,,FESTIVALUL ETNIILOR” – ediţia a II-a 2016

Cea de-a doua ediție a Festivaluluietniilor, desfășurată în 29 mai, acelebrat diversitatea culturală, oferind etniilor reprezentative din zona Deta ocazia de a-şi prezenta tradiţiile, obiceiurile şi meşteşugurile în cadrul unui concurs structurat pe trei secţiuni: dansuri populare tradiţionale, apoi poezii, mici scenete, povestioare în grai bănăţean sau în limba minorităţilor și nu în ultimul rând expoziţiade artă populară tradiţională. Festivalul prezentat de domnișoara Diana Tătăruşan a făcut parte din calendarul de acțiuni al Grădiniţei cu program prelungit Deta, responsabile fiind doamnele educatoare Mariana Vertopan şi Larisa-Pamela Semelbauer. Festivalul a fost susținut financiar de către Primăria și Consiliul Local Deta și cofinanțat de către Consiliul Județean Timiș. Scopul proiectului a fost de a încuraja atât copiii cât şi adulţii fiecărei minorităţi din zona Deta, să identifice punctele comune dar aspectele specifice care definesc moştenirea spirituală a comunităţii din zona Deta. Centrul Cultural al oraşului Deta a vibrat pe ritm de muzică populară românească, sârbească, maghiară, bulgărească sau germană, iar ansamblurile de dans şi muzică ale minorităţilor au delectat deopotrivă juriul şi publicul. (Educatoare – Prof. Mariana Vertopan și Prof. Larisa-Pamela Semelbauer)
Juriul a fost format din următoarele cadre didactice:
  • preşedinte – prof. Letiţia Morariu, director al Liceului tehnologic ,,Sf. Nicolae” Deta;
  • membri : – prof. Bradea Alina, director al Grădiniţei cu program prelungit Deta;
– Tanko Maria, profesor la Liceul tehnologic ,,Sf. Nicolae” Deta.
La finalul evenimentului, doamnele educatoare au felicitat participanţii şi le-au oferit premii, medalii şi diplome următorilor participanţi:
Secţiunea I:
Categoria 3-10 ani
Premiul I – Şcoala cu cls. I-VIII ,,Anghel Saligny” Banloc;
Premiul II – Ansamblul ,,Sveti Nikola”(gr. mică) Deta;
Premiul III – Ansamblul ,,Mini-Edelweiss” din Deta.
Categoria 10-18 ani
Premiul I – Ansamblul ,,Margaretta” din Deta;
Premiul II – Ansamblul ,,Sveti Nikola”(gr. mijlocie) din Deta;
Premiul III – Ansamblul Centrului de cultură al oraşului Deta (gr. Tineret).
Secţiunea II:
Premiul I – Şcoala cu cls. I-VIII Denta;
Premiul II – Ardelean Elena şi Morocilă Daniela – Soca
Premiul III – Grădiniţa PP Deta – grupa mare.
Secţiunea III:
Premiul I – Grădiniţa PP Deta;
Premiul II – Ansamblul ,,Sveti Nikola” din Deta;
Premiul III – Ansamblul ,,Edelweiss” din Deta.
Premiul special al juriului a revenit Grădiniţei PP Deta – grupa mică ,,A”, iar Marele premiu a ajuns la Ansamblul ,,Sveti Nikola” (gr. mare) din Deta după o prestaţie demnă pentru acest premiu.

În fiecare an, instituțiile care promovează și finanțează cultura în orașul nostru, încercă să diversifice actul cultural și să îl aducă la standardele cerute de dumneavoastră, consumatorii culturali, cetățenii orașului Deta. Astfel că, în 25 mai, Primăria, Consiliul Local și Centrul Cultural al orașului Deta, au invitat pe scena orașului nostru Teatrul Național Timișoara, un teatru profesionist, cunoscut atât în țara cât și în străinătate, care a prezentat piesa „CRIZE sau ÎNCĂ O POVESTE DE DRAGOSTE”, de Mihai Ignat, un concept de Roberta Popa Ionescu. Punerea în scenă a unei asemenea piese de teatru implică foarte mulți specialiști, ingineri de sunet, lumină, proiecție, mașiniști, electricieni, recuziteri, care au venit cu mai bine de opt ore înainte de începerea spectacolului, pentru a pregăti cadrul optim de desfășurare al acestuia. Piesa în sine, a descrețit frunțile tuturor celor prezenți, făcându-i să uite pentru moment de problemele de zi cu zi, fiind o comedie inspirată din viața reală a unui cuplu. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al orașului Deta)



