Iarna este anotimpul care strânge laolată cei mai mulți copii aducând în sufletele lor multă bucurie și poftă de joacă. În acest an, zăpada, garanția distracției copiilor, s-a lăsat așteptată și a sosit atunci când nu mai era nicio speranță, sub forma unei adevărate invazii de fulgi pufoși care a pus stăpânire pe toate străzile orașului Deta. Iar pentru că prima zăpadă este întotdeauna un moment de sărbătoare, Primăria Orașului Deta a cinstit-o cum se cuvine organizând „Jocuri în zăpadă” în colaborare cu Liceul Tehnologic Sf Nicolae Deta .

Vineri, în a doua zi a lunii martie, Parcul orașului a găzduit toți copiii dornici să se întreacă în zăpadă. La scurt timp după ora 13, când a fost stabilită întâlnirea, Sala Multifuncțională a orașului Deta a fost plină de elevi și preșcolari jucăuși și nerăbdători să se joace în zăpadă. După ce au fost prezentate regulile jocurilor și copiii s-au împărțit în cele două echipe, „Războinicii” și „Pisicile sălbatice”, a sosit clipa mult așteptată: năvala în zăpadă. Îmbrăcați cu haine groase, căciuli și mănuși călduroase, mânați de entuziasmul întâlnirii cu zăpada, tinerii au ignorat frigul de afară, pe fețele lor văzându-se doar o bucurie imensă și roșeața din obraji. În cadrul întâlnirii din zăpadă au avut loc patru jocuri pe echipe care au stârnit deopotrivă interesul copiilor și al adulților care i-au însoțit. Proba “Aruncatul la țintă cu bulgări” a fost câștigată de echipa “Războinicii”, la fel ca și “Trasul frânghiei”, jocul care a stârnit cea mai mare distracție. Înaintea următoarelor două jocuri, participanții au făcut o pauză și au fost răsplătiți pentru efortul lor cu biscuiți crocanți și un ceai cald, gustare pregătită de către Primărie. La cel de-al treilea joc, “Cel mai frumos om de zăpadă”, a participat și cea mai tânără concurentă, micuța Konig Igrid în vârstă de numai 4 ani, care, aflându-se la primul ei om de zăpadă a fost declarată câștigătoarea jocului. Iar pentru că cei doi oameni de zăpadă uriași formați în timpul jocului au avut capul descoperit, fiecare membru din cele două echipe a avut sarcina de a încerca să le pună o pălărie … de la distanță. S-a dovedit a fi cea mai grea dintre probe astfel că jocul s-a încheiat cu scorul de 0-0. Bucuria nețărmuită a copiilor, entuziasmul și voioșia acestora sau făcut ca acest eveniment să fie un real success, „pictând” totodată un tabolu precum cel din Iarna pe ulița…. lui Coșbuc.

Mesaj pascal din partea lui Protopopului Ioan Prisăcean, Biserica Ortodoxă Română

,, Aşa a iubit Dumnezeu lumea încât pe

Fiul Său Cel Unul-Născut l-a dat, ca oricine

crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică.”

Aceste cuvinte ale Mântuitorului ne dezvăluie taina cea mare a sfintelor Patimi şi a Sfintei Învieri, pe care le prăznuim toţi cu atâta credinţă şi evlavie. Într-adevăr, la temelia venirii Domnului Iisus în lume, a jertfei Lui de pe cruce şi a Învierii Lui, stă dragostea cea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de noi oamenii. Căci numai dragostea este izvorul dăruirii de sine, al jertfei depline-până la jertfa vieţii-pentru binele şi mântuirea semenilor, aşa cum ni s-a arătat în chip desăvârşit în viaţa Mântuitorului. Iar jertfa din dragoste zămisleşte viaţa, o viaţă înnoită şi îmbogăţită. Aşa că miezul credinţei noastre s-ar putea cuprinde în această dragoste jertfelnică şi dătătoare de viaţă.

