Mesaj pascal din partea lui Protopopului Ioan Prisăcean, Biserica Ortodoxă Română

,, Aşa a iubit Dumnezeu lumea încât pe

Fiul Său Cel Unul-Născut l-a dat, ca oricine

crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică.”

Aceste cuvinte ale Mântuitorului ne dezvăluie taina cea mare a sfintelor Patimi şi a Sfintei Învieri, pe care le prăznuim toţi cu atâta credinţă şi evlavie. Într-adevăr, la temelia venirii Domnului Iisus în lume, a jertfei Lui de pe cruce şi a Învierii Lui, stă dragostea cea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de noi oamenii. Căci numai dragostea este izvorul dăruirii de sine, al jertfei depline-până la jertfa vieţii-pentru binele şi mântuirea semenilor, aşa cum ni s-a arătat în chip desăvârşit în viaţa Mântuitorului. Iar jertfa din dragoste zămisleşte viaţa, o viaţă înnoită şi îmbogăţită. Aşa că miezul credinţei noastre s-ar putea cuprinde în această dragoste jertfelnică şi dătătoare de viaţă.

În preajma sfintelor Sale Patimi, Mântuitorul a zis către Sfinţii Apostoli: ,,Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca viaţa lui să şi-o pună pentru prietenii săi” (Ioan 15,13). El însă şi-a pus viaţa nu numai pentru Sfinţii Apostoli, ci pentru toată lumea, pentru toţi oamenii, care au vieţuit dintru începutul neamului omenesc, vieţuiesc şi vor vieţui pe faţa pământului. Dumnezeu-Fiul din dragoste faţă de Tatăl şi faţă de noi a primit să ia ,,chip de rob” şi s-a făcut ascultător ,,până la moarte pe cruce”(Filip.2,7-8)

Jertfa dragostei lui Iisus Hristos, răstignirea şi moartea Lui, n-au rămas neroditoare. Dumnezeu n-a lăsat pe Fiul Său să fie rob morţii, ci l-a înviat din morţi şi l-a înălţat întru mărirea cea veşnică.(Ioan 17,5) Dar nu numai pe Iisus Hristos l-a proslăvit, ci tuturor le-a deschis calea eliberării din robia păcatului şi a morţii, calea părtăşiei la viaţa cea veşnică. Fiecare credincios ştie că în Sfânta Taină a Botezului, cel ce se botează se răstigneşte şi moare păcatului şi înviază ca să vieţuiască lui Hristos, adică să aibă parte de viaţa cea veşnică. Dar moartea şi învierea împreună cu Hristos, prin care-în Botez-devenim o făptură nouă, în care sălăşluieşte şi viază Hristos, se cuvine să o arătăm şi în viaţa noastră, în faptele noastre, adică să fim în toate zilele şi în fiecare clipă morţi faţă de păcat şi vii faţă de virtute, adică să ne asemănăm cu Iisus Hristos şi astfel să avem dragostea, bunătatea, smerenia, blândeţea, milostivirea, răbdarea, jertfelnicia şi multe alte virtuţi, care strălucesc în Iisus Hristos.

În vremea slăvitului şi marelui post al Paştilor ne-am pregătit, prin înfrânare, prin curăţirea de păcate în Sfânta Taină a Pocăinţei, prin rugăciuni stăruitoare şi fapte bune, prin Sfânta Împărtăşanie, ca să întâmpinăm cu vrednicie praznicul luminos şi plin de bucurie al Învierii Domnului. Bucuria noastră va fi cu atât mai deplină cu cât vom fi mai deplin morţi faţă de păcat şi vom vieţui mai deplin pentru Hristos, pentru virtute. El ne-a deschis calea unei vieţi pline de lumină, de bucurie, de pace, de dragoste, în care încă de acum avem ,,arvuna” vieţii celei veşnice şi care e garanţia că Dumnezeu ne va face părtaşi pentru totdeauna la viaţa cea veşnică.