În urma participării la faza județeană a Festivalului concurs „Lada cu zestre”, în data de 15 mai, eveniment care a avut loc la Centrul de Cultură și Artă a județului Timiș din Timișoara, formațiile artistice ale Centrului Cultural al orașului Deta, au adus acasă patru premii. La Secțiunea Muzicală, subsecțiunea coruri, Corul Mixt a întregit portofoliul orașului nostru cu premiul al III-lea. La Secțiunea Coregrafie, subsecțiunea grupuri de dansatori etnii copii, Ansamblul de dansuri tradiționale germane a obtinut premiul al II-lea, iar Ansamblul de dansuri populare sârbesti – ”grupa mijlocie” premiul al III-lea. La subsecțiunea grupuri dansatori etnii, Ansamblul de dansuri populare maghiare a ocupat locul trei pe podiumul câștigătorilor. Doresc să îi felicit atât pe cei care au obținut premii cât și pe ceilalți care în această ediție doar au participat la Festival. Copiii, tinerii, adulții, toți cei care activează în cadrul Centrului Cultural Deta, sunt o mândrie a orașului, sunt cei care ne reprezintă cu cinste și devotament oriunde ar evolua. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al orașului Deta)

Noaptea dinspre 21 spre 22 mai 1887 a fost o noapte de spaimă pentru locuitorii orașului Deta. Apa pârâului Birdeanca, după ce a atins cote alarmante, s-a revărsat inundând parcul Krautzer, precum și casele și grădinile din zona Mehala (Kecsketelep). Experiența a fost una traumatizantă pentru comunitate deoarece oamenii, fiind nevoiți să părăsească în mare grabă locuințele, au luat cu ei puține lucruri care au putut fi salvate. După ce această nenorocire a fost depășită cu bine, locuitorii au decis să înalțe o statuie a Sfântului Ioan Nepomuk, chiar pe malul pârâului, pentru a fi protejați de calamitățile naturale. Sfântul Ioan Nepomuk este patronul protector al Boemiei, al Cehiei, al preoților, corăbierilor, plutașilor, morarilor, podurilor, al omeniei și păstrătorul secretelui sfintei spovedanii, iar din anul 1727 este și protectorul credincioșilor din Banat. 

Povestea sfântului este următoarea: fiind duhovnicul familiei regale Venceslav a Boemiei, în cadrul sfintei spovedanii, regina Ioana și-a deschis sufletul și i-a spus totul despre viața de calvar dusă alături de soțul ei. Regele infidel, prin ademenire și lingușire, a încercat să afle tainele dezvăluite de regină duhovnicului, însă acesta din urmă, fiind un păstrător de neclintit al tainei sfintei spovedanii i-a răspuns: non licet-nu este îngăduit. Văzând că autoritatea sa nu are nici o valoare în fața duhovnicului, regele l-a întemnițat, l-a torturat și în cele din urmă, când regele l-a aruncat de pe podul Karol din Praga în râul Vltava, duhovnicul a exclamat Isuse Maria. Regina, de la fereastra castelului, în toiul nopții, a observat plutind pe râul Vltava o lumină și uimită fiind, i-a arătat și regelui minunea. Regele, cuprins de profunde remușcări, a recuperat trupul neînsuflețit al duhovnicului și l-a așezat în Basilica Sfântul Vit din incinta castelului. După mai bine de 300 de ani, în momentul deshumării, spre uimirea tuturor, limba sfântului era intactă. Și azi putem vedea această minune în capela basilicii, în relicverul împodobit cu 1200 de diamante-„limba care a știut să tacă și în fața morții”. De fiecare dată când trecem prin fața statuii din grădina bisericii, să mulțumim ocrotitorului nostru și să învățăm să păstrăm un secret împărtășit de un apropiat cu aceeași sfințenie, doar în sufletul nostru. (Endre Libus)

În cadrul „Săptămânii Altfel”, înainte de vacanța de Paşte, elevii din Deta alături de profesorii lor, au vizitat Muzeul oraşului, loc atent pregătit să îi întâmpine așa cum se cuvine. Copiii din ciclul gimnazial, dar și elevii aflaţi în clase terminale de liceu, s-au declarat încântați de experiență deoarece au avut ocazia să privească exponatele care i-au făcut să înțeleagă trecutul istoric al orașului nostru. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului cultural Deta)