În preajma sfintelor Sale Patimi, Mântuitorul a zis către Sfinţii Apostoli: ,,Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca viaţa lui să şi-o pună pentru prietenii săi” (Ioan 15,13). El însă şi-a pus viaţa nu numai pentru Sfinţii Apostoli, ci pentru toată lumea, pentru toţi oamenii, care au vieţuit dintru începutul neamului omenesc, vieţuiesc şi vor vieţui pe faţa pământului. Dumnezeu-Fiul din dragoste faţă de Tatăl şi faţă de noi a primit să ia ,,chip de rob” şi s-a făcut ascultător ,,până la moarte pe cruce”(Filip.2,7-8)

Jertfa dragostei lui Iisus Hristos, răstignirea şi moartea Lui, n-au rămas neroditoare. Dumnezeu n-a lăsat pe Fiul Său să fie rob morţii, ci l-a înviat din morţi şi l-a înălţat întru mărirea cea veşnică.(Ioan 17,5) Dar nu numai pe Iisus Hristos l-a proslăvit, ci tuturor le-a deschis calea eliberării din robia păcatului şi a morţii, calea părtăşiei la viaţa cea veşnică. Fiecare credincios ştie că în Sfânta Taină a Botezului, cel ce se botează se răstigneşte şi moare păcatului şi înviază ca să vieţuiască lui Hristos, adică să aibă parte de viaţa cea veşnică. Dar moartea şi învierea împreună cu Hristos, prin care-în Botez-devenim o făptură nouă, în care sălăşluieşte şi viază Hristos, se cuvine să o arătăm şi în viaţa noastră, în faptele noastre, adică să fim în toate zilele şi în fiecare clipă morţi faţă de păcat şi vii faţă de virtute, adică să ne asemănăm cu Iisus Hristos şi astfel să avem dragostea, bunătatea, smerenia, blândeţea, milostivirea, răbdarea, jertfelnicia şi multe alte virtuţi, care strălucesc în Iisus Hristos.

În vremea slăvitului şi marelui post al Paştilor ne-am pregătit, prin înfrânare, prin curăţirea de păcate în Sfânta Taină a Pocăinţei, prin rugăciuni stăruitoare şi fapte bune, prin Sfânta Împărtăşanie, ca să întâmpinăm cu vrednicie praznicul luminos şi plin de bucurie al Învierii Domnului. Bucuria noastră va fi cu atât mai deplină cu cât vom fi mai deplin morţi faţă de păcat şi vom vieţui mai deplin pentru Hristos, pentru virtute. El ne-a deschis calea unei vieţi pline de lumină, de bucurie, de pace, de dragoste, în care încă de acum avem ,,arvuna” vieţii celei veşnice şi care e garanţia că Dumnezeu ne va face părtaşi pentru totdeauna la viaţa cea veşnică.

Se cuvine dar, ca prăznuirea Învierii Domnului să fie şi un nou pas pe calea înnoirii vieţii noastre, ca nu numai zilele Sfintelor Paşti, ci anul întreg să strălucească sub lumina dumnezeiască a Învierii Domnului şi a învierii sufletului nostru la o viaţă nouă, în inima căreia să stea dragostea jertfelnică şi zămislitoare de roadă îmbelşugată pentru fiecare credincios, pentru obştea cea mare sau mică din care facem parte. În felul acesta ne vom dovedi adevăraţi ucenici ai lui Hristos, vieţuitori în duhul dragostei lui Iisus Hristos cel înviat – Cel ce este pururi cu noi şi în noi şi ne călăuzeşte spre zările nemărginite ale veşniciei.

Dorindu-Vă tuturor ca Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului să vă dăruiască pace, sănătate, bucurie şi spor în tot ce este bun şi folositor pentru mântuirea noastră, pentru familiile noastre, Vă adresez creştinescul salut cu care s-au întâmpinat ucenicii Domnului din neam în neam: HRISTOS A ÎNVIAT!

Salut pascal din partea Preotului Paroh Lokodi Attila, Biserica Romano-Catolică

„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbători Fericite.

„Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.

„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.

Mesaj din partea Preotului Paroh Liubodrag Boghicevici, Biserica Ortodoxă Sârbă

Mântuitorul nostru Isus Hristos a venit pe lume pentru a ne dărui viaţă, a pătimit pe sfânta cruce pentru a ne bucura de mântuire pe acest pământ şi de veşnicia din ceruri. În aceste zile de Sfântă Sărbătoare a Sfintelor Paşti Să-L preamărim mulţumindu-I pentru binecuvântarea şi pacea pe care ni le dăruieşte, oferind şi primind bunătate, smerenie şi bucurie în sufletele noastre şi celor dragi! Lumina şi căldura Învierii Domnului nostru Isus Hristos să ne încălzească sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă, iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară! HRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!