Se cuvine dar, ca prăznuirea Învierii Domnului să fie şi un nou pas pe calea înnoirii vieţii noastre, ca nu numai zilele Sfintelor Paşti, ci anul întreg să strălucească sub lumina dumnezeiască a Învierii Domnului şi a învierii sufletului nostru la o viaţă nouă, în inima căreia să stea dragostea jertfelnică şi zămislitoare de roadă îmbelşugată pentru fiecare credincios, pentru obştea cea mare sau mică din care facem parte. În felul acesta ne vom dovedi adevăraţi ucenici ai lui Hristos, vieţuitori în duhul dragostei lui Iisus Hristos cel înviat – Cel ce este pururi cu noi şi în noi şi ne călăuzeşte spre zările nemărginite ale veşniciei.

Dorindu-Vă tuturor ca Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului să vă dăruiască pace, sănătate, bucurie şi spor în tot ce este bun şi folositor pentru mântuirea noastră, pentru familiile noastre, Vă adresez creştinescul salut cu care s-au întâmpinat ucenicii Domnului din neam în neam: HRISTOS A ÎNVIAT!

Salut pascal din partea Preotului Paroh Lokodi Attila, Biserica Romano-Catolică

„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbători Fericite.

„Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.

„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.

Mesaj din partea Preotului Paroh Liubodrag Boghicevici, Biserica Ortodoxă Sârbă

Mântuitorul nostru Isus Hristos a venit pe lume pentru a ne dărui viaţă, a pătimit pe sfânta cruce pentru a ne bucura de mântuire pe acest pământ şi de veşnicia din ceruri. În aceste zile de Sfântă Sărbătoare a Sfintelor Paşti Să-L preamărim mulţumindu-I pentru binecuvântarea şi pacea pe care ni le dăruieşte, oferind şi primind bunătate, smerenie şi bucurie în sufletele noastre şi celor dragi! Lumina şi căldura Învierii Domnului nostru Isus Hristos să ne încălzească sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă, iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară! HRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!

Mesaj din partea Pastorului Ghiţă Sporea, Biserica Baptistă Beraca

Gândul nostru curat și sfânt se îndreaptă înspre voi, dragi cititori ai Monitorului. Vă salutăm din suflet: Hristos a înviat! Paștele creștin devine din nou, pentru noi toți, un timp al celebrării triumfului omului, al suferinței asupra morții, el trăiește și rămâne speranța noastră vie (1 Petru 1:3-4). Vă invit să ne oprim împreună din alergările cotidianului și să privim cu admirație și bucurie spre Cel ce a înviat din morți. Întunericul morții și al păcatului nu a putut sufoca strălucirea soarelui pascal. Paștele ne vorbește despre unicul biruitor care a cucerit moartea făcând-o slujitoarea bucuriei veșnice. El a zis în Evanghelia după Ioan 10:17-18: „Tatal mă iubește, pentru că îmi dau viața, ca iarăși s-o iau. Nimeni nu mi-o ia cu silă ci o dau eu de la mine. Am putere să o dau și am putere să o iau iarăși. Aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl meu.” Adevărata noastră menire și motivație trebuie să fie aceea de a-L glorifica și înălța pe Hristos biruitorul. Doctor Cherlles Malik, fost președinte al ONU în anul 1959, scria: „credința în Isus Hristos este sensul prim și ultim al vieții noastre. Nu știu cine ești sau care îți este ocupația, am însă pentru tine o singură întrebare: crezi în Isus Hristos?” Cu respect și iubire, noi baptiștii, vă dorim mântuirea și viață prin acela care a înviat. Hristos a înviat!

