Corul Mixt al Centrului Cultural al oraşului Deta a participat în data de 9 octombrie la Festivalul Coral „Rapsodiile Neamului”, ediţia a II-a, care s-a desfăşurat în comuna Dudeştii Noi din județul Timiș. Alături de alte 11 formaţii corale şi trei grupuri vocale, Corul Mixt, sub directa îndrumare a profesorului Dan Oroşan, a interpretat două prelucrări corale pe trei voci. Prima melodie adusă în atenția publicului a fost piesa religioasă „Pentru Tine, Doamne” de Chiril Popescu, iar cea de-a doua a fost lucrarea inspirată din folclorul românesc bănăţean „Nu mă călca, mândro, pe picior” de Nicolae Ursu. Ambele piese, atent pregătite în zecile de ore petrecute la repetiţii, au făcut ca glasul Detei să fie cunoscut şi admirat de toți cei prezenți la eveniment. (Ovidiu Ivancea – directorul Centrului Cultural al oraşului Deta)

După ce ne-am regăsit liniştea sufletească în locurile binecuvântate ale Bucovinei noastre dragi, am poposit la casa memorială Alexandru Vlahuţă de la Agapia, aflată la doar 200 metri de mânăstire, chiar sub poala pădurii. Am admirat pridvorul spaţios, locul sacru unde scriitorul a aşternut volumul de reportaje ROMÂNIA PITOREASCĂ şi unde au avut loc adevărate cenacluri literare la care au participat cei mai buni prieteni ai săi: Caragiale, Delavrancea, Haşdeu și Slavici, alături de pictorul Grigorescu care a pictat și mânăstirea .
La casa memorială, cel mai impresionat am fost de scrisoarea lui către fiica sa Margareta, pe care vreau să v-o transmit dumneavoastră cititorilor, considerând că aceasta cuprinde cele mai minunate sfaturi pe care le-am primit încă din tinereţea mea. (Endre Libuş)

Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă pentru fiica sa Margareta

Să trăieşti Mimilica dragă, să fii bună, să fii bună pentru ca să poţi fii fericită! Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că mai întâi nu pot fi iubiţi şi al doilea… al doilea, de! norocul şi celelalte pere mălăieţe, care se aseamănă cu el, vin de afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora, n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire, în tine răsare şi în tine înfloreşte şi leagă rod când ţi-ai pregătit sufletul pentru El. Şi pregătirea aceasta e operă de fiecare clipă. Când pierzi răbdarea împrăştii tot ce ai înşirat şi iar trebuie să o iei de la capăt. De aceea vezi atât de puţini oameni fericiţi… Atâția câți merită.

A, dacă nu ne-am iubi pe noi fără măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am minţit, sau ne-am surprins asupra unei răutăţi, ori asupra unei fapte urâte, dacă în sfârşit, ne-am examina mai des şi mai cu nepătimire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi, partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptura. Se ştie că durerea este un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora. Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce vrei. Şi văd că ai început să ştii şi asta. Doamne, ce bine-mi pare că ai început să te observi, să-ţi faci singură mustrări şi să-ţi cauţi vină.

Aşa, Mimilica dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei şi al minciunii. Fii aspră cu tine, dreapta cu prietenii şi suflet larg, cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată, de câte ori deşertăciunea te îndeamnă să strigi: ”Uitaţi-vă la mine!”. Dar mai ales aş vrea să scriu, de-a dreptul în sufletul tău aceasta: Să nu faci o faptă a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti”. Nu e triumf pe lume, nici mulţumire mai deplină, ca o conştiinţă curată. Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi trăit cincizeci de ani ai să o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu să o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi! Te îmbrăţişez cu drag, A. Vlahuţă

Eforturile din ultimii ani de a stimula mișcarea culturală din Deta nu au rămas fără ecou. Formațiile artistice ale Centrului Cultural din orașul nostru sunt din ce în ce mai cunoscute și mai prezente la evenimente, atât în țară cât și în străinătate. Pe lângă aparițiile reușite la diferite manifestări culturale, mijloacele de informare moderne, în principal internetul, au contribuit decisiv la promovarea ansamblurilor din Deta. Invitațiile de participare curg, iar artiștii Centrului Cultural sunt din ce în ce mai apreciați. Printre cele mai recente participări se numără cea la „Săptămâna culturală a comunei Livezile” unde Ansamblul nostru de dansuri populare românești – seniori, a prezentat o suită de dansuri din zona de pustă a Banatului, în care pasul moale, legănat, regăsit în horă, soroc și învârtită, au scos în evidența abilitățile deosebite ale dansatorilor. Trecând de la câmpie la munte, unde dansul este mai aprig, mai alert, suita prezentată a cuprins brâuri, ardelene și doiuri. Portul popular, coregrafia bine executată și prestatia artiștilor au atras la final minute bune de aplauze din partea spectatorilor, precum și multumiri cu felicitări din partea autorităților comunei Livezile. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural Deta)