Mesaj din partea Pastorului Ghiţă Sporea, Biserica Baptistă Beraca

Gândul nostru curat și sfânt se îndreaptă înspre voi, dragi cititori ai Monitorului. Vă salutăm din suflet: Hristos a înviat! Paștele creștin devine din nou, pentru noi toți, un timp al celebrării triumfului omului, al suferinței asupra morții, el trăiește și rămâne speranța noastră vie (1 Petru 1:3-4). Vă invit să ne oprim împreună din alergările cotidianului și să privim cu admirație și bucurie spre Cel ce a înviat din morți. Întunericul morții și al păcatului nu a putut sufoca strălucirea soarelui pascal. Paștele ne vorbește despre unicul biruitor care a cucerit moartea făcând-o slujitoarea bucuriei veșnice. El a zis în Evanghelia după Ioan 10:17-18: „Tatal mă iubește, pentru că îmi dau viața, ca iarăși s-o iau. Nimeni nu mi-o ia cu silă ci o dau eu de la mine. Am putere să o dau și am putere să o iau iarăși. Aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl meu.” Adevărata noastră menire și motivație trebuie să fie aceea de a-L glorifica și înălța pe Hristos biruitorul. Doctor Cherlles Malik, fost președinte al ONU în anul 1959, scria: „credința în Isus Hristos este sensul prim și ultim al vieții noastre. Nu știu cine ești sau care îți este ocupația, am însă pentru tine o singură întrebare: crezi în Isus Hristos?” Cu respect și iubire, noi baptiștii, vă dorim mântuirea și viață prin acela care a înviat. Hristos a înviat!

La sfârşitul lunii februarie, doamnele din Deta interesate de meșteșugul confecționării de eșarfe, majoritatea cadre didactice din învăţământul preşcolar, au participat la un atelier organizat de Centrul cultural al oraşului Deta. De la tăiat, surfilat, până la stabilirea coloritului eșarfelor şi a formei finale de prezentare, doamnele au dovedit că au imaginație și mult talent. Propunerea Centrului cultural de a petrece o zi creativă, de socializare și relaxare, a fost apreciată de doamne, iar entuziasmul lor ne motivează să continuăm seria evenimentelor inedite la Deta. (Ovidiu Ivancea – Director Centrul cultural al oraşului Deta)

Buget mai sărac decât anul trecut
Bugetul orașului Deta a fost aprobat în ședința Consiliului Local din data de 8 februarie. La întocmirea bugetului s-a ținut cont, ca în fiecare an, de prioritățile cetățenilor din orașul nostru. Din păcate nu se vor putea finanța toate proiectele pregătite pentru acest an și acest lucru se datorează, în principal, schimbărilor din zona politicilor fiscale naționale. Partidul aflat acum la guvernare a luat o serie de măsuri fiscale și bugetare care afectează direct bugetele localităților din țară iar Deta nu face excepție. Sunt afectate atât alocațiile de la bugetul central cât și sumele provenite din veniturile proprii ale administrației locale. De exemplu, cotele defalcate din impozitul pe venit s-au redus aproape la jumătate față de anul trecut. Sumele defalcate din TVA scad cu aproape 25 de procente iar veniturile secțiunii de dezvoltare se reduc la aproape jumătate față de 2017.
La capitolul cheltuieli, administrația locală a fost nevoită să facă mai multe reduceri. Școlile și grădinițele rămân pe lista de priorități fiind considerate extrem de importante pentru dezvoltarea orașului. Nu au fost neglijate nici bisercile sau spitalul chiar dacă sumele nu sunt mai mari decât în anul precedent.