Grădina Ghetsimani este unul dintre locurile sacre cele mai dragi pentru tradiția creștină. Faptul că și în prezent grădina este plină de măslini seculari, cu forme contorsionate de bătrânețe, a alimentat convingerea că aceștia sunt măslinii martori ai nopții lui Isus înainte de a fi prins de către soldații romani, arestat mai apoi și condamnat. În acest loc sfânt, Mântuitorul nostru S-a arătat solidar cu fragilitatea noastră omenească. În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, Isus S-a rugat Tatălui ceresc nu numai pentru El, biruind prin rugăciune și deplină supunere față de Tatăl ceresc pe diavolul care-i punea înainte frica de moarte. Luând asupra Sa păcatul lumii, Isus poartă și întreaga neliniște existențială a lumii. Dramatismul acestei confruntări decisive, evidențiat nu numai de Sfintele Evanghelii, este subliniat și de sudoarea de sânge a Mântuitorului de care vorbește medicul și evanghelistul Luca referindu-se la acel fenomen fiziologic numit hemathidroză. Intrând în grădină, i-a lăsat pe ucenicii săi la intrare, luând cu Sine pe cei mai apropiați și iubiți de el: pe Petru, pe Iacov și pe Ioan care fuseseră cândva martori ai slăvitei sale Schimbări la Față.
Întristat este sufletul meu până la moarte. Rămâneți aici și privegheați și vă rugați și să nu cădeți ispitelor” a spus Mântuitorul, apoi a înaintat în grădină, s-a retras în sigurătatea lui și a căzut cu fața la pământ rugându-se „Ave Părinte, toate sunt Ție cu putință. Depărtează paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc eu ci ceea ce voiești Tu” (34-36). Nici cei mai apropiați apostoli nu înțelegeau întristarea lui atât de cuprinzătoare și nemăsurat de adâncă, nici taina „paharului” din Grădina Ghetsimani dată de Tată Fiului Său. „Paharul tuturor fărădelegilor săvârșite de către noi și al tuturor pedepselor pregătite nouă, care ar fi înecat întreaga lume dacă El însuși nu l-ar fi primit, nu l-ar fi ținut, nu l-ar fi băut până la fund. Toate aceste șuvoaie ale fărădelegii s-au unit pentru Isus în paharul întristărilor și al patimilor”(Sfântul Filaret). Sărbătorile Pascale ne aduc aminte că Mântuitorul nostru „a luat asupra-și durerile noastre și cu suferințele noastre s-a împovărat. A fost străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre”(Is 53, 4-5). Pentru aceasta înțelegem că a fost prima sau poate cea mai însemnată pricină a întristării de moarte prin care a trecut Mântuitorul în Grădina Ghetsimani.

Sărbătorile pascale ne fac să înțelegem darul nemăsurat pe care ni l-a făcut Mântuitorul în momentul în care a băut paharul păcatelor noastre, ducându-și misiunea până la capăt pentru iertarea păcatelor noastre și oferindu-ne ,,viață fără de moarte” prin însuși Învierea lui. (Endre Libus)

Mesajul Protopopului Pr. Ioan Prisăcean, Biserica Ortodoxă Română       

,,Iar pruncul creştea şi se întărea cu duhul,umplându-se de
Înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era peste el.”
(Luca 2,40)

Veniţi  să ne bucurăm şi să cântăm Domnului, căci iată, astăzi Fiul lui Dumnezeu se naşte din Fecioara Maria şi Fiu al omului se face. Fiul Tatălui cel veşnic  devine fiu al Mariei, se întrupează, luând chip de om. De aceea în jurul ieslei din Betleem vedem pe Fecioara Maică, pe dreptul Iosif, cetele îngerilor, păstorii şi magii, preamărind marea taină a întrupării lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră. Căci pentru noi şi pentru a noastră mântuire, Fiul lui Dumnezeu ,,s-a pogorât din ceruri şi s-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi s-a făcut om”. El este Dumnezeu – om, Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Omului, unind într-o singură Persoană firea dumnezeiască cu firea omenească. El s-a făcut ,,om asemenea nouă, afară de păcat” (Evrei 4,15). De aceea a primit să se nască, să ia chip de prunc, care creşte cu anii, ca la vârsta propovăduirii să-şi împlinească misiunea pentru care a venit în lume. Într-adevăr, Sfântul  Evanghelist Luca ne spune despre Iisus că ,,pruncul creştea şi se întărea cu Duhul, umplându-se de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era peste El”. Iar mai târziu, ne arată că ,,Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni”(Luca 2,40,52). Ca apoi  să se descopere mai deplin ca Dumnezeu – Om ,care lucra cu putere de Sus, căci în El, prin El, prin cuvintele şi acţiunile Lui, lucra Dumnezeu însuşi. Astfel , în firea Lui omenească, din pruncie până la vârsta bărbăţiei s-a arătat dumnezeirea Lui cea veşnică şi nemărginită. Căci ,,Cuvântul trup s-a făcut şi s-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui ,slavă ca a unuia născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr”(Ioan 1,14). Firea omenească a lui Iisus s-a îndumnezeit începând din momentul zămislirii, căci Fiul lui Dumnezeu a luat chip de om. Această îndumnezeire a firii omeneşti s-a desăvârşit la învierea şi înălţarea la cer a Domnului întru mărirea Tatălui. Dacă Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu – Fiul Omului, a primit să ia asupra Sa ca om legea creşterii, prin aceasta El a întărit şi a sfinţit această lege şi ne cheamă să păşim pe urmele Lui, să creştem în El şi să respectăm legea dezvoltării în viaţa omenească. Prin Taina Sfântului Botez  suntem cu toţii ,,fiii lui Dumnezeu” după har. Iisus Hristos este sălăşluit în noi şi ne cheamă la desăvârşire.

