Cultura

Atunci când vine vorba de cultură și spiritualitate, trebuie să recunoaștem adevărul din adâncul sufletului nostru, că astăzi, în această lume haotică, suferim de o acută „anemie spirituală”. Depășim din ce în ce mai greu momentele de singurătate și amărăciune, când de fapt, numai de noi depinde cum și în ce mod reușim să transformăm marile dureri în cele mai sublime binecuvântări.

O astfel de lecție de viață este cea a geniului muzicii universale Ludwig van Bethoveen (1770-1827) care a oferit omenirii creații muzicale inegalabile, cel care și-a transformat adâncile tristeți în binecuvântări și pe care le-a așternut apoi în muzica sa, în marile sale capodopere capabile să vindece suflete. La 30 de ani, Ludwig van Bethoveen s-a confruntat cu pierderea tatălui său spiritual, a principelui Bavariei, starea sa depresivă fiind accentuată de boala care îi afecta auzul și care pe zi ce trecea se agrava. Copleșit de durere, marele compozitor s-a retras in sine, a evitat contactul cu oamenii și chiar s-a izolat într-o lume a lui. Când se simțea mai singur și neînțeles, încolțit de gândul de a părăsi această lume, Ludwig van Bethoveen a auzit o fată oarbă care locuia într-o cameră vecină din pensiunea umilă în care se mutase și el, spunând: „eu aș da totul ca să pot vedea o noapte cu clar de lună”. Bethoveen s-a emoționat atât de tare la auzul acestor cuvinte încât se prelingeau lacrimi din ochii săi care puteau vedea luna plină din aceea noapte și astfel a reînviat la viață, a intra într-o meditație transcedentală și a compus cea mai frumoasă sonata a lumii, „Sonata Lunii”-1801, închinată contesei Brunwwig Terez de care era îndrăgostit. Acum puteți înțelege dragii mei tineri și mai puțin tineri, de ce merită să ascultăm Sonata Lunii în interpretarea aproape angelică a pianistei japoneze, în sala Congreselor de la Vatican, în prezența Papei Benedict al XVI-lea (youtube – Sonata No.14 – PapalMusic).
După mulți ani, în 1842, Bethoveen a finalizat ultima parte a Simfoniei a IX-a „Oda Bucuriei” prin care exprimă recunoștința sa pentru viață și pe care o putem fredona împreună cu cei 10.000 de cântăreți din îndepărtata Osaka – Japonia (youtube 10.000 people singing). Oda Bucuriei este de asemenea imnul oficial al Uniunii Europene, căci chiar și fără cuvinte, în limbajul universal al muzicii, reușește să dea glas idealurilor europene de libertate, pace și solidaritate. (Endre Libus)
Primăria Deta 31 mai 2017 in Cultura

Dacă în urmă cu câţiva ani în realitate, de data aceasta, în Săptămâna Patimilor, doar pe aripile amintirilor mă aflu în faţa celei mai frumoase lucrări în marmură – Pieta (Coborârea de pe cruce) a marelui artist Michelangelo Bounarotti din Basilica San Pietro din Vatican-Roma. Vreau să aduc această capodoperă în atenția dumneavoastră, a cititorilor deoarece sunt convins că nu există persoană care să nu se emoţioneze în faţa acestei opere de artă care a fost sculptată în 1499 dintr-un singur bloc de marmură din peştera Cararra, ales şi transportat la Roma chiar de către artist.

Trupul neînsufleţit al lui Hristos este ţinut în braţe de Fecioara Maria, conform unor relatări, artistul ar fi folosit ca model evrei din Trastevere, Roma. Chipul său profund uman trezeşte compătimire adâncă, dar nu una pentru cei care L-au osândit. Toate detaliile anatomice sunt scoase în evidenţă, aerul duios, armonia membrelor, evidenţierea pulsului si a venelor sunt dovadă a talentului artistului, iar faţa exprimă o blândeţe caldă .

Pe Fecioara noastră dragă care la răstignirea Fiului Său trebuie să fi avut în jur de 50 de ani, Michelangelo o prezintă tânără şi gingaşă, aşa cum sunt puţine din operele lui. EA fiind PURĂ nu poate îmbătrâni, trebuind să îşi păstreze toată prospeţimea şi tinereţea ei neţinând cont de trecerea timpului. În capodopera lui Bounarotti, Fecioara noastră priveşte în jos către Fiul Său, putând citi pe faţa ei o tristeţe blândă şi o discretă stăpânire de sine. Toate trăsăturile Fecioarei sunt grăitoare, însufleţite. Cele două figuri au o frumuseţe divină. Împletind concepţia clasică grecească despre frumuseţea corpului omenesc cu idealul creştin al nemuririi sufletului, artistul înlătură expresia zguduitoare a morţii şi dă celor două personaje o linişte deplină, IAR NOUĂ, CELOR CARE PRIVIM, NE TRASMITE SPERANŢĂ ŞI CREDINŢĂ ÎN ÎNVIERE.

