Comunitate

Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Domnului are 40 de zile, începând la data de 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. Postul Crăciunului a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioşilor în vederea întâmpinării marelui Praznic al naşterii Domnului. La început, creştinii nu posteau toţi la fel şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Sinodul local din Constantinopol ţinut la anul 1166 a uniformizat durata postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie. Din punct de vedere al alimentaţiei, este un post mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Abia după aceste 40 de zile de post şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului, de pe 25 decembrie. Ultima zi a postului Crăciunului ( 24 decembrie) este numită şi ajunul Crăciunului şi este o zi în care se obişnuieşte a se ţine un post ceva mai aspru decât în celelalte zile.
Primăria Deta 30 noiembrie 2010 in Biserica

Compania are 160 de angajaţi, dar poate ajunge la 400
TRW s-a mutat într-un nou spaţiu de producţie la Deta. Compania multinaţională şi-a deschis în luna octombrie un nou punct de lucru şi intenţionează să îşi crească activitatea în oraşul nostru. La ceremonia de deschidere a noului punct de lucru a fost invitat primarul Petru Roman care a spus că această nouă investiţie privată este un motiv de bucurie pentru administraţia locală. “Oraşul Deta are oameni harnici şi competenţi, care sunt căutaţi şi apreciaţi de firmele serioase care doresc să investească. TRW este o astfel de firmă, cu care Deta se poate mândri, atât în judeţ cât şi în întreaga ţară. În momente dificile pentru economia internaţională, şi pentru România în particular, TRW a reuşit să se dezvolte şi să creeze noi locuri de muncă. Echipa de conducere a TRW a pus pe picioare un model de eficienţă, demn de urmat atât de alte firme, şi de ce nu, chiar de administraţia locală. Sunt deschis în faţa unor astfel de modele de succes din domeniul privat, învăţ din ele şi încerc să le adaptez pentru a putea fi aplicate în sectorul public local”, a spus primarul oraşului la deschiderea halei de producţie a TRW. Conducerea companiei multinaţionale a anunţat că, în acest moment, fabrica de la Deta are 160 de angajaţi, iar în următoarea perioadă, în funcţie de evoluţia pieţei şi de creşterea comenzilor, se vor mai putea angaja peste 200 de muncitori. Noul punct de lucru al TRW are o suprafaţă de 1500 metri pătraţi, aici urmând să fie produse volane şi sisteme de siguranţă auto. TRW este o companie multinaţională cu sediul central în Statele Unite ale Americii, care are peste 66 de mii de angajaţi în fabrici din 27 de ţări în lume. În România, TRW are peste 3000 de angajaţi şi este în continuă dezvoltare.
Primăria Deta 31 octombrie 2010 in Comunitate