La sfârșitul lunii august, Centrul Cultural din Deta a răspuns pozitiv invitației lansate de Primăria Dumbrăvița și a participat cu Ansamblul de dansuri populare românești – tineret la Zilele Dumbrăviței. Deși artiștii noștri au dansat alături de formații din localitatea gazdă, din județ dar și din străinătate, am fost cotati de către organizatori ca fiind Ansamblul cel mai bun, drept urmare au dublat timpul acordat initial pentru prestatie. Cu o prezentare extraordinară a Ansamblului făcută de interpreta de muzică populară si moderator TV, Felicia Stoian, deschiderea a fost realizată cu o suită de dansuri pentru fete, urmată de o suită de brâuri specifice baiețișor, încheierea aducând în atenția publicului o suită de dansuri din câmpia Banatului. Apogeul spectacolului a fost atins la cea de-a doua apariție, în care tinerii dansatori au prezentat o suită din zona Banatului montan, o suită cu toate elementele coregrafice specifice zonei amintite, cu ritmul alert, cu multitudinea de piruete, care au atras admirația tuturor celor prezenți. Acești tineri minunați au reprezentat orașul nostru cu cinste și mândrie, fiind o carte de vizită a orașului Deta. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural Deta)

Cu puțin timp în urmă, călătorind în fascinanta Bavarie (Munchen, Wurtzburg, Nurberg, Regensburg, Dachau), am avut fericita ocazie să vizitez renumitele muzee Alte-Pinakothek, Glytothek, Neue și Pinakothek Modern, bisericile Frauenkirche, Asamkirche, precum și castelele Neuschwanstein și Schloss Nymphenburg. Ultima zi a șederii mele am petrecut-o în Marienplatz care a fost transformată de Împăratul Henrich Leul în centrul-inimă al orașului Munchen, dominată de Neue Rathaus (Primăria Nouă) cu statuia Fecioarei Maria din 1838 și de Fischbrunner (Fântâna cu pești) din secolul al XIX-lea unde în Miercurea Cenușii, primarul și consilierii orașului își spălau portofelele pentru ca trezoreria orașului să fie mereu plină. Am admirat elegantele artere ale orașului-Wien, Maximilian, Theantinstrasse care își dau o romantică întâlnire în această piață feerică, cu magazinele, restaurantele și cafenelele lor scumpe, unde localnicii și turiștii trec pe lângă artiștii stradali. Departe de vuietul străzii, puțini au fost cei care l-au observat, în apropierea Primăriei, pe preotul budist (Songa) care transmitea adevărata esență a vieții noastre, cea care nu constă în fericiri efemere. Noi avem în adâncul nostru și nu în afara noastră, spirit și conștiință, care pot exprima fericirea, dar și suferința. De noi depinde de cele mai multe ori cum alegem între fericire și suferință, având posibilitatea de fapt, de a ajunge în împărăția Nirvanei (a Iluminării), într-un mod foarte simplu. Șezând retras într-o poziție parcă de neclintit, preotul emana o liniște emoțională și mentală, un echilibru interior și integru. Bătea în toba lui într-un ritm care te făcea să te întrebi dacă este ritmul bătăilor inimii sale sau al sufletului său. În fața “Zâmbetului lui Buddha” care exprimă starea de bine, se poate vedea cu ochii sufletului deschiderea lotusului compasiunii, plin de generozitate, iubire pentru semeni și univers. (Endre Libus)

La mijlocul lunii august, Centrul Cultural Deta a răspuns pozitiv invitației lansate de către autoritățile locale din municipiul Lugoj și a participat la festivalul folcloric “Ana Lugojana Junior-ediția I” cu ansamblul de dansuri populare românești-tineret și ansamblul de dansuri populare sârbești -grupa mijlocie.
Debutul festivalului a fost asigurat chiar de către gazde, cu Ansamblul de copii Lugojana. Pe parcursul programului artistic, publicul s-a bucurat de Formații de dansuri populare din Jebel, Giarmata Vii, Recaș, Boldur, Traian Vuia și Belinț. Ansamblul de dansuri populare românești-tineret din Deta, a fost primit cu aplauze încă de la urcarea pe scenă. Energia tinerilor și coregrafia de mare valoare a coregrafului Voicu Cătălin au făcut ca numele orașului nostru să fie rostit cu mândrie, dansatorii adunând pentru minute la rând sincere ropote de aplauze. Ansamblul nostru de dansuri populare sârbești-grupa mijlocie, a avut un loc special deoarece a fost singurul ansamblu care a reprezentat o etnie la acest festival, portul popular ales și coregrafia realizată de către Diana Tătărușanu atrăgând toate privirile.

