Sfinții apostoli Petru și Pavel

Azi îmi pare că visez când îmi aduc aminte de anii studenției, atunci când am vizitat Veneția Nordului, orașul SANKT PETERSBURG. În timpul zilei am hoinărit pe artera principală a orașului NEVSKY PROSPECT alături de studentul ROSKOLNYIKOV, eroul principal a lui Dostoevsky din romanul Crimă și Pedeapsă, iar seara am admirat pe falezele Nevei, încântătoarele Nopți Albe. Dimineața am fost printre primii vizitatori ai celebrului muzeu ERMITAJ (Palatul de iarnă) cu capodoperele ei – Madonna Litta de Leonardo, întoarcerea fiului risipitor a lui Rembrand alături de fascinanta creație a lui EL GRECO: Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

Acum, când în data de 29 Iunie, Biserica îi prăznuiește pe EI, corifeii apostolilor și propovăduitorii EVANGHELIEI LUI CHRISTOS, cu evlavie, mă gândesc la opera artistului cretan admirată în acest muzeu.
Chipul lor duhovnicesc a devenit pentru artist prototip spiritual și iconic. Cele două figuri sunt cuprinse într-un dialog plastic care accentuează caracteristicile lor prin dialogul tăcut al mâinilor uscățive și elegante. Sfântul Petru este în stânga (înainte de apostolie se numea Simion, fiul lui Iona, frate cu Apostolul Andrei, cel întâi chemat să aducă creștinismul în țara noastră) cu capul aplecat ușor și cu fața îndreptată spre apostolul Pavel. Apostolul este surprins într-o atitudine de devoțiune umană, cu privirea lui blândă în opoziție cu atitudinea sigură a Sfântului Pavel (probabil autoportretul artistului).

Chiar dacă Mântuitorul nostru a proclamat „tu ești Petru, pe această piatră voi zidi biserica mea și porțile iadului nu vor birui”, în momente de cumpănă, Petru a cerut ajutorul Lui: „Mântuitorul meu, tu care odată m-ai învățat să pășesc pe valurile mării, condu-mă te rog pe aceste drumuri pline de obstacole”. Ajuns la Roma în anul 57 e.n, în timpul domniei împăratului Nero, printre palate de marmură strălucitoare, nu a găsit altceva decât o viață agitată și o luptă pentru avuție și fericire trecătoare (ca în zilele noastre).
Cu câteva străzi mai încolo, în cartierul evreiesc, a început Petru să predice. El care de trei ori s-a debarasat de Christos, a avut putere să se reîntoarcă la EL când oamenilor oropsiți a transmis învățăturile lui Isus. Prin predicile sale, credincioșii Cetății Eterne au format primele comunități creștine care au devenit dușmanii de moarte ai împăratului Nero. Pentru curajul său a fost arestat și încarcerat în „Carcera Mamertina” situată între Capitoliul și Forul Roman. Din carceră a fost dus în circul lui Caligula, unde a fost răstignit. Ca oricărui cetățean roman i s-a indeplinit ultima dorință și anume să fie răstignit cu capul în jos și nu drept, cinstind astfel pe DOMNUL SĂU care de voie s-a răstignit pe cruce pentru noi, ca să nu semene Aceluia întru răstignire, ci sub picioarele lui să iși plece capul. După răstignire, corpul neînsuflețit a fost dus în afara zidurilor Romei de către frații de suferință, pe terenul numit AGGER VATICANO unde este și astăzi sub altarul principal al Bazilicii San Pietro.

Apostolul Pavel, apostol al neamurilor, este pictat într-o atitudine aclamativă, având mâna dreaptă întinsă spre stânga tabloului, sub cea a Sfântului Petru, iar cealaltă mână sprijinită pe o carte deschisă. El are capul îndreptat spre privitor, dar ochii săi par a fi pierduți înainte într-o căutare meditativă. El, se numea Saul, bărbat învățat, fariseu și rabin în religia evreilor, cel mai înfocat dușman al creștinilor, dar în drumul său către Damasc i s-a arătat Domnul în chip minunat și de atunci a crezut în EL.