Deta a a fost gazdă primitoare la mijlocul lunii octombrie pentru întâlnirea primarilor din colegiul 10 cu autorităţile locale din zona Vrsac. Partea tehnică a discuţiilor s-a desfăşurat la Timişoara, în sala mare a Consiliului Judeţean Timiş. Participanţii au vizitat apoi oraşul Ciacova, unde după un popas la casa memorială Dositei Obradovici, atât sârbii cât şi românii, s-au declarat impresionaţi de noul centru pentru suferinzii de boala Alzheimer. Următorul punct din program celor două delegaţii a fost mănăstirea Sângeorge, un bun prilej de reculegere, urmat de întâlnirea de la Deta, unde s-au tras concluziile acestei acţiuni.
Organizată de deputatul colegiului 10, Gheorghe Ciobanu, întâlnirea a reprezentat o continuare a a acţiunii care a avut loc la Vrsac în luna martie a acestui an. Între locuitorii din Banatul românesc şi cel sârbesc există relaţii excelente de mai mulţi ani. Există tradiţii comune, obiceiuri similare, locuitorii din cele două regiuni ale Banatului împărtăşesc aceleaşi valori, de aceea legăturile cu Serbia în general, şi cu Vojvodina şi regiunea Vrsac în special, au fost şi sunt foarte bune. Serbia se află acum în plin proces de preaderare la Uniunea Europeană şi fondurile europene pot constitui adevărate oportunităţi de dezvoltare în această zonă.
Deta are o experienţă importantă în privinţa proiectelor europene
“De fiecare dată când trec graniţa în Serbia, mă simt ca acasă. Suntem apropiaţi şi ne înţelegem foarte bine. Ne-am ajutat reciproc de câte ori a fost nevoie. Acum a venit momentul să lucrăm împreună, să facem în aşa fel încât să trăim mai bine de ambele părţi ale graniţei. Fondurile europene care pot fi accesate prin programe transfrontaliere nu sunt de neglijat. Sunt bani mulţi care pot fi folosiţi inteligent pentru a aduce bunăstare atât în Serbia cât şi în România. Deta are experienţa proiectelor IPA, iar în zona în care funcţionează Asociaţia Timiş Torontal, după întâlnirea de la Vrsac din primăvara acestui an, s-au semnat deja 10 parteneriate”, a spus primarul oraşului Deta, Petru Roman. “Colaborarea are un potenţial imens, însă depinde doar de noi dacă vom reuşi să-l scoatem la lumina şi să facem această relaţie funcţională. Prietenia care ne leagă de fraţii noştri sârbi, ne va ajuta să ducem mai departe buna colaborare şi chiar să o dezvoltăm” a mai spus primarul Petru Roman.
15 milioane de euro pentru proiecte transfrontaliere
“Traversăm o perioadă destul de dificilă dar eu unul nu sunt omul care să se plângă, prefer să caut soluţii şi să găsesc variante de finanţare a proiectelor autorităţilor locale. Am văzut că integrarea Serbiei în UE ne poate oferi o astfel de şansă. Trebuie doar să ştim să accesăm fondurile europene transfrontaliere care nu sunt deloc puţine. De aceea m-am gândit la începutul acestui an să organizez o primă întâlnire între primarii din colegiul pe care îl reprezint în Parlamentul României şi cei din regiunea Vrsac. Unii primari se ştiau, alţii aveau deja proiecte comune dar totul se făcea greoi pentru că nu exista un sprijin oficial. Practic am instituţionalizat o relaţie de prietenie şi i-am dat valoare. Acum am avut la Timişoara şi la Deta a doua întâlnire de acest tip. Vrem să organizăm cel puţin două astfel de întâlniri pe an şi să reuşim astfel să creăm un pol de dezvoltare în zona Deta -Vrsac”, ne-a declarat deputatul colegiului 10 Gheorghe Ciobanu, iniţiatorul acestei colaborări. Din cele 20 de localităţi ale colegiului, 14 comune şi oraşe au semnat parteneriate cu localităţi din regiunea Vrsac. Aceste parteneriate sunt foarte importante pentru că, pe fondurile IPA de preaderare, proiectele se pot depune doar în parteneriate transfrontaliere. Există deja 5 proiecte de infrastructură scrise, cum ar fi proiectul privind modernizarea pieţelor din centrele istorice ale oraşelor Ciacova şi Vrsac, dar şi proiectele de modernizare a unor drumuri din Livezile, Birda, Moraviţa şi Pădureni. Mai există 5 proiecte culturale aproape finalizate, de exemplu Voiteg şi Gudurica, vor depune un proiect de reînviere a tradiţiei kirweiului, iar Moraviţa şi Jamu Mic, Deta şi Coştei, Giera şi Şuşara, Ghilad şi Coştei au proiecte legate de şcoli şi de tradiţii şi obiceiuri. Toate aceste proiecte vor fi depuse pentru finanţare încă în acest an, aşa că se poate spune că efortul primarilor nu a fost în zadar. În această primă etapă se pot obţine peste 15 milioane de euro pe proiecte transfrontaliere.
Primăria Deta 31 octombrie 2010 in Comunitate

Merite deosebite în dezvoltarea relaţiei dintre oraşul Deta şi comuna Bordany, Ungaria. Acesta a fost motivul pentru care, în cadrul şedinţei extraordinare din 30 septembrie, Consiliul Local al oraşului Deta a acordat două diplome de onoare, domnului Balogh Ferec, primarul comunei Bordany din Ungaria şi domnului Zádori Imre, fostul viceprimar al comunei Bordany. Autorităţile locale din Deta şi Bordany sunt implicate într-un proiect comun, finanţat din fonduri europene, cu scopul declarat de a apropia cele două comunităţi. Cei doi premiaţi ai consiliului local au promis că se vor dedica în continuare promovării tradiţiilor şi obiceiurilor maghiare şi româneşti.
Primăria Deta 31 octombrie 2010 in Comunitate