Coloana infinită a lui Constantin Brâncuși poate fi considerată simbolic coloana “Sacrificiului Infinit”, reprezentând o axă a lumii, AXIS MUNDI, menită să sprijine bolta cerului românesc pentru veșnicie, iar mica noastră BORNĂ DE HOTAR dintre Banloc și Deta, cu dimensiunile ei modeste și având gravată emblema casei regale, ultima reședință pe pământ românesc a celei mai frumoase și tainice prințese Elisabeta, poate fi considerată Axis Mundi a conștiintei noastre. Această mică bornă ne atenționează de rolul nostru pe pământul strămoșesc în această perioadă decisivă. Majestatea Sa a transmis tinerilor care reprezintă viitorul comunității noastre acest mesaj: “Timpul României voastre a început! Un lucru pe care l-am învățat în tinerețe a fost că prietenii pot dezamăgi mai mult decât dușmanii. Alt lucru învățat atunci a fost că în momentele cruciale rămâi singur. Democrația și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna. Nici o izbândă nu este eternă. Omul câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un mâine”. Tot Majestatea Sa a adăugat pentru adulți: “Bunul mers al instituțiilor statului este condiția libertății și statorniciei noastre. Instutiile nu pot funcționa fără respectul legii, fără competență și fără etică. Dar după cum ați constatat recent, legislația cea mai avansată și atitudinea civică nu sunt, din păcate, suficiente pentru a obține și garanta o viață instituțională solidă. Sunt sigur că tânăra generație va ști să găsească în România ei, justa măsură între atitudinea civică și instituțiile Statulu”. Din cei 150 de ani ai Coroanei care au reprezentat fântâna din care se revarsă încrederea și iubirea, aproape 100 de ani i-am trăit personal. Toate acestea mă îndreptățesc să spun tinerilor: “Timpul României voastre a început!” DA Majestate. A început. Așa să ne ajute Dumnezeu. (Endre Libus)

La mijlocul lunii mai, Centrul de Cultură și Artă din Timișoara a găzduit faza finală a Festivalului concurs „Lada cu zestre”, eveniment aflat la cea de-a zecea ediție.
Centrul Cultural al orașului Deta, programat pentru ziua de duminică, 15 mai, s-a prezentat cu formațiile artistice calificate la faza zonală. Deschiderea programului rezervată pentru Deta, a fost făcută de Corul mixt, dirijat de către profesorul Dan Oroșan, care a interpretat doina „Bade, bade” și „Brâul amestecat” pe trei voci. La secțiunea coregrafie, a debutat Ansamblul de dansuri populare sârbești, grupa mijlocie, care a prezentat o suită de dansuri populare specifice Banatului sârbesc. Urmați de Ansamblul de dansuri populare maghiare, aceștia au prezentat un dans specific etniei, „Dansul cu bețe”- coregrafi Clara Stanciu și Tifra Iuliana. Ansamblul de dansuri populare sârbești, grupa mare, a adus în atenția publicului o suită de dansuri populare sârbești tot din zona Banatului – coregraf Diana Tătărușanu. Ansamblul de dansuri populare germane, a venit cu un dans tradițional șvăbesc – coregraf Elena Șămanțu.

În încheiere, Ansamblul de dansuri populare românești, seniorii făloși cu țoale noi, a prezentat o suită de dansuri populare din zona de pustă a Banatului – coregraf Voicu Cătălin. Toți cei care au urcat pe scena Centrului de Cultură din Timișoara, au făcut cinste orașului Deta, astfel că le mulțumesc pentru efortul depus și pentru felul în care reprezintă orașul nostru pe orice scenă ar evolua. A fost o acțiune de amploare, cu foarte multe persoane implicate în desfășurarea actului cultural, drept pentru care doresc să mulțumesc și Primăriei orașului Deta, care sprijină tot ceea ce înseamnă act cultural. (Ovidiu Ivancea, director Centrul Cultural al orașului Deta

Datorită climei și terenurilor agricole prielnice, primele date despre cultivarea orezului în Banat, le avem încă din 1749, când, cu ajutorul familiilor din Italia, au fost obținute recolte promițătoare. În acei ani, în fruntea orezăriilor de la Denta și Opatița, s-a impus familia Limoni, la Deta era binecunoscută familia Boldi, iar la Gătaia și Topolea, familiile Timari și Arizzi din însorita Toscană își exercitau dominanța. Aceste familii destoinice, pe lângă tainele cultivării orezului, au adus cu ele religiozitatea și arta renascentistă toscană. Pal Arizzi a adus la Topolea comoara familiei sale, Crucifixul-bijuteria sculpturii florentine, pe care l-a așezat pe altarul micuței și cochetei capele ridicate în mijlocul orezăriei. Crucifixul cu puterile sale magice, l-a ajutat în momentele grele, în timpul Revoluției pașoptiste, în timpul dualismului, protejându-i și pe locuitorii zonei în timpul primului și al doilea război mondial. Credincioșii din zonă sunt convinși că același Crucifix din podul micii capele, a ocrotit localnicii de ororile colectivizării și ale comunismului. Și acum, după două secole, este cu noi în Săptămâna Patimilor, chemându-ne la smerenie și rugăciune.