Cu toate greutățile care au apărut în această ultimă perioadă, construcția bugetară a ținut cont de prioritățile orașului și au fost alocați bani pentru investiții, acordându-se o atenție specială continuării unor lucrări începute în anii precedenți. De exemplu, reabilitarea pieței agroalimentare din oraș și proiectul Aquatim au avut nevoie de mai mulți ani pentru că a fost vorba de proiecte mari. Astfel de proiecte importante se desfășoară pe parcursul mai multor ani fiind necesare parcurgerea unor etape legale obligatorii cum ar fi studii, caiete de sarcini, licitații și execuție. Toate aceste etape sunt reglementate legal și nimeni nu poate să scurteze timpul care le este alocat, iar fiecare etapă înseamnă costuri și cheltuieli. De cele mai multe ori licitațiile sunt contestate de cei care le pierd și urmează alte perioade de așteptare pentru rezolvarea acestor contestații în instanță cu alte cheltuieli și costuri. Investițiile în supravegherea video a orașului și realizarea drumul Calea Ghiladului – ITSAIA sunt doar două exemple de lucrări care s-ar fi putut finaliza mult mai repede dacă nu s-ar fi lovit de aceste piedici birocratice.
În ciuda tuturor provocărilor care au trebuit depășite, Primăria a reușit să demareze în anii trecuți o serie de proiecte importante unele fiind deja aproape de final. Pe lângă continuarea proiectelor mari începute, se vor deschide și altele noi printre care se numără și realizarea accesului la Parcul Industrial și amenajarea de străzi în Opatița. Nu au fost uitate nici asociațiile din oraș, cele mai importante proiecte din acest sector urmând se beneficieze de finanțare. Nu este prima oară când orașul nostru se confruntă cu dificultăți generate de politicile naționale și de fiecare dată s-au găsit soluții. Chiar dacă banii nu vor fi foarte mulți, lucrările importante din oraș vor fi finalizate și se vor căuta surse alternative de finanțare din fonduri europene în vederea demarării unor proiecte noi.
Avem deja o serie de proiecte depuse spre finanțare pe programul România-Ungaria împreună cu orașul Sânnicolau Mare și localitatea Morahalom din Ungaria pentru obținerea de informații și comunicații pentru orașe SMART. Un alt proiect este depus pe GAL și se referă la cea de-a doua etapă a modernizării pieței agroalimentare din Deta. Pe POR este depus un proiect pentru anveloparea de blocuri iar pe axa transfrontalieră România-Serbia, până la sfârșitul lunii martie, vor fi depuse 3 proiecte, unul cu localitatea Plandiște pentru modernizarea și dotarea spitalului din Deta, unul cu Vârșeț pentru amenajarea brațului vechi al canalului Bordeanca și unul cu Csoka în vederea calificării forței de muncă. De asemenea sunt pregătite pentru depunere încă două proiecte pe axa 13 POR, program care deocamdată este în dezbatere publică.   

De-a lungul anilor, comunitatea maghiară din Deta păstrează o veche tradiție populară de alungare a iernii și a răului, cunoscută sub numele de „Fărșang”. Momentul culminant al Fărșangului îl constituie ziua de „Lăsata Secului” când se respectă obiceiul de „Înmormântarea Fărșangului”, adică de îngropare a iernii, după care spiritul primăverii poate renaște. Sărbătoarea cade întotdeaunaîn luna februarie sau în prima parte a lunii martie. Înmormântarea Fărșangului seamănă cu un alai de nuntași care este condus de muzicanți, preot, cantor, mire, mireasă și bocitoare. În fruntea alaiului se află o căruță alegorică care transportă iarna aflată pe sfârșite, simbolizată printr-o păpușă din zdrențe care întruchipează toate păcatele omenești. La încheierea Fărșangului ,păpușa va fi aruncată într-o groapă sau arsă pentru a scăpa de spiritele rele și blesteme.

Și în acest an, sărbătoarea s-a încheiat cu tradiționalul Bal de Fărșang. Un moment deosebit al serii a fost programul artistic susținut de Ansamblul de dansuri populare maghiare „PIROS TULIPÁN” de la Ostoičevo din Serbia, de către Ansamblul de dansuri populare maghiare „MARGARETTA” din Deta și Corul “GALAJ”, tot din orașul nostru, sub îndrumarea preotului-paroh Fazakas Csaba. Atmosfera a fost întreținută de formația “TRESNYEVÁCI ÁSZOK” din Serbia care a oferit o seară de neuitat. Alături de ei au fost prezenți musafiri de la Ostoičevo – Serbia și din satele învecinate care au comunități maghiare. Toți participanții au fost serviți cu prăjitura “Crofne”, o delicatesă tradițională de Fărșang. (Clara Stanciu)

24 Ianuarie, o zi cu importanţă deosebită în istoria neamului românesc, a fost sărbătorită şi în oraşul nostru aşa cum se cuvine. Centrul Cultural al oraşului Deta, în colaborare cu Liceul Tehnologic „Sfântul Nicolae” a organizat un program artistic dedicat acestui moment marcant din devenirea statului român. În deschidere, a fost explicată importanţa datei de 24 ianuarie și au fost proiectate imagini cu evenimentele derulate în aceea perioada. Elevii au recitat poezii și au prezentat piesa „Moş Ion Roată şi Unirea” care a stârnit interesul celor prezenţi. Corul şcolii a interpretat câteva cântece pline de suflu patriotic, iar spectacolul s-a încheiat cu Hora Unirii. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta)