În scurta noastră călătorie pământească vedem şi trăim o stare de întristare şi neîmplinire. Ne întristează neputinţa, lipsa de curaj, singurătatea, despărţirea de cei dragi, neîmplinirea binelui, atrocitatea răului cu toate formele lui de manifestare. Ne tulbură zilele cu cele mai triste şi nedorite fapte care distrug omul şi sufletul său făcându-le de nerecunoscut. Pentru a contracara toate acestea TREBUIE SĂ NU NE PIERDEM SPERANŢA ŞI CREDINŢA, să ne ostenim făcând şi împlinind pentru suflete, fapte plăcute în fața lui Dumnezeu, vizitând pe cei singuri, bolnavi şi trişti, uitaţi, părăsiţi, bucuria şi izbăvirea de întristare să le trăim împreună în taina Bisericii şi în viaţa noastră.


Dacă în zilele de post şi rugăciune am purtat crucea şi durerea cu gândul la biruinţa învierii, să ne iertam, îmbrăţisându-ne unul pe celălalt, să imităm pe Mântuitorul cel Înviat care ne întâmpină pe toţi! În această Sfântă Zi a Învierii, să redevenim purtători de lumină şi bucurie veşnică, mărturisind şi vestind tuturor HRISTOS A ÎNVIAT! (Endre Libuş)
Primăria Deta 28 aprilie 2017 in Cultura


În data de 12 martie, orașul Deta a fost gazda Festivalului concurs „Lada cu zestre”, faza zonală, eveniment organizat de către Centrul de Cultură și Artă a județului Timiș. Au participat comunele Voiteg, Ghilad, Livezile, Birda dar și orașele Gataia, Ciacova și Deta. Colecțiile de artă populară, produsele gastronomice, recitatorii dialectali, interpreții vocali și soliștii instrumentiști, alături de ansamblurile de dansuri populare au încântat publicul și au înviat tradiții atât de iubite în zona noastră.
Centrul Cultural al orașului Deta, gazda ediției din acest an, a venit în fața juriului și a publicului cu cele mai bune programe artistice. Având în vedere că în Deta conviețuiesc mai multe etnii, la secțiunea gastronomie a fost prezentată o masă multietnică unde românii au pregătit „păturata pă crumpi”, sârbii „Cesnite”, ungurii un desert și o băutură numită a îngerilor, pregătită din mai multe fructe și legume, iar nemții o turtă acră cu mac. În ceea ce privește evoluția scenică a Centrului Cultural Deta, acesta a debutat cu un recital de câteva piese prelucrate din folclor, interpretate de către Corul Mixt dirijat de către pofesorul Dan Oroșan. Pentru prima oară la acest festival, Corul Mixt al minorității maghiare, sub îndrumarea preotului reformat Fazakas Csaba a interpretat trei melodii din folclor. Ansamblul de dansuri populare bulgărești a prezentat o suită de dansuri tradiționale, specifice etniei bulgare din Banat, cu o coregrafie pusă la punct de către doamna Tapanov Ana Maria, iar Ansamblul de dansuri tradiționale germane „Edelweiss” a adus în fața celor prezenți suite de dansuri tradiționale șvăbești, coregrafia fiind relizată de către doamna și domnul Șămanțu. Ansamblul de dansuri populare maghiare „Margaretta” a impresionat cu un dans tradițional, dansul cu bețe, coregrafie Clara Stanciu și Tifra Iuliana. Ansamblul de dansuri populare sârbești , „Sveti Nikola” s-a prezentat cu două grupe de dansatori, tineri și mijloci, care au dansat suite din zona Banatului sârbesc, coregrafia fiind realizată de domnișoara Tătărușanu Diana. Ansamblul de dansuri populare românești, s-a pregătit temeinic și a strălucit cu un „Dans pe generatii” în care s-au împletit suite de dansuri atât din zona câmpiei banatice cât și din zona de munte. Acest dans pe generații a unit copii, tineri, seniori și pensionari, formând un tot unitar, un sectacol inedit și extrem de complex. Puține formații de amatori au reușit să realizeze un asemenea dans, Ansamblul de dansuri populare românești sub coregrafia instructorului coregraf domnul Voicu Cătălin reușind să adune ropote de aplauze din partea publicului prezent. La secțiunea soliști instrumentiști, Deian Alexandru Giurgev a interpretat câteva melodii instrumentale sârbești la armonica sârbeasca, toți concurenții Centrului Cultural al orașului Deta calificându-se pentru faza județeană a festivalului. Întreg programul artistic a fost prezentat de cunoscuta domnișoară Diana Tătărușanu.