Iisus Hristos se pune pe Sine drept ţintă şi model, ca privind la viaţa Lui cea sfântă să-i urmăm Lui, să întipărim în fiinţa noastră chipul sfinţeniei Lui şi să tindem să ne înălţăm până la statura desăvârşirii Lui. Harul lui Iisus Hristos devine roditor în viaţa noastră numai dacă ne străduim să facem voia Domnului în toate zilele noastre. Această creştere în Hristos nu este uşoară. Ea cere luptă necontenită. De ce? Pentru că în noi se luptă mereu binele  şi răul, virtutea şi păcatul, adevărul şi minciuna, dragostea şi ura, smerenia şi mândria, bunătatea şi răutatea. Având în faţă ţinta veşniciei, a desăvârşirii divine, care este Hristos, să împlinim îndemnul Sfântului Apostol Petru: ,Creşteţi întru harul şi cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos” (II Petru 3,18), ca astfel să ne îmbrăcăm sufletul şi viaţa în Hristos şi Hristos să crească în noi în aşa fel încât în toate simţămintele, vorbele şi faptele noastre să se simtă lucrarea Duhului lui Hristos, lucrarea credinţei, dragostei, bunătăţii, nădejdii, întrajutorării și smereniei. Căci prin luptă necontenită, sprijinită pe harul lui Hristos şi pe voinţa noastră cea bună, să biruim ispitele ce ne trag spre păcat şi să întărim în noi, în purtarea noastră tot ce este bun, frumos şi mântuitor.

A trecut postul Crăciunului, care închipuie perioada dinainte de Hristos, când se aştepta venirea lui Mesia, venirea unui Mântuitor. Acum ne plecăm cu inimi pline de bucurie în faţa ieslei din Betleem, unde ,,s-a născut Hristos-Mesia chip luminos” cum spun colindele din bătrâni. E mult de atunci. Au trecut mai mult de două mii de ani. Şi totuşi icoana Naşterii Domnului e mereu vie în sufletul nostru, în viaţa noastră. De ce? Pentru că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, este veşnic viu. El vine şi astăzi să se sălăşluiască nu într-o iesle ca odinioară, ci în noi, în fiinţa noastră, să ne umple de nevinovăţia Lui, de puritatea Lui cea dumnezeiască, să ne lumineze sufletul, să ne încălzească inima şi să ne ajute să creştem tot mai mult în dragoste de El, de Biserica Lui cea sfântă, de tot ce este bun, ziditor şi înălţător. Crăciunul este o chemare la curăţia sufletului şi a vieţii noastre în Iisus Hristos. Să-l primim pe Hristos în ieslea inimii noastre, să ne curăţim de tot ce este rău ,de tot păcatul, să ne împăcăm cu toţi semenii şi astfel  să ne rugăm Domnului ca să  fie cu noi în toate zilele  vieţii noastre şi să ne călăuzească paşii pe calea creşterii în virtute, ca să cunoaştem şi să se vadă din faptele noastre că Hristos s-a sălăşluit întru noi. Urându-vă să sărbătoriţi în pace şi bucurie Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului, Bobotezei şi Anul Nou, rog pe Dumnezeu să vă dăruiască sănătate, fericire, spor în toate şi mântuire.