Treizeci de copii din orașul nostru au fost inițiați în tainele desenului și ale artelor plastice în cadrul unui atelier de pictură organizat la Centrul Cultural Deta. La sfârșitul lunii ianuarie, micuții artiști, îndrumați de câțiva promotori ai vieții culturale locale, au simțit magia picturii și au descoperit limbajul minunat al culorilor. Evenimentul s-a bucurat de un real succes în rândul copiilor, aceștia rămânând cu amintiri frumoase și multe planuri artistice de viitor. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta)

La începutul lunii februarie, o delegație a Centrului Cultural Deta a participat la sărbătoarea Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei, Serbia. Asociaţia este cunoscută pentru activitatea formaţiilor de dansuri populare româneşti, a orchestrei de muzica populară și a grupelor de teatru, echipe formate din artiști consacrați care de-a lungul timpului au câştigat numeroase premii. Evenimentul a debutat cu discursul primarului Viorel Bălăgean care a mulţumit tuturor pentru rezultatele obţinute și a acordat diplome atât formaţiilor artistice, cât şi colaboratorilor şi reprezentanţilor intituţiilor invitate la ceremonia de deschidere a sărbătorii. Seara a continuat cu muzică, dans şi multă voie bună, dar mai ales cu invitați bucuroși că se revăd și dornici de cât mai multe colaborări pe viitor.

De cate ori am avut ocazia, în interviurile date pentru diferite televiziuni din Serbia, am felicitat românii de peste graniţă și am spus că sunt adevărați păstrători ai tradiţiilor, ai portului naţional autentic și a limbii române moştenite din moşi strămoşi, fiind poate mai aproape de valorile românești decât mulți români care trăiesc în România. Transmit încă o dată toată consideraţia mea pentru munca și realizările Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei și îi încurajez să promoveze în continuare aceleași valorilor autentice. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Educaţia şi cultura au fost şi rămân o preocupare continuă a Primăriei Deta care, în fiecare an, susține financiar o agendă culturală bogată, atât din punct de vedere al evenimentelor organizate cât și al diversității și multiculturalității acestora. Parte din mișcarea culturală locală, comunitatea bulgară locală şi-a îmbogăţit visteria cultural-educativă prin traducerea poveştii „Micul Prinţ” scrisă de Antoine de Saint Exubery. Traducerea a fost realizată de doamna profesor Ana Maria Bodor Calapiş, la tipărirea cărţii contribuind Primăria și Consiliul Local Deta.

În 25 ianuarie, la sediul Uniunii Bulgare din Deta, în prezența a numeroase oficialităţi ale oraşului, a reprezentanţilor minorităţilor locale și a etnicilor bulgari care de-a lungul anilor și-au adus contribuţia la viaţa culturală, a avut loc lansarea oficială a traducerii în limba bulgară a poveștii „Micul Prinț”. Edilul oraşului Deta, Petru Roman, a deschis seara literară și a felicitat iniţiativa autoarei, asigurând pe toţi cei prezenţi că va continua să sprijine acțiunile culturale care încurajează păstrarea identității minorităţilor etnice. Din partea Consiliului Judeţean a luat cuvântul Adela Popa, urmată de un invitat de seamă, un om care stăpâneşte peste treisprezece limbi la nivel academic, Thede Kahl, fost profesor doctor la Universitatea din Viena, care subliniat importanţa educaţiei şi a păstrării limbilor minorităților în formă literară. La final, Formaţia de dansuri populare bulgăreşti a prezentat o suită de dansuri şi cântece în limba bulgară, spre încântarea tuturor celor prezenţi. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Unul din principalele obiectivele ale autorităţilor publice locale este asigurarea unei stări de salubrizare şi a unui mediu de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii oraşului. Pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale pentru Zona 3 Deta, a fost desemnat operatorul unic, Asocierea Brai-Cata S.R.L – Libro Events S.R.L, care din luna februarie va începe activitatea de colectare şi depozitare selectivă a deşeurilor în oraşul Deta. În această perioadă se lucrează pentru încheierea contractelor şi dotarea populaţiei şi societăţilor cu recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor reziduale şi a celor reciclabile.