Mulțumesc tuturor celor care activează la Centrul Cultural al orașului Deta pentru efortul depus, pentru felul în care au reprezentat atât instituția cât și orașul, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizare, și nu în ultimul rând, conducerii Primăriei orașului Deta, pentru sprijinul acordat. (Ovidiu Ivancea, Director al Centrului Cultural al orașului Deta)


Primăria Deta 31 martie 2017 in Cultura

Ce a însemnat marea pentru imaginația grecilor antici, cu reflectarea ei în mituri, pentru poporul nostru a însemnat pământul cu codrii, stâncile, pajiștile lui cu arborii, florile și roadele anotimpurilor. Unul dintre cele mai elocvente exemple în acest sens este Brâncuși, cel mai mare sculptor al timpurilor moderne, venit de pe plaiurile gorjene, din Hobița, unde a trăit comuniunea cu natura și pământul natal. Brâncuși s-a minunat de frumusețea și binefacerile vieții, iar mai apoi, privind în înaltul văzduhului în care zburau păsările lui măiastre a găsit inspirație în stâlpii care susțineau privodul caselor pentru a crea Coloana Infinitului. După ce a „înfipt” bine în pământul românesc minunea de la Târgu Jiu, coloana care susține bolta cerească universală, cu sufletul treaz, Brâncuși a sculptat capodopera sa – Cumințenia Pământului.


Prin numele său sublim și prin ea însăși, Cumințenia Pământului spune lucruri mai adânci decât ne dăm seama la prima contemplare. Ea simbolizează prinosul adus înțelepciunii și spiritualității românești pe pământul nostru de-a lungul mileniilor. Brâncuși a cioplit în piatră un idol feminin așezat într-o poziție de mare liniste și ciudată meditație, cu brațele încrucișate pe piept în poziția caracteristică țărăncilor din Romania. O liniște resemnată, o atitudine de reculegere și așteptare, o „cumințenie” care-și află rădăcinile în veacuri de trudă și suferință. Cumințenia Pământului exprimă o grandoare calmă, o monumentalitate caldă și o liniște sufletească suverană. Această operă genială încărcată de o profundă și candidă dragoste pentru țara noastră străbună, din cauza nepăsării și indiferenței conducătorilor noștri care sunt de-a dreptul de neînțeles pentru sufletul nostru pur românesc, am putea să o pierdem pentru totdeauna daca nu o vom răscumpăra. Se pare că nu a fost destul greșeala fatală din anii 50 a conducătorilor comuniști care au refuzat cu obstinență ATELIERUL MARELUI ARTIST, el a dorit să-l dăruiască țării sale, dar a devenit mândria Parisului, situat în vecinătatea imediată a Palatul Pompidou. Ar fi timpul să ne trezim la realitate și să păstrăm valorile României acasă!Acum, Cumințenia Pământului!(Endre Libus)
Primăria Deta 31 martie 2017 in Cultura

Comunitatea bulgară din Deta a adus la viaţă şi în acest an, sărbătoarea Fărşangului. Evenimentul organizat pe data de 26 februarie, este sărbătoarea care marchează ultima petrecere inainte de intrarea în Postul Paştelui.
Casa Bulgară din Deta s-a umplut cu bulgari şi invitaţii lor, cu copii ai Ansamblului bulgăresc „Coroniţa” din Deta, ai Ansamblului sârbesc „Sveti Nikola” din Deta şi ai ansamblului “Brest” al U.B.B.-R. Filiala Breştea, cu toții costumaţi în diferite personaje care de care mai interesante sau mai haioase. Invitat special al evenimentului a fost Petru Roman, primarul oraşului Deta.
Într-un alai al măştilor şi costumelor, copiii costumaţi, însoțiți de câţiva părinţi, bunici şi chiar de către preşedintele Filialei Deta al Uniunii Bulgare din Banat, Ioan Boboiciov (Bobi), au colindat strada principală din oraş în ritmul muzicii asigurat de doi instrumentişti, unul la acordeon – Ovidiu Ivancea (directorul Casei de cultură al oraşului Deta) şi celălalt la saxofon.