Mesajul Preotului Paroh Lokodi Attila, Biserica Romano-Catolică
A nép, amely sötétségben jár, nagy fényességet lát. Akik a halál árnyékának országában laknak, azoknak nagy világosság támad. Nagy ujjongással töltöd el őket, kitörő örömet adsz nekik.” (Iz 9, 1-2)
Ezen gondolatok jegyében kívánok mindenkinek kegyelemteljes Karácsonyt és Boldog Újévet!
Poporul, care a umblat în întuneric, a văzut o mare lumină. Peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii, a strălucit o lumină. Tu ai făcut să-i crească bucuria.” (Isaia 9,1-2)
Prin aceste gânduri doresc tuturor Crăciun plin de har şi An Nou Fericit!
Das Volk, das im Dunkel lebt, schaut ein großes Licht; über denen, die im Land der Finsternis wohnen, erstrahlt ein Licht. Du machst laut den Jubel, groß die Freude.” (Izaja 9,1-2)
Mit diesen Gedanken wünsche ich Ihnen gesegnete Weinachten und ein Gutes Neues Jahr.
Na sate verni Zéla sas moglu milusti palni Koladni praznici i idna srécna no va Gudina!
Mesaj din partea Preotului Paroh Liubodrag Boghicevici, Biserica Ortodoxă Sârbă
An de an, Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos ne umple sufletul de bucurie duhovnicească, pentru că ea este împlinirea făgăduinţelor şi nădejdilor pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor. Vă îndemn să întâmpinăm această mare bucurie cu smerenie, bunătate şi milostivenie! Fie ca marea sărbătoare a Crăciunului să ne aducă binecuvântare, sănătate, linişte şi multă dragoste!
Hristos s-a născut!
Crăciun fericit!
La mulţi ani!
Mesaj din partea Pastorului Ghiţă Sporea, Biserica Baptistă Beraca
Crăciunul care nu trebuie uitat!
În vremuri ca acestea, tulburi și pline de incertitudine, numai farmecul și frumusețea Crăciunului ne mai poate ajuta să mergem înainte. Ne dorim din tot sufletul să trecem peste încercările și greutățile vieții și să ne bucurăm încă o dată de Nașterea lui Emanuel (Dumnezeu este cu noi). La acest popas binecuvântat, e bine pentru sufletul nostru să ne aducem aminte de scopul venirii sale în lume. În Evanghelia după Luca cap 19:10 citim spusele sale: „pentru că Fiul Omului a venit să caute și să Mântuiască ce era pierdut”. Să ne amintim că venirea Sa în lume ar trebui să cauzeze bucurie și încantare, pace și cântare, venerație și uimire, închinare și laudă. Întrebarea mea onestă este dacă noi, oamenii, înțelegem îndeajuns de bine misiunea lui și apreciem sacrificiul său. Apostolul Pavel scrie în Epistola către Filipeni cap 2:7: „s-a dezbrăcat pe sine însuși și a luat un chip de rob, făcându-se asemenea oamenilor.” Avem un subiect vast de contemplare: Isus Hristos cel născut în Betleem. Acesta este Regele nostru. Un Crăciun fericit tuturor și La Mulți Ani vă dorim noi, Baptiștii din Deta!  
Mesajul Directorului Centrului Cultural Deta, Ovidiu Ivancea

Sărbătoarea Crăciunului și a Anului Nou să vă aducă tot ce este mai bun, multă sănătate, fericire, prosperitate și împlinirea tuturor dorințelor!


