Primăria Deta anunţă aprobarea a două cereri de finanţare depuse în anul 2009 în cadrul programului european IPA
În zona Deta, cooperarea transfrontalieră între români şi sârbi, a fost mereu de actualitate.În ultima perioadă, autorităţile locale din cele două ţări, au realizat oportunităţile pe care le prezintă finanţările europene şi au decis să se mobilizeze pentru atragerea a cât mai mulţi bani europeni. Primăria Deta a jucat un rol cheie în depunerea celor două proiecte, reuşind astfel să obţină fonduri pentru iluminatul arhitectural în scop turistic al Bisericii Ortodoxe Române Deta, al Bisericii Catolice Deta, al Bisericii Ortodoxe Opatiţa şi al Turnului Pompierilor. În cazul primului proiect aprobat, valoarea finanţării pentru oraşul Deta este 260.000 euro. Cea de-a doua cerere de finanţare vizează realizarea studiilor necesare în vederea construirii unui parc industrial în oraşul Deta şi dezvoltarea sectorului IMM în comuna Plandişte, din Serbia. Valoarea finanţării pentru oraşul Deta este de 140.000 euro. Banii europeni, cei 400.000 de euro, obţinuţi pentru oraşul nostru, prin intermediul celor două proiecte, fac dovada competenţei echipei din primărie. Ioan Iovan

Începutul lunii iulie a constituit pentru angajaţii primăriilor din Deta şi Bordany, o ocazie bună să schimbe experienţă cu privire la modul de organizare al instituţiilor, dotările de care dispun şi volumul de muncă depus. De această dată, gazde au fost angajaţii primăriei din Deta, care au impresionat prin ospitalitatea şi grija faţă de oaspeţi. “Astfel de întâlniri sunt foarte importante pentru angajaţii din primărie.Nu putem să ne închidem într-un glob de sticlă, trebuie să fim receptivi la ce este în jur. Deşi noi, cei care lucrăm în administraţie, trecem prin momente grele, ne gândim cum putem să ne îmbunătăţim activitatea pe care o prestăm în favoarea cetăţeanului şi suntem dispuşi să învăţam din experienţa colegilor din Ungaria” ne-a spus unul dintre participanţii la proiect. Dincolo de discuţiile tehnice, oaspeţii maghiari s-au bucurat de o vizită turistică atât în oraşul nostru cât şi în Timişoara. Următoarea activitate derulată în cadrul proiectului “Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta şi Bordany”, va fi sărbătoarea “Zilele oraşului Deta – prima ediţie”, eveniment care se va derula în perioada 30 iulie – 1 august 2010, ocazie cu care 50 de locuitori ai comunei Bordany vor fi prezenţi în oraşul Deta. Ioan Iovan

Zilele oraşului
La sfârşitul acestei luni vom sărbători împreună Zilele oraşului Deta. Este un moment frumos, care a fost organizat cu eforturi importante, într-o perioadă grea pentru noi toţi. Nu putem renunţa la momentele frumoase, pentru că tocmai acestea ne ţin la un loc şi ne fac să trecem peste greutăţi. Cele trei zile de festivităţi vor aduce în oraşul nostru mulţi oaspeţi de seamă. Din acest motiv, vă rog pe dumneavoastră, locuitorii oraşului Deta, să ne daţi o mână de ajutor pentru a menţine curăţenia în oraş şi pentru a întreţine spaţiile verzi din faţă caselor şi blocurilor. Primăria se va ocupa cu atenţie de curăţenia oraşului, însă cred că e nevoie şi de sprijinul dumneavoastră. Ne vom bucura împreună de istoria şi numele acestui frumos oraş, vă aştept cu drag la toate manifestările organizate în zilele de 30, 31 iulie şi 1 august.

Descentralizarea în domeniul sănătăţii s-a reflectat în oraşul nostru prin preluarea spitalului din localitate de către primărie
Transferul managementului spitalului orăşenesc, de la Ministerul Sănătăţii către Consiliul Local al oraşului Deta a fost aprobat prin hotărârea nr.50 din 29 iunie 2010, prin aceeaşi hotărâre, primarul Petru Roman fiind împuternicit să semneze protocolul de predare-preluare încheiat între Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Timiş şi Consiliul local al oraşului Deta. La începutul lunii iulie, a fost numită şi conducerea interimară a spitalului, pe o perioadă de maximum 6 luni de zile, până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere. „Suntem în faza de analiză amănunţită a impactului acestei preluări asupra bugetului local al oraşului Deta, vom reveni cu precizări concrete de îndată ce acestea se vor contura”, ne-a spus primarul Petru Roman. Monitorul Primăriei va dezbate acest subiect, mai pe larg, în numărul următor, atunci când vor fi disponibile date şi previziuni clare asupra acestei descentralizări. A.L

Chiar dacă este vară şi este perioada concediilor, deputatul colegiului 10 Deta, Gheorghe Ciobanu şi echipa sa, rămân aproape de cetăţenii din oraşele şi comunele colegiului. “Am decis ca împreună cu colegii mei din biroul parlamentar, să facem un efort şi să asigurăm permanenţa pe perioada verii la biroul din Deta, pentru ca toţi cei care au nevoie de sprijin să găsească pe cineva cu care să stea de vorbă. Audienţele nu vor fi întrerupte pe perioada concediilor şi vom face tot ce putem pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie”, ne-a mai spus deputatul Gheorghe Ciobanu. Audienţele la cabinetul parlamentar din Deta, situat pe strada Victoriei, chiar lângă primărie, se desfăşoară în fiecare zi de joi între orele 10-12.