Formaţia de dansuri populare a Casei de cultură orăşenesti Deta a cules ropote de aplauze şi un binemeritat loc trei în urma participării la festivalul folcloric “Lada cu zestre”. Manifestarea aflată deja la a IV-a ediţie, este organizată de către Consiliul Judeţean Timiş şi aduce în faţa publicului, datini, cântece, obiceiuri, jocuri şi meşteşuguri tradiţionale româneşti. Un alt eveniment, la fel de important ca şi obţinerea locului trei la faza judeţeană a festivalului “Lada cu zestre”, este participarea Formaţiei noastre de dansuri populare la filmările organizate de către Televiziunea Timişoara 89 pentru emisiunea “La izvorul dorului”. Şi acolo, reprezentanţii oraşului nostru au impresionat prin suitele de dansuri populare prezentate şi prin coregrafia asigurată interpreţilor de folclor, cu nume de rezonanţă atât în judeţul nostru cât şi în întreaga ţara. Ovidiu Ivancea.
Primăria Deta 31 octombrie 2010 in Comunitate

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Timiş Torontal” anunţă Conferinţa de Validare a Strategiei de Dezvoltare a Microregiunii “Timiş Torontal Bârzava”, în data de luni, 25 octombrie, ora 11.00 în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Deta.
Obiectivele întâlnirii vor fi:
1) Prezentarea Strategiei de Dezvoltare a Microregiunii şi a Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului GAL “Timiş Torontal Bârzava”;
2) Consultarea publică, dezbateri pe marginea documentelor prezentate referitor la adoptarea Strategiei de Dezvoltare a Microregiunii şi finalizarea Planului de Dezvoltare;
3) Validarea oficială a documentelor prezentate anterior precum şi a Dosarului de Candidatură de către participanţii la Conferinţă.
Grupul de acţiune locală “Timiş Torontal Bârzava” vrea fonduri europene
Bani europeni prin programul LEADER, acesta este obiectivul a paisprezece comunităţi locale din sudul judeţului Timiş şi a trei comune din nord-vestul judeţului Caraş Severin, care s-au organizat în grupul de acţiune locală “Timiş Torontal Bârzava” . Din grup, fac parte agricultori, femei, tineri din mediul rural, organizaţii nonguvernamentale, reprezentanţi din partea firmelor private şi a primăriilor. Dacă în viitorul apropiat, grupul de acţiune locală “Timiş Torontal Bârzava” va câştiga banii europeni atât de mult doriţi, acest grup va finanţa, la rândul lui, proiecte de dezvoltare rurală de până la 2,8 milioane de euro. În încercarea de a obţine fondurile europene, grupul de acţiune locală “Timiş Torontal Bârzava”, este sprijinit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Timiş Torontal”, o asociaţie a Consiliilor Locale din sudul judeţului Timiş.
Primăria Deta 31 octombrie 2010 in Comunitate

BIRDEAN IOAN, 82 de ani, decedat la data de 23 septembrie 2010.
MOROVAN ROZALIA, 85 de ani, decedată la data de 3 octombrie 2010.
CIONVICĂ TOMA, 82 de ani, decedat la data de 4 octombrie 2010.
IOAN MONICA-DANIELA, 2 luni, decedată la data de 6 octombrie 2010.
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Primăria Deta 31 octombrie 2010 in Anunturi