Slavă Ție Mântuitorule că Te-ai milostivit de neamul nostru omenesc. Și noi care suntem fiii bisericii tale, am venit în fața Ta, să ne închinăm în numele fraților și părinților noștri pentru neamul nostru românesc. Primește Mântuitorule în zilele acestea, rugăciunile și nădejdea noastră, precum ai primit cântarea îngerilor și rugăciunile pastorilor. Primește mărturisirea inimilor noastre și ne călăuzește pe calea mântuirii. Binecuvântează lumea aceasta haotică cu pace, iar țara românească cu bucurie și îndestulare, casele noastre cu părinți credincioși și mamele cu dragoste de prunci. Așteptând minunea Învierii alături de tine, Doamne Isuse Hristoase binecuvântează-ne și coboară harul tău prea sfânt, odată cu primirea luminii Sfintei Învieri. Te rugăm să aduci în sufletele noastre minunea Învieri, iar pe buzele noastre, magicele cuvinte Hristos a înviat! Adevărat a înviat! (Endre Libus)

În această primăvară, Centrul Cultural al orașului Deta, s-a prezentat cu tot ce are mai bun și mai frumos, la Festivalul concurs „Lada cu zestre”, aflat la cea de-a zecea ediție și organizat în acest an în comuna Ghilad.
Îmbarcați în două autobuze și în jur de paisprezece autoturisme, membrii Ansamblurilor de dansuri populare românești, sârbești, maghiare, germane cât și ai Corului mixt, după multe ore de pregătire temeinică, cu emoții dar și cu entuziasm, au plecat să prezinte comisiei de jurizare dansul și cântul specific bănățenilor făloși din zona de câmpie. Centrul Cultural al orașului Deta, a avut onoarea de a deschide Festivalul-concurs, în debut urcând pe scenă Corul mixt, care a interpretat două piese corale din folclor, și-anume „Brâul amestecat” de Pretorian Vlaiculescu și „De-ar fi mândra-n deal la cruce” de Ion Vidu, pe trei voci, sub bagheta domnului profesor Dan Orosan.
Ansamblul de dansuri populare sârbești, grupa mare și grupa mijlocie, i-au încântat pe toți cei prezenți cu suite specifice zonei de câmpie, reprezentative pentru etnia sârbă, coregraful fiind Diana Tătărusanu. Ansamblul de dansuri populare maghiare, a prezentat o coregrafie deosebită pentru „Dansul cu unelte”, coregrafia fiind realizată de către Clara Stanciu și Tifra Iuliana. Ansamblul de dansuri populare germane a venit în fața publicului cu o suită de dansuri populare svăbesti, specifice zonei, coregrafia fiind semnată de Șămanțu Gerhard și Șămanțu Elena. Ansamblul de dansuri populare românești, structurat pe două nivele, tineret și seniori, au cucerit publicul cu suite de dansuri populare specifice Banatului de câmpie, cu coregrafia instructorului-coregraf Voicu Cătalin. La secțiunea soliști dansatori, am avut o pereche de tineri foarte talentați, care au prezentat un dans tigănesc.

Vreau să precizez faptul că, pe scena acestui festival, au urcat din partea orașului Deta peste o sută douăzeci de persoane. Pe lângă artiștii din orașul nostru, în cadrul formațiilor și al corului, activează de asemenea, copii și tineri din comuna Denta și orașul Gătaia. Toți cei care au evoluat pe scena Casei Naționale din Ghilad, au pus în valoare activitatea culturală vastă și variată a Centrului Cultural, aducându-și aportul în păstrarea și promovarea valorilor autentice, fiind,așa cum îmi place să spun, o carte de vizită a orașului Deta. (Ovidiu Ivancea, director, Centrul Cultural al orașului Deta

15 Martie, ziua declanşării Revoluţiei Maghiare din 1848, a fost comemorată la Deta de comunitatea maghiară. În cadrul comemorării au fost evocate momente din istoria maghiară, momentele Revoluţiei din 1848 şi a fost amintită importanţa zilei de 15 Martie, ca zi a maghiarilor de pretutindeni. Mica comunitate maghiară din Deta, la sediul UDMR, a pregătit un program cultural cu poezii, cântece, proiecţii video. În cadrul acestei comemorări, primarul orașului Deta a înmânat comunităţii maghiare din Deta o plachetă prin care Consiliul Local a mulţumit comunităţii maghiare pentru activitatea depusă în interesul localităţii noastre. (Prof. Szabo Francisc)

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support