Copaci umbroşi, haine de epocă şi emoţia unui lucru nemaivăzut, aşa ar putea fi descris momentul primei proiecţii cinematografice din Deta, în anul 1910. Hala de proiecţii, cum era numită la momentul respectiv, a fost construită în parcul lui Anton Kratzer, la 11 ani după moartea sa. Parcul, care încă de atunci era un refugiu pentru oamenii dornici de relaxare şi aer curat, are o istorie veche şi încărcată de semnificaţii.
Pădure transformată în parc de promenadă
Anton Kratzer, om influent şi înstărit, preocupat de sănătatea fiului, hotărăşte să achiziţioneze o pădure şi s-o transforme în loc de recreere pentru copilul său. Proprietar al unui hotel, Anton Kratzer avea simţul lucrurilor bine rânduite, astfel că reglează albia râurilor, taie copaci, ridică zăgazuri, face drumuri şi amenajează în pădure, chiar şi o zonă de promenadă. Eforturile sale sunt însă zădărnicite de moartea fiului său, eveniment care îl marchează atât de puternic, încât se gândeşte să tăie pădurea. A fost nevoie de intervenţia unor persoane sus puse, pentru ca Anton Kratzer să revină asupra deciziei luate.
Parc privat, dat în folosul comunităţii
O delegaţie condusă de Petru Fischer reuşeşte să îl convingă pe Anton Kratzer să cedeze pădurea spre folosul comunităţii, pentru suma de 3000 de florini plătibili în 30 de ani. Parcul, aşa cum îl ştim noi azi, începe să prindă contur atunci când „Societatea pentru regularizarea Bigheiului” cedează o parte din malul stâng al pârâului Birdeanca pentru deschiderea intrării în parc. Ulterior, Mihai Szivy, cedează şi el o parte din grădină sa, pentru a mări teritoriul parcului.
Parcul, locul primei proiecţii cinematografice
Chiar dacă vorbim despre o administrare de acum 100 de ani, îmbunătăţirile aduse parcului sunt impresionante chiar şi pentru zilele noastre. În 1896 se zideşte o hală în valoare de 400 de florini pentru asigurarea unui loc de refugiu în caz de ploaie, iar în 1899 se acordă un teren clubului de popice. În 1904, la 5 ani după moartea fostului proprietar, se inaugurează monumentul acestuia, iar în 1908 se împrejmuieşte cu un grilaj de fier. Tot în 1908, se se zideşte o scenă cu un spaţiu pentru îmbrăcat şi o odaie pentru birtaş, alături de o terasă îngrădită. Pe aleile din parc se toarnă nisip şi se amplasează bănci, pregătind astfel momentul important, a ceea ce avea sa devină, prima proiecţie cinematografică din oraşul nostru. ANDREI MILIN.

Formaţia de dansuri populare româneşti, a Casei de cultură din Deta s-a calificat pentru faza judeţeană a festivalului “Lada cu zestre”
Originalitatea costumelor populare, coregrafie de excepţie, autenticitate şi profesionalism, astfel poate fi descrisă prestaţia Formaţiei de dansuri populare româneşti, a Casei de cultură din Deta, în cadrul festivalului-concurs, “Lada cu zestre”. Dansul popular din zona de pustă a Banatului, s-a făcut remarcat în rândul publicului, confirmând încă o dată valoarea formaţiei de dansuri din oraşul nostru. Priceperea dansatorilor s-a ridicat la nivelul coregrafiei realizate de Cătălin Voicu, momentul artistic reuşind să atragă îndelungi aplauze şi aprecieri din partea spectatorilor. “Lada cu zestre” se află deja la cea de-a patra ediţie, iar organizatorii, Consiliul Judeţean Timiş şi Centrul de Cultură şi Artă Timiş, promit că vor continua această manifestare cultural-artistică de mare amploare, deoarece doresc să stimuleze şi să revitalizeze formaţiile de dansuri, creatorii populari şi tarafurile din judeţul nostru. Ovidiu Ivancea.

Melancolie, tristeţe şi duioase amintiri, ne-au copleşit în data de 7 Iulie, la împlinirea a şase săptămâni de când a plecat dintre noi iubitul nostru tată, soţ, socru şi bunic, VASILE DUMITRU-BIROVESCU. Te vom purta mereu în suflet! Mulţumim tuturor celor care au fost şi sunt alături de noi în clipele de nemărginită durere!

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support