La început de an şcolar, domnul Szabo Francisc, director adjunct al Grupului Şcolar Sfântul Nicolae din Deta, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări care suntem siguri că se aflau pe buzele majorităţii părinţilor. Domnul Szabo Francisc, răspunde de învăţământul primar şi gimnazial, astfel că răspunsurile sale s-au referit la clasele I – VIII.
Reporter: Cum a început anul şcolar 2010 – 2011? S-a schimbat ceva de anul trecut?
Szabo Francisc: Cu siguranţă s-a schimbat. S-au efectuat lucrări întreaga vară, astfel încât, în anul şcolar 2010 – 2011 să putem asigura elevilor noştri condiţii mai bune. Ne-am propus trei obiective mari pe care am reuşit să le aducem la îndeplinire. Am reabilitat etajul 3 al clădirii de pe Victoriei nr 50, în sensul că am înlocuit vechea pardoseală şi am refăcut toată partea de zugrăveală, am schimbat acoperişul clădirii şi nu în cele din urmă, am mărit şi asfaltat terenul de sport din curtea şcolii.
R: Părinţii şi cadrele didactice sunt mulţumite de lucrări? Consideraţi şcoala renovată?
S.F: Atât eu, cât şi profesorii, dar mai ales părinţii, oricât de multe lucrări s-ar face, niciodată nu vom spune, acum e gata, şcoala nu mai are nevoie de nimic. Întotdeauna se poate mai bine, mai ales când vine vorba despre şcoală. Lucrările de reabilitare nu sunt încă finalizate în totalitate. În momentul de faţă se munceşte la izolarea termică şi zugrăveala exterioară. După încheierea lucrărilor ne propunem să reabilitam electric ambele clădiri, să înlocuim pardoseala şi să zugrăvim clasele situate la parter, etajul 1 şi 2.
R: Spuneaţi că aţi mărit şi aţi asfaltat terenul de sport, cât de important este acesta pentru elevi? S.F.: Sportul este definitoriu pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, dar nu se poate realiza fără o bază materială adecvată. De aceea, am considerat necesară mărirea şi asfaltarea terenului de sport deoarece numărul mare al orelor de educaţie fizică şi sport impunea acest lucru. Acest teren permite şi desfăşurarea regulamentară a unor competiţii sportive. Şcoala, biserica, primăria, bazele sportive reprezintă, în opinia mea, emblema comunităţii.
R: Dacă ar fi să judecaţi oraşul Deta, după criteriile de mai sus, ce notă i-aţi acorda?
S.F.: I-aş da nota opt, pentru că sunt mulţumit de oraş, dar cred că urmăm o tendinţă de dezvoltare, astfel că Deta, în câţiva ani, se va ridica la adevărata ei valoare, pe care a cunoscut-o înainte de primul război mondial.
R: Înţeleg că s-au făcut multe pentru şcoală, în ultima perioadă, iar dumneavoastră în calitate de director adjunct aţi făcut tot posibilul să o ridicaţi la standarde europene. Însă, să fim realişti, nemulţumiri aveţi?
S.F.: Nu pot vorbi de nemulţumiri, ci de lucruri care se vor schimba în bine. Mobilierul şcolar pe care îl avem acum, este clar depăşit şi vechi, în stare avansată de uzură. În clădirea de pe Ştefan cel Mare avem nevoie de un grup sanitar interior. Există deja un proiect în acest sens, însă trebuie făcute estimările de cost.
R: Părinţii se implică în amenajarea şcolii sau a sălilor de clasă?
S.F: Da, ne bucurăm de sprijinul părinţilor în amenajarea sălilor de clasă, repararea mobilierului şcolar, zugravirea sălilor de clasă. La nivelul şcolii părinţii sunt constituiţi într-o asociaţie cu personalitate juridică care sprijină iniţiativa şcolii. Conducerea şcolii apreciază munca părinţilor şi le mulţumeşte pentru implicarea de care au dat dovadă.
R: Per ansamblu, cum apreciaţi condiţiile de şcolarizare din Deta?
S.F: Eu cred că ne putem compara cu orice şcoală din oricare oraş mare din România. Mai avem de lucru la infrastructură, dar să nu uităm că în ultimii trei ani s-au înlocuit geamurile vechi cu termopan, s-a schimbat centrala, acum avem instalaţie de încălzire nouă şi s-a izolat termic clădirea. Şcoala are autorizaţie sanitară de funcţionare.
R: Vorbind de resurse financiare, ce relaţie aveţi cu primăria, care practic virează banii pentru întreţinerea şi amenajarea şcolii?
S.Z.: Personal sunt familiarizat cu administraţia locală, cunosc mersul lucrurilor într-o primărie. În calitate de director adjunct am o relaţie bună şi eficientă cu primarul şi cu instituţia pe care o conduce. Înţeleg că doar cu sprijinul Primăriei şi a Consiliului local putem asigura condiţii mai bune elevilor noştri. Uneori am avut şi discuţii în contradictoriu, dar acestea au fost constructive. R: Vă mulţumesc domnule director adjunct şi vă urez mult succes în continuare.
S.Z.: Şi eu vă mulţumesc şi doresc să le transmit toate cele bune cadrelor didactice din şcoală şi părinţilor care ne-au sprijinit şi ni s-au alăturat în demersul de a îmbunătăţi imaginea şcolii.
Primăria Deta 26 septembrie 2010 in Comunitate