Muzica şi râsetele au creat o atmosfera de excepţie, apreciată chiar şi de trecătorii care s-au oprit să aplaude inedita paradă. Înainte de a intra in Casa Bulgară s-a încins o horă, unde s-au prins la joc toţi participanţii de la cel mai mic la cel mai mare. Special pentru Fărşang, copiii din Deta, pregătiţi de doamna Ana-Maria Tapanov şi cei din Breştea au prezentat un program artistic cu multe glume, scenete şi dansuri populare bulgăreşti şi internaţionale, iar cei din ansamblul sârbesc, sub îndrumarea Dianei Tătăruşanu, prin câteva dansuri specifice etniei au adus un plus de frumuseţe evenimentului. Un moment deosebit care a adus râsete şi veselie a fost atunci când copiii s-au întrecut care scoate primul bănuţii dintr-o farfurie plină cu apă, folosindu-se doar de gură. Efortul lor nu a rămas nerăsplătit, dulciurile fiind cea mai potrivită recompensă. Un alt moment aşteptat al serii a fost stabilirea câştigătorilor la tombolă, când cei mai norocoşi dintre participanţi s-au bucurat de premii dintre cele mai diverse, unele utile, altele gustoase, frumoase sau haioase. Bulgarii din Deta şi invitaţii lor dornici de distracţie au petrecut până aproape de miezul nopţii într-o atmosferă perfectă din care nu au lipsit dansul şi muzica pentru toate gusturile.(Petronela Şehabi)
Primăria Deta 31 martie 2017 in Cultura

Pentru comunitatea maghiară din orașul nostru “Fărşangul” a devenit o tradiție care se respectă an de an. În seara de 25 februarie, invitații Fărșangului maghiar au petrecut la Centrul Cultural Deta, cu dansuri, cântece și scenetele comice, atmosfera de sărbătoare fiind întregită de prezența actriței Fall Ilona care a activat în cadrul Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timișoara. Înainte de momentul culminant al serii, de „înmormântarea Fărșangului”, Ansamblul de dansuri populare maghiare Margaretta al Centrului Cultural și Corul Asociației Reviczky Gyula condus de parohul Bisericii Reformate din Timișoara Fazakas Csaba au bucurat invitații și au stârnit numeroase aplauze și încurajări. Sărbătoarea a fost una cât se poate de veselă, urmată de mult așteptatul Bal de Fărșang cu formația “ PINK” din Ótelek, la care au participat invitații speciali de la Tiszaszent Miklós, din Csóka din Serbia, alături de primarul orașului Petru Roman, preotul paroh catolic Lokodi Attila și preotul paroh reformat Szilagyi Albert. Toți cei prezenți au fost serviți cu „farsangi fánk”- „crofne”, delicioasa prăjitură tradiţională de Fărşang.   
Primăria Deta 31 martie 2017 in Cultura

Domnule Octavian Paler (n.1926 – d.2007) scriitor, jurnalist, editorialist, om politic, cuget liber ordonat și aprig, simbol al inteligenței poporului român, ați mărturisit prin scepticismul dumneavoastră caracteristic că „noi astăzi suntem o țară de oameni singuri. Atât de singuri încât nici nefericiții nu sunt solidari între ei”. Dar tot dumneavoastră ne-ați încurajat în anul de grație 1979, în cartea Scrisori imaginare adresate marilor genii ale umanității (Holderlin, Camus, Kafka, Gide sau Blaga). Ați spus, desigur și pentru noi, că „în singuratate e nevoie de dragoste sporită pentru a supraviețui”. Această dragoste sporită și speranța, eu le-am simțit în cartea pe care dvs personal mi-ați făcut onoarea de a mi-o trimite. Ideile prezentate de dumneavoastră în această carte sunt mai actuale ca oricând și îmi face mare plăcere să le împărtășesc pe concitadinilor mei .