Ziua de duminică, 10 septembrie, cea care a marcat hramul bisericii ortodoxe sârbe din Deta va rămâne înscrisă în istoria spiritualitatăţii comunităţii sârbe şi a oraşului Deta, aceasta fiind data la care a avut loc sfinţirea mică a noii biserici ortodoxe sârbe în oraş, mai exact capela din subsolul bisericii.
Evenimentul a început încă de dimineaţă, la ora 10:00, când a avut loc sfinţirea încăperii din subsol, cea care va constitui locul de rugăciune şi de oficiere a sfintelor liturghii, până la terminarea lucrărilor în biserică. Sfinţirea a fost urmată de oficierea sfintei liturghii de către preotul protopop Bransilav Stankovici, egzarhul episcopiei ortodoxe sârbe din Timişoara – Iustin Stoiković şi preotul paroh al bisericii ortodoxe sârbe Deta – Ljubodrag Boghicevici.
La ora 17:00 a avut loc tradiţionala sfinţire a colacului, în acest naşii rugii fiind familia Rotaru, şi a fost predat colacul, precum cere tradiţia, următorilor doritori şi anume familiei Ene. Nelipsiţi de la rugă au fost bineînţeles membrii ansamblului Sveti Nikola din Deta, care au întins cunoscutul „malo kolo” imediat după sfinţirea coalcului, alături de orchestra de tamburaşi „Stari Znanci” din Velika Greda, comuna Plandişte, Serbia. A urmat o altă horă în faţa bisericii după care în fruntea orhcestrei de tamburaşi, ansamblul Sveti Nikola împreună cu toţi participanţii la eveniment s-au îndreptat în parada portului popular spre sala multifuncţională a oraşului nostru unde a avut loc un spectacol folcloric oferit de grupele de dansatori şi instrumentiştii Goicov Dalibor – orgă şi Deian Giurgev – acordeon ale Ansamblului Sveti Nikola Deta. Ziua nu s-a încheiat fără cunsocutul bal al rugii sârbeşti alături de orchestra de tamburasi „Stari Znanci” oferită de Primăria Oraşului Deta. La eveniment au participat Ognjan Cîrstici – preşedintele Uniunii Sârbilor în România şi Petru Roman – primarul Oraşului Deta. (Diana Tătărușanu)

Tradiţiile şi obiceiurile care stau la baza identităţii poporului sârb sunt definitorii pentru cetăţenii de etnie sârbă din oraşul Deta, dar, în acelaşi timp acestea întregesc mutliculturalitatea oraşului nostru. Existenţa noii biserici ortodoxe sârbe în oraşul Deta a fost mult aşteptată de-a lungul anilor şi este un fapt împlinit astăzi datorită dorinţei comunității sârbe de a avea un simbol spiritual şi identitar, dar mai ales datorită susținerii financiare a de Primăriei şi Consiliului Local Deta, încă de la începerea construcţiilor.

Noaptea dinspre 21 spre 22 mai 1887 a fost o noapte de spaimă pentru locuitorii orașului Deta. Apa pârâului Birdeanca, după ce a atins cote alarmante, s-a revărsat inundând parcul Krautzer, precum și casele și grădinile din zona Mehala (Kecsketelep). Experiența a fost una traumatizantă pentru comunitate deoarece oamenii, fiind nevoiți să părăsească în mare grabă locuințele, au luat cu ei puține lucruri care au putut fi salvate. După ce această nenorocire a fost depășită cu bine, locuitorii au decis să înalțe o statuie a Sfântului Ioan Nepomuk, chiar pe malul pârâului, pentru a fi protejați de calamitățile naturale. Sfântul Ioan Nepomuk este patronul protector al Boemiei, al Cehiei, al preoților, corăbierilor, plutașilor, morarilor, podurilor, al omeniei și păstrătorul secretelui sfintei spovedanii, iar din anul 1727 este și protectorul credincioșilor din Banat. 

Povestea sfântului este următoarea: fiind duhovnicul familiei regale Venceslav a Boemiei, în cadrul sfintei spovedanii, regina Ioana și-a deschis sufletul și i-a spus totul despre viața de calvar dusă alături de soțul ei. Regele infidel, prin ademenire și lingușire, a încercat să afle tainele dezvăluite de regină duhovnicului, însă acesta din urmă, fiind un păstrător de neclintit al tainei sfintei spovedanii i-a răspuns: non licet-nu este îngăduit. Văzând că autoritatea sa nu are nici o valoare în fața duhovnicului, regele l-a întemnițat, l-a torturat și în cele din urmă, când regele l-a aruncat de pe podul Karol din Praga în râul Vltava, duhovnicul a exclamat Isuse Maria. Regina, de la fereastra castelului, în toiul nopții, a observat plutind pe râul Vltava o lumină și uimită fiind, i-a arătat și regelui minunea. Regele, cuprins de profunde remușcări, a recuperat trupul neînsuflețit al duhovnicului și l-a așezat în Basilica Sfântul Vit din incinta castelului. După mai bine de 300 de ani, în momentul deshumării, spre uimirea tuturor, limba sfântului era intactă. Și azi putem vedea această minune în capela basilicii, în relicverul împodobit cu 1200 de diamante-„limba care a știut să tacă și în fața morții”. De fiecare dată când trecem prin fața statuii din grădina bisericii, să mulțumim ocrotitorului nostru și să învățăm să păstrăm un secret împărtășit de un apropiat cu aceeași sfințenie, doar în sufletul nostru. (Endre Libus)