Chifteluţe, gulaş, ciorbă de peşte sau sos vânătoresc sunt doar câteva dintre deliciile pregătite de echipele de bucătari care s-au întrecut la cea de-a patra ediţie a concursului Ceaunul şi grătarul. Desfăşurat în cadrul proiectului “Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta (RO) şi Bordany (HU)”, la Grădina de vară a Restaurantului “PARC” Deta, evenimentul culinar a delectat papilele gustative ale tuturor participanţilor, fără nici o excepţie. Bunătăţi pentru toate gusturile, făcute să îţi lase gura apă, au îmbiat cu mirosul lor irezistibil, toţi invitaţii la evenimenti, chiar şi pe cei mai mofturoşi. Membrii echipei B.I.K.E din Bordany, Ungaria, au gătit chiftele cu cartofi prăjiţi, echipa SZINE IAVA din Bordany, Ungaria au întâmpinat oaspeţii cu gulaş de vită, iar Flăcăii din Coştei, Serbia, au pus la foc cea mai bună ciorbă de peşte, lângă un papricaş de peşte dumnezeiesc. Nici echipa din Sân Mihai – Lokve, Serbia nu s-a lăsat mai prejos şi a uimit publicul amator de mâncare delicioasă, cu un gulaş de porc, ca la carte. Tot gulaş, dar de data aceasta de vită, au pregătit şi cei din echipa Mora Ferencz, din Coka, Serbia. O ciorbă de peşte care nu te lăsa să te mai desprinzi de oală şi un papricaş de vânat au pregătit cei de la Z.V.A Moraviţa, România, iar echipa Emerik, din Giulvăz, România a adus în farfuriile participanţilor un gulaş de berbecuţ, cum nicăieri nu mai găseşti. SARIKA, din Gătaia, România s-a impus cu o Feciorească a la Carei, Mehala Deta cu un gulaş de căprior, iar Kivallo Levesfozok, Deta cu o ciorbă de cartofi cu cârnaţi, tarhon şi smântână. În tagma bucătarilor pricepuţi din oraşul nostru a intrat şi echipa Ovi-Det Deta, care a gătit miel la ceaun şi Vânătorii Deta, care au încins la foc cel mai gustos sos vânătoresc. Ilie şi bibliotecarii nu au cedat în faţa concurenţei, impresionând finii degustători cu o minunată fasole cu costiţă şi cârnaţi. Juriul format din Gheorghe Ciobanu, deputat în Parlamentul României, Ion Adam, deputat de Voivodina Serbia, Nicolae Moise, reprezentant al comunei Virset Serbia, Laszlo Horvath, reprezentant al comunei Bordany Ungaria şi Ionel Ilian, consilier în Consiliul local al oraşului Deta, a stabilit cu greu cine merită un loc pe podium, însă membrii juriului au fost în unanimitate de acord, că mâncărurile din care au gustat au fost delicioase şi incredibil de rafinate.
Câştigătorii concursului Ceaunul şi grătarul 2010
Locul I – echipa SZINE IAVA, Bordany, Ungaria
Locul II – echipa Flăcăii din Coştei, Serbia
Locul III – echipa Z.V.A Moraviţa, România
Menţiune – echipa Mora Ferencz, Coka, Serbia
Menţiune – echipa Sân Mihai –Lokve Serbia
Menţiune – echipa Emerik, Giulvăz, România
Menţiune – echipa SARIKA, Gătaia, România
Menţiune – echipa Ovi-Det, Deta
Premiile au constat în cupe, pentru primele trei locuri şi diplome pentru restul participanţilor.
Primăria Deta 26 septembrie 2010 in Comunitate
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support