Vreau să mulțumesc membrilor celor două ansambluri, instructorilor și nu în ultimul rând, conducerii Primăriei orașului Deta pentru sprijinul continuu în tot ceea ce înseamnă act cultural. Începând cu luna septembrie, așteptăm doritorii să se înscrie într-unul dintre ansamblurile aflate sub egida Centrului Cultural Deta. (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural al orașului Deta)

La invitatia autoritatilor si a reprezentantilor comunitatii din Denta, cu ocazia sarbatoririi Adormirii Maicii Domnului si a hramului Bisericii Ortodoxe Romane din localitate, Centrul Cultural al orasului Deta a participat la Ruga Banateana de la Denta cu trei Ansambluri de dansuri populare, doua romanesti si unul maghiar.

Prima evolutie pe scena Rugii a fost cea a Formatiei de dansuri populare din Denta, cu un dans de fete, a carui coregrafie si suport muzical au fost realizate de catre instructorul coregraf Voicu Catalin. Ansamblul de dansuri populare maghiare din cadrul Centrului Cultural Deta a preluat ștafeta cu o suita de dansuri populare, coregrafia fiind realizata de catre Clara Stanciu. Ansamblul de dansuri populare romanesti compus din membrii ai Asociatiei seniorilor al orasului Deta nu s-a lasat mai prejos si a prezentat o suita de dansuri populare din campia banatica cu o coregrafie de Marta Nicolae. Ansamblu este nou infiintat, cel mai in varsta membru avand optzeci de ani, fapt care a trezit interesul și aprecierea tuturor celor prezenți. O apariție spectaculoasă a fost cea a Ansamblului de dansuri populare romanesti –seniori, care a adus in atentia amatorilor de folclor autentic, doua suite de dansuri populare din zona de pusta si de munte a Banatului. La fel ca si in celalalte cazuri, coregrafia realizata de Catalin Voicu, frumusetea portului popular si prestatia de calitate au incantat participantii la eveniment si au confirmat inca o data standardul inalt impus de Centrul Cultural din Deta. (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural al orasului Deta)

În urmă cu câțiva ani, cutreierând Turcia în lungul și în latul ei, de la Istanbul către îndepărtata Capadochie cu bisericuțele pline de har, dăltuite în munții stâncoși ale primilor creștini, iar apoi prin minunata Anatolie și vizitând siturile arheologice ale lumii antice – Troia, Milet și Pergam, în 15 august, de Ziua Adormirii Maicii Domnului, am ajuns în Maryemana la Casa Sfintei Fecioare .
Și acum parcă suntem aievea prin amintirile de neuitat din suflet, în locul unde Ioan Evanghelistul, cel mai iubit apostol al lui Isus, a adus-o pe Maica Sfântă după răstignirea preaiubitului său fiu Isus, unde și-a petrecut ultimii ani din viață până la Adormirea Ei. Sfânta Scriptură ne mărturisește: “Iar Isus văzând pe mama Sa și pe ucenicul pe care îl iubea stând alături, a zis mamei Sale: Femeie iată fiul tău! apoi a zis ucenicului: Iată mama ta! și din ceasul acela a luat cu sine” (Ioan 19, 26-27). Acest loc mirific situat pe coasta de vest a Asiei Mici, aproape de Marea Egee și Efes (unde și Sfântul Pavel a creștinat primii credincioși), cu ajutorul viziunii și revelației călugăriței germane Katherina Emmenich, din anul 1812 a ajuns loc de pelerinaj. Deopotrivă, credincioșii creștini ortodocși, catolici și musulmani cinstesc acest loc binecuvântat. Chiar și enoriașii musulmani cred în Nașterea lui Hristos dintr-o Fecioară Imaculată considerând că este mama profetului Isus .
Micuța Capelă din piatră în formă de T este formată din două camere. Prima cameră este dormitorul Fecioarei care s-a păstrat simplu și cu sfințenie, iar cea de-a doua cameră găzduiește o mulțime de cruciulițe, inele și răvașe, toate oferite în dar ca mulțumire pentru binecuvântările și minunile din viața credincioșilor după vizitarea capelei .
Și în acest an, ca în fiecare an, de Ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, printr-o minune, s-au rugat împreună pentru sănătate, liniște și pace, preoții celor trei confesiuni, în capela binecuvântată de pașii Sfintei Fecioare.