Mesajul Protopopului Ioan Prisăcean
Toate sărbătorile creştineşti ne aduc un spor de lumină, de bucurie şi de pace în suflet.Toate revarsă asupra vieţii noastre razele binecuvântate ale harului dumnezeiesc. Din mijlocul lor devenim mai buni, mai înălţaţi sufleteşte şi mai stăruitori în săvârşirea binelui. Praznicul Învierii Domnului,pe care ne-a învrednicit Dumnezeu să-l ajungem şi în acest an cu pace şi sănătate, ne învăluie în razele lui de bucurie şi pace, fiindcă ne descoperă adevărul de temelie al credinţei noastre în Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, Biruitorul morţii şi stăpânul vieţii. Ziua Învierii ne ridică la Dumnezeu şi ne face părtaşi la viaţa cea veşnică, prin Iisus Hristos care luminează inimile noastre. Dar Învierea Domnului ne leagă şi de viaţa noastră de pe pământ, luminează şi dă un rost superior strădaniilor noastre de fiecare zi. Când toate cele din afară ne cheamă la viaţă nouă ,luminoasă, ni se par atât de fireşti cuvintele Sfântului Apostol Pavel:,,Umblaţi ca fii ai luminii”(Efeseni 5,8). Adevăratul fiu al luminii este cel ce alungă dinlăuntrul său toată răutatea,toată vrajba şi toată patima cea rea aducătoare de moarte. ,,Să lepădăm deci, lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm în armele luminii”, ne spune acelaşi Sfânt Apostol (Romani 13,12), iar ,,roada luminii se arată în orice bunătate, dreptate şi adevăr” (Efeseni 5,9). Rog pe bunul Dumnezeu să vă învrednicescă să petreceţi marele Praznic al Sfintelor Paşti, cu pace, sănătate, bucurieşi întru toate ale voastre bună sporire. ,,HRISTOS A ÎNVIAT!” 
Mesajul Preotului Paroh Boghicevici Liubodrag
Sărbătoarea Învierii Domnului Isus Hristos ne aduce aminte de dragostea nemărginită a lui Dumnezeu şi ne învaţă să oferim la rândul nostru iubire şi iertare. Paștele este sărbatoarea în care Dumnezeul nostru a înviat din morți, iar în această zi sfântă, Hristos ne aduce liniștea și pacea pe Pămant. Pentru noi, creștinii, aceasta este ceea mai mare sărbătoare creştină care ne transmite bucurie, căldură şi speranţă. Lumina şi căldura Sfintei Învieri să pătrundă în casele, inimile şi sufletele noastre, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă şi iertare. Să ne bucurăm de minunea Învierii Domnului nostru Isus Hristos! HRISTOS A ÎNVIAT! PAȘTE FERICIT!
Mesajul Pastorului Gheorghe Sporea
ISUS E VIU! HRISTOS A ÎNVIAT ! Şi în acest an din nou, celebrăm Paştele creştin care ne reaminteşte tuturor că cea mai slăvită veste a venit dintr-un mormânt. Omul care a fost răstignit pe Golgota şi a murit pentru păcatele noastre a înviat a 3-a zi din morţi aşa precum a afirmat el însuşi în Evanghelia scrisă de Luca, cap 18; 31-33, la fel ca şi ucenicii Domnului Isus, la fel ca şi primii creştini la rândul nostru ne bucurăm şi vestim împreună. Biruinţa Mântuitorului Isus asupra morţii, a păcatului şi a stăpânitorului acestei lumi. Suntem portavocea Domnului care anunţăm marele eveniment al învierii lui Hristos. John Blanchard în cartea „Gathered Gold” următoarele: Paştele se sfârşeşte nu cu o înmormântare ci cu o sărbătoare. Una dintre cântările noastre creştine transmite următorul mesaj: Zarul de pe mormânt s-a rupt; Sfârşitu-sa lupta cea grea; Moarte puterea fiinţă e; A vieţii, e-nvingerea; Laudă, laudă A-nviat Isus; Domnul nostru a-nviat Aleluia, Aleluia. Vă salutăm plini de respect: HRISTOS A ÎNVIAT ! Să fim bucuroşi şi plini de entuziasm că avem un Răscumpărător viu care se-ngrijeşte de noi şi ne umple viaţa cu bucuria mântuirii. Biserica Baptistă Beraca vă doreşte un Paște Fericit !
Mesajul Directorului Centrului Cultural Deta, Ovidiu Ivancea
Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să vă aducă lumină, bucurie, sănătate și speranță, alături de cei dragi! Paște fericit!

Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.
Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbatări Fericite.
Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”
Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.
Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.

În data de 27 februarie 2016 a fost organizat la Liceul Romano Catolic „Gerhardinum” din Timişoara „Concursul Diecezan la Religia Catolică” la care anul acesta am participat şi noi cu patru copii. Din toată Dieceza Timişoarei (judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi o mică parte din Mehedinţi) au participat peste o sută de copii. Cu mare bucurie şi deosebită plăcere vă relatez că în categoria la care s-au înscris copiii noştrii (Pregătire la Sfîntul Mir) din cele cinci premii şi menţiuni acordate, patru au ajuns la Deta: 

Kiss Andreea Annemarie-Premiul I.
Kovács Róbert – Premiul II.
Ciocani Carmen – Menţiune I.
Kovács Andrei Jani – Menţiune II.
Mulţumesc în primul rînd copiilor că s-au pregătit şi au făcut ca de patru ori să auzim numele oraşului nostru la decernarea premiilor. Mulţumesc şi părinţilor, care au înscris copii la orele de Religia Catolică şi i-au trimis şi la pregătirea suplimentară. Şi nu în ultimul rînd mulţumesc Doamnei profesoare Bálint Zenkő pentru pregătirea copiilor în cadrul orelor de religie parohiale şi Domnului profesor Gáspár Géza Gábor pentru orele de religie în cadrul şcolii. Dumnezeu să vă binecuvînteze pe toţi cei care prin activităţiile vostre ne faceţi bucuroşi şi fericiţi! (P.c. Lokodi Attila preot-paroh)

Catolicii au sărbătorit pe 20 martie Floriile. Momentul a fost celebrat și în Biserica Catolică din Deta unde credincioșii au comemorat ziua în care locuitorii din Ierusalim l-au întâmpinat pe Isus cu câteva zile înainte ca acesta să fie crucificat. Nu au lipsit ramurile de salcie sfințite, dar nici florile care au adus bucuria și zâmbetul pe fețele celor prezenți. (Foto: cont Facebook Adeline P. Maria)
Mesajul Papei Francisc de Florii

Papa Francisc, care la începutul lui martie și-a început cel de-al treilea an de pontificat, a condus procesiunea din Piața Sfântul Petru. În predica susținută în timpul mesei care urmat Papa Francisc a adus un tribut celor care sunt uciși în zilele noastre pentru credința lor. “Ne gândim și la umilința îndurată de toți cei care, pentru viețile lor închinate Bibliei, se confruntă cu discriminarea și plătesc un preț personal. Ne gândim și la frații și surorile noastre care sunt persecutați pentru ca sunt creștini, martiri ai zilelor noastre. Sunt mulți. Ei refuză să îl renege pe Iisus și îndură insulte și injurii cu demnitate”, a spus papa Francisc.  


Înlunadecembrie, Corul mixt a Centrului Cultural aloraşuluiDeta, a susţinutun recital de colinde laSpitalul OrăşenescDetaşi laPrimăriaDeta, precum şilaBisericaOrtodoxăRomânădinDetaşila BisericaRomanoCatolicădinDeta. Ultimul recital a fost în ceade-a treia zi a CrăciunuluilaBisericaOrtodoxăRomânădinOpatita. Cu un repertoriu de colinde bine ales, interpretat pe trei voci, sub atenta îndrumarea domnului profesor DanOroşan, corul a reuşitde fiecare datăcreeze acea atmosferamirificăde sărbătoare, insuflândcelor prezenţimagia Crăciunuluişisărbătorilorde iarnă. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural aloraşuluiDeta)
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support