În scrisoarea către domnul Holderlin puneți întrebarea „la ce bun poetul (omul de cultură) în vreme de secetă (deșertul spiritual)?” și tot dumneavoastră răspundeți atât de frumos și de profund: „poetul anunță cetății, pământului că ploaia există, anunță omenilor să spere. Un poet în fața unui cer ars, în fața unui câmp pârjolit și care nu e în stare să cânte și să creadă în ploi, să ne aducă aminte că ploaia există, că ea va înflori pământul bolnav, așadar un poet care nu este un profet al speranței, cu buzele sale arse, nu simte nevoia să cânte ploile lumii, n-a înțeles că poezia e în primul rând o formă a speranței. Poetul să cânte ploile tocmai atunci când avem cea mai mare nevoie de ele, când ne lipsesc și ne dor, când soarele arde și mâinile miros a îndoială, când arbori de nisip se risipesc la cea mai mică adiere, când amintirile au gust de eroare și speranța e un cuvânt dificil și cel care cântă ploile riscă să fie disprețuit și lovit chiar cu pietre, urmărit și de zei și de oameni pentru nebunia și curajul său care cântă ploile, care cântă torentele când oamenii ridicând brațele rămân răstigniți în aer ca pe dealul Golgotei.”

Tot dumneavoastră sunteți acela care ne vorbiți și de adevăratul curaj al poeziei (culturii). „Adevăratul curaj al poeziei nu este probabil să cânte ploile când toată lumea le vede, adevăratul ei curaj e să vadă cerul pârjolit și să spere. Și înainte de a fi ploaie adevărată care udă câmpiile, ploaia să fie astfel speranță și cântec.”


Speranță ați spus domnule Paler? Da, ne spuneți că speranța e în dragoste. Da, dagostea este esența vieții noastre, fără ea suntem doar niște umbre trecătoare prin viață. Dragostea ne arată cum ar trebui să ne comportăm unii cu alții și să ne bucurăm de cântecul IUBIRII care să devină pentru noi toți cea de-a doua aripă oferită de bunul Dumnezeu suflletelor noastre pentru a urca la EL. (Endre Libus)
Primăria Deta 28 februarie 2017 in Cultura

Cu o zi înainte de Ajun, Primăria Deta în colaborare cu Centrul Cultural a organizat un concert de colinde la Casa Națională, în localitatea Opatița. Deschiderea programului a fost realizată de către Corul Mixt al Centrului Cultural al orașului Deta, dirijor Dan Oroșan, care a intrat pe scenă cu strigături specifice, interpretând mai multe colinde pe trei voci, spre deliciul celor prezenți în sală. Spectacolul a continuat cu grupul de colindători ai Bisericii Ortodoxe Române din Opatița, îndrumați de preotul paroh Ionel Rujan. În încheiere, Orchestra de muzică populară a Centrului Cultural Deta, împreună cu îndragitul și cunoscutul interpret de muzică populară Cristian Gagea, au interpretat colinde dar și melodii din folclorul autentic bănățean. Artistul Cristian Gagea colaborează de ani buni cu Centrul Cultural din Deta, fiind prezent aproape la toate manifestările culturale de acest gen, motiv pentru care îi mulțumesc și îi transmit aprecierea întregii noastre echipe. Mulțumesc de asemenea primarului Petru Roman, viceprimarului Adina Mateescu și consilierilor locali care ne-au onorat cu prezența lor. (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural Deta)
Primăria Deta 23 ianuarie 2017 in Cultura

Sărbătorile de iarnă au constituit un bun prilej pentru Corul de camera al Filamornicii Banatul din Timisoara, dirijat de catre maestrul Iosif Todea, să susțină un concert în orașul Deta. In cadrul spectacolului de colinde au mai evoluat cvartetul de coarde Entertainer si cvintetul cu instrumente de alama, Young Brass, tot din municipiul de pe Bega, acestia din urma, purtand costume de Mos Craciun.

Concertul a inceput cu aducerea pe scena a Luminii Pacii de la Bethleem (Friedenslicht) odata cu primul colind interpretat, „O ce veste minunata”. Pe parcursul programului artistic, publicul a audiat un numar mare de colinde dar si arii din diferite lucrari pentru coarde si instrumente din alama. Profesionalismul si emotia transmisă de artiști au fost rasplatite din plin cu de aplauze și cuvinte de laudă. La plecare, fiecare spectator a primit pentru acasaă o candela cu Lumina Pacii. (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural Deta)
Primăria Deta 23 ianuarie 2017 in Comunitate

Corul Mixt al Centrului Cultural al orașului Deta, sub îndrumarea profesorului Dan Oroșan, a vestit nașterea Mântuitorului salariaților Primăriei orașului Deta, cadrelor medicale dar și celor internați la Spitalul Orășenesc Deta. În ziua a doua de Crăciun, Corul a prezentat un recital de colide la Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano Catolică din Deta, aducând bucurie și lumina Crăciunului tuturor celor prezenți. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al orașului Deta)

Primăria Deta 23 ianuarie 2017 in Comunitate
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support