Am lăsat bucățelele de hârtie cu rugăciunile și dorințele venite din adâncul sufletului nostru pe peretele de lângă izvorul unde ne ne-am potolit setea trupească și sufletească cu lacrimile Sfintei Fecioare care curg neîncetat din Izvorul Tămăduirii. (Endre Libus)

Foto Zoltan Pazmany
La începutul lunii august, din data de 1 până în 5 august, Ansamblul de dansuri populare germane Banater Rosmarein, filială a Forumului German al Tineretului Bănătean, a organizat cea de-a 16-a ediție a festivalului Săptămâna Europeană a Tineretului și Culturii. În 2 august, iubitorii de folclor din Deta, au putut să urmărească evoluţia scenică a circa 200 de artişti din cadrul ansamblurilor Rhenania Alliance (Biesheim, Franţa), Clanna Mileadha (Enis, Irlanda), San Gemilliano (Setsu, Sardinia/Italia), Villanders (Tirolul de Sud/Italia), Vetra (Klaipeda, Lituania), Postiguet (Alicante, Spania), Leowey (Pecs, Ungaria). Alături de aceștia au urcat pe scenă și membrii formației de dansuri populare germane „Edelweiss“ care au prezentat publicului câteva dansuri germane tradiționale. Un public foarte numeros a răsplătit artiștii cu lungi aplauze. Mulțumim pe această cale Forumului Democrat al Germanilor din localitate și Primăriei Deta, care ne-au sprijinit în organizarea acestui eveniment și nu în ultimul rând publicului spectator, care a fost alături de artiști, apreciind cu multă căldură prestația acestora.(Conducător Banater Rosmarein, Edith Singer)

Odată cu aflarea trecerii în neființă a concetăteanului nostru român, Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, născut în Sighetul Marmației și totodată supraviețuitor și narator al ororilor din lagărele de concentrare naziste, mi-am adus aminte de ziua cea mai neagră a vieții mele, când parcă am trăit fiecare clipă a acelora care așteptau în fața FABRICII MORȚII DE LA AUSCHWITZ. Dar care, spre deosebire de mine, priveau cu o încredere de neînchipuit că pot avea o șansă la viață, trecând pe sub poarta deasupra căreia scria cu litere înfricoșătoare ARBEIT MACHT FREI – MUNCA TE FACE LIBER.
Și după atâția ani, parcă l-am văzut aievea pe blestematul medic Josef Mengele care prin mișcarea spre stânga a mâinii marca moartea imediată prin gazare, iar spre dreapta supraviețuirea provizorie. Trierea sa era cu atât mai macabră cu cât era acompaniată de o orchestră de cameră formată din fete tinere talentate care interpretau piese din operele lui Strauss, Lehar și Puccini .
Vizitând barăcile ne-am cutremurat la vederea exponatelor din vitrine și a mormanelor de valizele care purtau numele aparținătorilor, însă cel mai sinistru ni s-a părut mormanul de jucării. În fața crematoriului pe ușa căruia scria „Baie”, ne-a întâmpinat maleficul doctor Moll care cu zâmbetul lui perfid ne liniștea că urmează doar toleta corporală, iar copiilor care plângeau le întindea o bomboană, iar pe cei care nu se linișteau îi ducea în camera cuptoarelor, îi împușca și îi arunca direct în flăcări .

La plecare am simțit că un copil, Elie Wiesel, mă prinde de mână și cu ochii în lacrimi și plini de speranță îmi mărturisește: Endre să știi că aici, lângă coșurile fumegânde, este ceva misterios care seamănă cu fericirea și dacă vreodată cineva mă va întreba despre orori, eu le voi vorbi doar despre fericire. Și acum, te rog din suflet, ia-mă cu tine acasă, că și pe mine mă așteaptă mămica mea dragă, dacă nu a fost și ea deportată și îmi doresc să fiu și eu medic ca și tine sau inginer, dar oricum să fac doar bine lumii. Eu i am răspuns: Te iau cu mine dragule Elie, dar nu aș vrea să fii surprins că și în ziua de astăzi, în LUMEA NOASTRĂ HAOTICĂ, o să fie foarte puțini care te vor întreba și mai puțini care te vor asculta! (Endre Libus
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support