Asemenea orașelor civilizate din Europa, prin colectarea selectivă a deșeurilor, Deta va contribui la păstrarea unui mediu mai curat 

Ce este un deşeu rezidual? Este deşeul care conţine materii de tip biodegradabil şi pe cele de tip reciclabil de calitate foarte proastă, de obicei impregnante puternic cu umiditate, praf sau alte substanţe de tip „murdărie”. Exemple: şerveţele, prosoape de bucătărie, hârtie igienică, scutece, mucuri de ţigară, zaţ de cafea, pliculeţe de ceai, coji de ouă, resturi de mâncare, de legume, de fructe.

Ce este un deşeu reciclabil? Este deşeul care conţine materii de tip reciclabil (hârtie/carton, plastic, doze de aluminiu, PET-uri, metal şi lemn. Exemple: ziare, reviste, hârtie, caiete, cărţi, pungi de hârtie, cutii de pizza, de dulciuri, folia protectoare externă a carcasei de CD, tăviţe pentru alimente, pungi de plastic, PET-uri fără dop, dopuri, ambalaje de alimente, cosmetice şi detergenţi, farfurii şi pahare de unică folosinţă, pungi de sandvişuri, etichete agăţate de un produs, doze de aluminiu, material de aluminiu, cutii de conserve, tetrapack, capse, lemn, plută, etc.

Deşeurile din sticlă (sticlă de orice culoare, de geam, borcane, veselă de sticlă) vor fi colectate şi depozitate în containere speciale (tip clopot), care vor fi amplasate în anumite zone ale oraşului.

Aceste deşeuri vor fi colectate selectiv de către populaţie şi agenţii economici, în pubele separate şi se vor ridica din faţa fiecărei gospodării sau din locurile special amenajate de către asociaţiile de proprietari.

În cazul în care nu se colectează selectiv, deşeurile nu vor fi ridicate, pe pubelă fiind lipită o etichetă cu deşeu neconform.

Programul de ridicare a deşeurilor

LUNI:
Străzile Târgul Mare, Zona blocuri Târgul Mare, Calea Ghiladului, Gyula Revitzky, S.C. ALUMETAL-GUS, Victoriei, agenţii economici de pe str. Victoriei, Blocuri Ştefan cel Mare, Blocuri Gară, Blocuri Elena Ghenescu, Bloc IAS, Mihai Viteazul până la Liceul Tehnologic, Liceul Tehnologic „Sfântu Nicolae” Deta, Spitalul Orăşenesc Deta, Blocuri Piaţa Libertăţii.

MARŢI:
Străzile Mihai Viteazul, agenţii economici PREVENT, TAKATA, Înfrăţirii, 1 Mai, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Călimăneşti, Mărăşeşti, Calea Banlocului, Pădurii, Zona Termal, Blocuri ANL.

MIERCURI:
Străzile Aurel Vlaicu, Vasile Alecsandri, Cernei, Bistriţei, Carpaţi, Şirul Birda, Nicolae Titulescu, Unirii, Marian Damaschin, 16 Decembrie, Sfântu` Ioan, Elena Ghenescu, Ştefan cel Mare și agenţii economici.

JOI:
Satul Opatiţa și agenţii economici, Ţiglărie, Calea Opatiţei, S.C. LUX , ALUMETAL-GUS, Aleea Revoluţiei, Str.Parcului, Victor Babeş, Mihail Kogălniceanu, Independenţei, agenţii economici.

VINERI:
Agenţii economici, Blocurile Târgul Mare, Blocuri ANL, Blocuri Elena Ghenescu, Blocuri Ştefan cel Mare, Blocuri Gară, Blocuri Piaţa Libertăţii, Str. Târgu Mare, Trandafirilor, Aleea Gării, Canton CFR, Str. Anton Kratzer, TAKATA, PREVENT și alţi agenţi economici.

Notă: Ridicarea deşeurilor reciclabile se face o dată pe săptămână, conform graficului pe zile de colectare agunoiului menajer (în aceiaşi zi). Deşeurile de sticlă se vor ridica o dată la două săptămâni.

Gospodăriile populaţiei care au deşeuri vegetale rezultate din gospodării (frunze, iarbă crengi) le vor scoate în faţa gospodăriei numai în zilele de colectare a celorlalte deşeuri, acestea fiind ridicate de către personalul de la Activitatea de Gospodărirea a oraşului a Primăriei oraşului Deta.

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support