Din clipa aceea, Saul – devenit apostolul Pavel, s-a dovedit neînfricat propavăduitor al creștinătății, cel care a dus vestea cea bună a Domnului printre POPOARELE PĂGÂNE, pentru care EL a fost arestat de împăratul Nero la marginea Romei pe VIA OSTIENSIS, șosea care duce către portul OSTIA. O tradiție grecească spune că locul unde a fost executat a fost lângă un pin, unde capul Sfântului a lovit de trei ori pământul, iar din acel loc au tâșnit TREI IZVOARE cu apă dulce din care de atunci până azi își POTOLESC SETEA PESTE UN MILIARD DE CREȘTINI AI LUMII. (Endre Libus)

Ziua Eroilor

Ziua Eroilor a fist comemorată atât la Deta cât și la Opatița, în cadrul unui eveniment organizată de Primăria si Consiliul Local Deta alături de Centrul Cultural al orașului. La Opatița, după slujba de pomenire a eroilor căzuti în luptă oficiată de părintele paroh Ionel Rujan, au fost depuse coroane din partea: Primăriei Deta, Veteranilor de război, Poliției de frontieră Deta,  Asociației Seniorilor din Deta, Partidului Național Liberal Deta, Partidului Social Democrat Deta, Partidului România Mare, Partidului Uniunea Salvați România, Partidului România Mare și din partea domnului Ioțcov Lucian, consilier independent și jerbe de flori din partea elevilor de la școala din localitate.

La Deta,  deschiderea manifestării a fost realizată de primarul oraşului Deta, Petru Roman, iar slujba de pomenire a fost oficiată de către protopopul Ioan Prisăcean și preotul paroh Ciprian Blagoe. Corul Mixt al Centrului Cultural Deta a fost prezent atât în Deta cât și la Opatița pentru a intona imnul de stat și imnul eroilor, sub bagheta dirijorului Dan Oroșan. La Deta au depus coroane: Primăria oraşului Deta, Asociația veteranilor de război, Biserica ortodoxă română, Poliţia oraşului, Poliţia de frontieră , Unitatea de pompieri militari,Unitatea de Jandarmi Deta, Liceul Tehnologic Sfântu Nicolae, Spitalul orășenesc, Grădinița Deta, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, ALDE, Forumul Democrat German, consilierul independent Ioțcov Lucian, Uniunea Democrată Maghiară, Asociatia Seniorilor, UDMR Deta, Uniunea Bulgară, Partidul Uniunea Salvați România, Partidul România Mare. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Mesaje Pascale 2019

Mesaj din partea  protopopului Ioan Prisăcean – Biserica Ortodoxă Română

În faţa evenimentelor extraordinare, la primirea unei veşti neaşteptate sau a ceva care iasă din ordinea firească a lucrurilor, sufletul omenesc trece printr-o gamă multiplă de sentimente şi gânduri, de la uimire la admiraţie, de la îndoială la certitudine, de la temere la bucurie şi fericire.

Minunea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos a trezit în sufletele femeilor mironosiţe, a apostolilor şi a ucenicilor care au fost „martorii” ei, asemenea  gânduri și simțăminte despre care ne vorbesc  Sfintele Evanghelii. Sfântul  Evanghelist Matei, de o parte ne relatează zbuciumul femeilor mironosiţe, care s-au dus la mormânt în dimineaţa Învierii să ungă trupul lui Iisus cu miresme şi să tămâieze mormântul, după rânduiala Legii Vechi. Pe de altă parte, Sfântul Evanghelist Luca descrie convorbirea celor doi ucenici, Luca şi Cleopa, de la Ierusalim la Emaus. Ei mergeau pe drum, erau trişti şi se întrebau ce se va întâmpla cu Iisus. Ştiau doar că a fost batjocorit, răstignit şi îngropat. Deocamdată ştiau atât. Călătorul care îi ajunsese din urmă le istorisea cele scrise în Scriptură despre Iisus, cele ce profeţiseră proorocii. Îl auzeau, Îl vedeau, dar nu-L cunoşteau. Inima lor era tot îndoită şi tristă până ce au ajuns către seară la Emaus.  Aici, Iisus, căci El era, frânsese pâinea şi le-a dat să mănânce cum făcuse la Cina cea de Taină. Evanghelistul  încheie relatarea: „Şi s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut că El este”(Luca 24,31).

