Interviu cu primarul Petru Roman la doi ani de mandat
La jumătatea mandatului, primarul orașului Deta, Petru Roman face un bilanț al activității sale în fruntea administrației locale. Rezultatele activității sale în calitate de primar sunt vizibile și se poate spune că Deta a pornit pe un drum al dezvoltării și modernizării.
Reporter: Domnule primar, orașul Deta s-a impus deja ca pol regional de dezvoltare și este recunoscut ca exemplu de succes pentru ritmul său de creștere. S-a mai investit în Deta în ultimii ani?
Petru Roman: Nu cred în strategia de conservare administrativă a unui oraș și nu cred că Deta rămâne aceeași localitate de-a lungul anilor. Am fost și rămân atent la trendurile de dezvoltare urbană, desigur, corelate cu nevoile locuitorilor din Deta. Ca primar, nu este în regulă să spui că ai bifat niște investiții și gata, nu mai e mare lucru de făcut. De la an la an și de la mandat la mandat am avut ca țintă creșterea continuă a calității vieții în Deta. Cred că am reușit să păstrez parcursul ascendent al orașului, iar din 2016 am început să lucrăm la reglajele fine din comunitate.
R: Ce s-a făcut în Deta în ultimii doi ani?
P.R.: În primul rând am continuat investițiile din bugetul local. Eu pe acești bani m-am bazat și parțial pe fonduri europene. Cu prea puține ocazii am primit sprijin de la București, așa că, experiența m-a învățat să gestionez eficient și chibzuit resursele noastre locale. Poate cea mai importantă investiție este cea în infrastructură rutieră, am amenajat Zona Termal, Strada Gării și sensul giratoriu de pe Strada Victoriei cu Mihai Eminescu și de pe Victoriei cu strada Târgul Mare. La același capitol, am reabilitat Strada Vasile Alecsandri,Marian Damaschin și Aurel Vlaicu. De asemenea am făcut parcări auto pe strada Ghiladului, strada Pădurii și strada Ștefan cel Mare și am amenajat trotuare în Zona Termal și pe străzile Mihail Kogălniceanu, Mihai Viteazul, Revoluției, Gyula Reviczky și Marian Damaschin. Pe partea de proiectare și execuție canalizare pluvială, am intervenit pe străzile Vasile Alecsandri, Aurel Vlaicu, Marian Damaschin, Calea Banlocului și Revoluției. Așa, într-o enumerare simplă, poate nu pare mare lucru, dar vă asigur că pe teren lucrurile nu au fost ușoare. Identificarea sursei de finanțare și alocarea banilor sunt partea relativ simplă a problemei. Gestionarea relațiilor cu firmele care câștigă licitațiile și diminuarea disconfortului generat de lucrări, pentru cetățeni, asta a fost o reală provocare. E greu să lămurești muncitorii de la firme să lucreze ca în occident, să aibe respect pentru termenele de finalizare și pentru cetățenii care suportă șantierul.
R: Investițiile în infrastructură reprezintă într-adevăr prioritatea numărul 1 în marea majoritate a orașelor din România. Pe lângă străzi, parcări și canalizare pluvială, au fost și alte cerințe ale cetățenilor cărora ați reușit să răspundeți?
P.R: Da, vă răspund punctual, fără să stabilesc un criteriu de importanță. Am lucrat la Ștrandul Termal, am acoperit piscinele, am pus la punct un sistem de ventilație și am construit căsuțele de camping. Poate pare greu de crezut, dar avem timișeni din tot județul care preferă să vină la ștrandul nostru și nu mai merg în Ungaria dar ponderea celor care vin din alte localități este in favoarea județului Caraș Severin de unde vin foarte mulți clienți ai ștrandului. Alte două investiții de care beneficiază și locuitorii din împrejurimi, nu doar cei din Deta, sunt forajul de apă din incinta spitalului și construcția Pieței Agroalimentare. În cazul acesteia din urmă, am eliberat amplasamentul, am deviat traseul părții electrice și acum ne aflăm la stadiul de execuție a hălii. Sperăm ca în scurt timp să reușim darea ei în folosință deoarece este un obiectiv așteptat de multă lume. Un alt pas important înspre dezvoltarea economică a orașului a fost realizarea PUZ-ului pentru Parcul Industrial Deta. De-a lungul anilor, antreprenorii și reprezentanții firmelor din Deta au subliniat beneficiile unui astfel de parc în orașul nostru, dar materializarea acestei idei a prins cu adevărat contur odată cu Programul de Cooperare Transfrontalieră România Serbia, Programul IPA, prin proiectul „Centre suport pentru întreprinderile mici și mijlocii în localitățile Plandiște și Deta”. Banii europeni câștigați de Primărie au fost esențiali în realizarea unei părți însemnate din documentația tehnică necesară realizării Parcului Industrial Deta.
