsplătită cu ropote de aplauze. Partea cea mai intensă și frumoasă a spectacolului am lăsat-o la sfârșit, și-anume o suita de dansuri din zona Banatului montan. Brâul, ardeleana și doiul, caracteristice zonei de munte, toate având un ritm alert, puse în valoare prin mișcările remarcabile ale dansatorilor, au ridicat întreaga sală în picioare.

Ca de fiecare dată, doresc să mulțumesc membrilor formației pentru prestația deosebită, pentru că au reprezentat orașul nostru, fiind un exemplu de urmat pentru generațiile viitoare. Ovidiu Ivancea, director – Centrul Cultural al orașului Deta.
Primăria Deta 29 noiembrie 2015 in Cultura
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support