La rândul lor, femeile purtătoare de mir au venit în dimineaţa Învierii la mormânt, nu cu gândul să-L întâlnească viu. Ele au venit să împlinească o rânduială prescrisă  de Lege pentru cei morţi. Grija lor era „cine le va prăvăli piatra de pe uşa mormântului, că era foarte mare”. Nu s-au aşteptat să vadă mormântul gol. Spaima şi temerea  lor a fost mai mare când au văzut mormântul gol, fără trupul lui Iisus. Ele s-au dus la mormânt cum se duce o mamă la mormântul unui copil îngropat de curând, ca să trăiască câteva clipe de meditaţie, în comuniune cu cel drag, chiar dacă cu ochii trupeşti nu-l mai poate vedea. S-au dus pentru câteva momente de contemplare. În faţa mormântului se înlătură pentru o clipă paravanul despărţirii. Încă nu ştiau că prin învierea lui Iisus, această despărţire va fi înlăturată definitiv, că „ori de trăim ori de murim, ai Domnului suntem” precum spune Sf. Apostol Pavel. Iisus Hristos a surpat  zidul despărţitor dintre om şi Dumnezeu şi a luat morţii puterea de a ţine pentru totdeauna în braţele ei pe cei ce îi cuprinde pentru un timp.

După cuvintele îngerului care le-a spus că Iisus cel răstignit „nu este aici, căci s-a sculat precum a zis, veniţi şi vedeţi locul unde a zăcut”(Matei,28,5-8), mironosiţele au plecat în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare să vestească ucenicilor, Învierea. După cuvintele îngerului, bucuria avea să le însoţească toată viaţa. Împreună cu apostolii, ele vor spune: „ceea ce noi am văzut şi ceea ce am auzit, ceea ce am pipăit cu mâinile noastre, aceasta o vestim vouă.”

Învierea lui Hristos este un adevăr atât de evident şi de mărturisit în lume, încât a devenit izvorul unei bucurii care nu se poate lua de la oameni. Un  înger a vestit celor dintâi oameni pierderea fericirii veşnice, un înger vesteşte la Paşti că avem dreptul să ne întoarcem acasă la Tatăl ceresc. Sărbătoarea Învierii Domnului este sărbătoarea bucuriei. Împreună cu Psalmistul David, cântăm  la Paşti: „aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa” (Ps.117,24).

„Bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri” (Luca 10,20) ne spune şi nouă Domnul când ne silim să trăim în lumina învierii şi să vieţuim ca nişte „fii ai învierii”. Din inimă vă doresc ca praznicul Învierii Domnului să vă fie izvor de bucurii. Domnul să  vă ajute să dobândiţi bucurii alese şi curate în viaţă. Îndemnându-vă cu apostolul: „bucuraţi-vă pururea în Domnul!” (Filipeni IV,4) vă adresez creştinescul „HRISTOS A ÎNVIAT!”.

 

Mesaj din partea preotului paroh Lokodi Attila – Biserica Catolică

„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbători Fericite.

Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.

„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.

 

Mesaj din partea preotului paroh Boghicevici Liubodrag – Biserica Ortodoxă Sârbă

În aceste zile sfinte de sărbătoare, întâmpinând Învierea Domnului Nostru Isus Hristos, ne rugăm să coboare liniștea și pacea printre noi. Hristos care a înviat din morți, ne aduce nouă oamenilor pe pământ mântuire și speranța de mâine. În El ne încredem, Lui ne rugăm și ne închinăm învierii Lui din morți. Minunea Învierii să dăinuie în inimile noastre, să ne lumineze viața, și să ne aducă credința și bucuria în viețile noastre. Sărbătorile Pascale să le petrecem sănătoși și fericiți alături de cei dragi! HRISTOS A ÎNVIAT! PAȘTE FERICIT!