R: Copiii au beneficiat de vreo investiție din bugetul local în ultimii 2 ani?
P.R.: Desigur, amintesc doar investițiile cele mai apreciate de către familiile din Deta: locurile de joacă din Zona Gării și Piața Libertății, iar celor cu copii mai mari, cu liceeni, le-am îndeplinit așteptările cu construirea vestiarelor la terenul de sport al Liceului Deta.
R: O investiție mai deosebită, cu care să vă mândriți?
P.R.: Fiecare investiție făcută a fost gândită în cel mai mic detaliu, fiecare investiție a răspuns unei nevoi a populației, de aceea nu pot spune că am eu o preferință sau o mândrie anume. Nu am investit pentru mine sau orgoliul meu de primar, am lucrat pentru oraș și cetățenii acestuia. Dar ca să vă răspund totuși la întrebare, cred că amenajarea iazului piscicol a avut un oarecare caracter aparte.
R: La Opatița ați făcut vreo investiție considerabilă în ultimii doi ani?
P.R.: Da, am amenajat infrastructura rutieră pentru asigurarea legăturii de pe strada din spatele Bisericii la drumul judetean, aproape de ieșirea spre Birda.
R: Ați vorbit de investițiile notabile realizate până acum. În momentul de față aveți proiecte în lucru?
P.R: Sigur, nici nu concep altfel. Noi la primărie nu stăm, lucrăm la foc automat. Finalizarea unui proiect înseamnă începerea altuia nou, cred că putem continua dezvoltarea doar ținând un pas alert. În prezent avem mai multe contracte semnate cu finanțare asigurată pe anul 2018: proiectare și execuție drum calea Ghiladului – fosta ItsAIA, proiectare și execuție acces Parc Industrial Deta, Proiectare și execuție sistem supraveghere video oraș Deta, proiectare și execuție trei străzi Opatița de la Monumentul Eroilor spre cimitir și realizare de trotuare pe strada Calea Banlocului, Mărășești, Călimănești, Aurel Vlaicu și Vasile Alecsandri.
R: Am înțeles că Primăria administrează cu maxim de eficiență fiecare bănuț din bugetul local. Dar din cel național? A primit Deta ceva de la București?
P.R.: Cu mari eforturi am reușit să obținem câteva proiecte guvernamentale care se află acum în desfășurare. Se lucrează la două blocuri ANL, unul de 16 apartamente pentru personalul din sistemul de sănătate, cu termen de finalizare la sfârșitul lui 2018 și unul cu 32 de apartamente pentru tineri, cu termen de finalizare până în 2020. Mai avem studii de fezabilitate depuse la Ministerul Dezvoltării pentru un bloc social de 32 de apartamente în zona Târgul Mare și o licitație începută în luna martie 2018 de Compania Națională de Investiții pentru Casa de Cultură din Parcul Anton Kratzer.
R: Ați amintit de cultură. Pe lângă investițiile în infrastructura, are cultura loc în planul de finanțare?
P.R.: Mă implic personal în susținerea fenomenului cultural din Deta, am o colaborare extraordinară cu principalii promotori culturali din oraș, avem o agenda culturală la cele mai înalte standarde și evenimente prin intermediul cărora putem spune ca am ajuns la nivelul ansamblurilor profesioniste. Deși în alt fel decât infrastructura de exemplu, cultura reprezintă o investiție. Pe lângă activitățile anuale, deja consacrate, ne mândrim cu două monumente superbe: bustul lui Anton Kratzer, dezvelit anul trecut, și bustul Regelui Ferdinard I care va fi adus în fața publicului, chiar săptămâna aceasta, în cadrul Zilelor Orașului.
R: La nivel județean, cum se poziționează Deta față de celălalte orașe?
P.R.: Nu suntem în competiție cu nimeni, suntem doar în relații de colaborare. Deta este parte dintr-un proiect major Aquatim, alături de alte localități din Timiș, beneficiile fiind unele foarte importante. Prima etapă a proiectului se încheie în acest an cu finalizarea lucrărilor la conductele de apă și la uzina de apă. Etapa a doua a proiectului are termen de finalizare anul 2020 și prevede inlocuirea a 5,1 km de conducte de apă potabilă la Opatița și realizarea canalizării menajere la Opatița pe o distanță de 3.15 km. Și parcul industrial va beneficia de această asociere, urmând a fi forate 5 puțuri până în anul 2020. De asemenea, alături de alte 6 orașe din județul Timiș, Deta va avea un bazin de înot semiolimpic. Programul a fost inițiat de Consiliul Județean Timiș, terenul, utilitățile, întreținerea bazinului și salariile angajaților urmând a fi asigurate din bugetul local.
R: Bani europeni ați reușit să atrageți?
P.R: Avem o echipă puternică în Primărie, formată din specialiși unul și unul, astfel că, au fost depuse mai multe proiecte pe fonduri europene, așteptăm rezultatele jurizării și sperăm să obținem finanțările. Am scris proiecte pentru anvelopare a patru blocuri în zona Elena Ghenescu, pentru modernizarea străzilor Mihai Viteazul și Revoluției și pentru realizarea celei de-a doua etape a Pieței Agroalimentare. În parteneriat cu comuna Vârșet intenționăm să amenajăm o zonă de agrement în parcul orașului pe brațul vechi al pârâului Birdeanca, iar alături de Plandiște și Coka dorim modernizarea infrastructurii medicale la Spitalul Orășenesc și dotarea cu aparatură medicală. Un alt proiect interesant, depus spre jurizare, este în colaborare cu localitatea Morahalom și orașul Sânnicolau Mare, pentru obținerea statutului de oraș SMART. Pe lângă aceste proiecte deja înscrise pentru finanțare, lucrăm intens la câteva proiecte cu termen de depunere la data de 31 august 2018, pe axa 13 POR. Vrem să obținem bani pentru construcția a 11 locuințe sociale în clădirile fostului atelier școală și accesul la această locație din strada 1 Mai, pentru piste de biciclete pe strada 1 Mai, Avram Iancu și Mihai Eminescu, pentru o creșă cu 30 locuri, o cantină socială și un centru de zi pentru pentru persoanele vârstince. Tot cu bani europeni am dori să realizăm trotuare pe strada Termal și șanțuri pluviale pe strada Pădurii. Avem planuri mari pentru orașul Deta și sunt sigur că le vom duce la îndeplinire.
R: Ce alte activități a sprijinit Primăria în această perioadă?
Am continuat să sprijinim bisericile din oraș dar ne-am preocupat serios și de activitatea sportivă, Biserica ortodoxă și cea Catolică au beneficiat și în acești ani de ajutorul nostru așa cum am finanțat și celelalte culte din oraș. Aș menționa aici Biserică Ortodoxă Sârbă care a fost sfințită anul trecut, realizarea acesteia fiind asigurată în cea mai mare parte din bugetul local.
În ceea ce privește activitatea sportivă din oraș putem spune că se vede un mare progres în această zonă. Echipa de fotbal, promovată anul trecut, a reușit să încheie sezonul pe locul 3, iar echipa din Opatița a terminat pe doi, reușind să promoveze. Avem două grupe de copii la fotbal și suntem optimiști în ceea ce privește viitorul pentru acest sport extrem de iubit. Nu trebuie să uităm de sportivii care activează la secția de badminton, dar în special aș vrea să îi menționez pe cei de la atletism care au ajuns să concureze la fazele naționale ale competițiilor de la acest sport. Avem și două grupe de handbal feminin care merg foarte bine și nu în ultimul rând avem boxeri care recent au obținut rezultate excelente în Campionatul Național.
Reporter: Sunteți mulțumit de ce ați reușit să faceți în acești doi ani?
P.R: Nu eu trebuie să fiu mulțumit ci locuitorii orașului. Chiar m-am întâlnit zilele trecute cu un amic care mi-a dat broșura electorală cu care am candidat acvum doi ani. Mă bucur că a păstrat-o pentru că împreună cu el ne-am uitat peste ce am promis atunci și am constatat că nu numai că mi-am îndeplinit toate promisiunile ci am reușit să fac și multe lucruri în plus față de ce le propuneam atunci locuitorilor orașului. Nu am uitat ce am promis și m-am ținut de cuvânt. Nu spun că a fost foarte ușor dar nici imposibil și acest lucru se datorează în primul rand faptului că nu am făcut promisiuni lipsite de o bază reală dar și faptului că am avut alături de mine o echipă de oameni muncitori și harnici și nu în ultimul rând locuitorilor orașului nostru, oameni cu care mă mândresc oriunde mă duc.