 

Mesaj din partea pastorului Ghiţă Sporea – Biserica Baptistă Beraca

Eroul care a învins Moartea

Istoria noastră se încheie cu crucea și noua noastră istorie începe cu Învierea. După 6 ore de chin teribil pe cruce, Domnul Isus a strigat “s-a isprăvit”si atunci a murit. Să fi fost acela finalul Celui care nu are nici început și nici sfârșit? Sunt fericit să te anunț că a treia zi a Înviat din morți ca să dea mântuire și viață veșnică tuturor celor care cred acest măreț adevăr. Astfel, Învierea Domnului Isus a devenit inima mesajului creștin. Îl celebrăm pe Eroul vieții și credinței noastre spunând “Hristos a înviat”! Moartea, păcatul și vrăjmașul sufletelor noastre au fost învinse. Victoria incontestabilă îi aparține. Are putere nu de reformare ci de transformare. Are putere să ierte păcatele și să le arunce în marea uitării. Are potențial să te ajute în problemele vieții de zi cu zi. Are potențial să te vindece de îndoielile tale. Are potențial să te binecuvânteze și să-ți dea moștenirea veșnică. Totul depinde de ține. La diplomatul francez Charles Maurice Talleyrand a venit un om care s-a decis să înființeze o nouă religie. Problema lui era că nu a putut să convertească pe nimeni. L-a întrebat pe Charles ce îi sugerează să facă, iar Charles a replicat: “aș putea să îți recomand ca tu însuți să te crucifici și apoi să mori dar să fi sigur că a treia zi vei învia din morți!”. Paște Fericit vă dorim,noi, credincioșii baptiști din Deta.

 

Mesaj din partea directorului Centrului Cultural Deta, Ovidiu Ivancea

„Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet liniște, pace și bucuria de a petrece această sărbătoare alături de cei dragi.”

CRĂCIUNUL PE RIT VECHI LA DETA

Etnicii sârbi din Deta au celebrat nașterea Domnului Isus Hristos după calendarul Iulian, pe rit vechi, cu o mare sărbătoare, ca în fiecare an, așa cum cere tradiția. Comunitatea sârbă s-a întâlnit în seara de Ajun denumită Badnjevece, la Biserica ortodoxă sârbă din Deta, unde preotul paroh Liubodrag Boghicevici a oficiat slujba de vecernie, urmată de aprinderea cunoscutului ”badnjak”, un butuc din lemn de stejar care simbolizează reînnoirea și renașterea. Sveti Nikola Deta a oferit un minunat recital de colinde care i-a emoționat pe credincioși. După participarea la slujba de vecernie, doamnele s-au întors la casele lor unde au așteptat colindătorii și au  pregătit conform tradiției colacul care stă pe masa de Crăciun. Și alte bucate specifice zilei de Ajun și-au găsit loc pe mesele etnicilor sârbi, printre cele mai apreciate fiind gibanica  (plăcintă cu dovleac), prebranac (fasole la cuptor), peștele și faimosul desert tradițional cu bănuț noroc în interior ”cesnița”. Colindătorii au fost așteptați cu nuci, fructe uscate și miere. În data de 7 ianuarie, în ziua de Crăciun, în prezenta numeroșilor credincioși de etnie sârbă din orașul nostru, liturghia a fost oficiată de către preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta. (Diana Tătărușanu)

ZIUA ANSAMBLULUI SVETI NIKOLA DETA

Exista o vorbă veche în popor, care spune că prima ninsoare din sezonul rece este cea care rămâne întipărită în mintea noastră pe tot parcursul anului. Cu siguranță ninsoarea din 16 decembrie 2018 va rămâne în sufletele multor locuitori din Deta deoarece, în ciuda faptului că orașul a fost acoperit de zăpadă, spectacolul folcloric aniversar organizat în cinstea Sfântului Nicolae, de către Ansamblul Sveti Nikola Deta, s-a ținut cu sala plină. Înainte de ora 18:00 când a fost stabilită începerea spectacolului, sala Centrului Cultural Deta devenea deja neîncăpătoare. Seara a fost deschisă de către Grupa Mare a Ansamblului cu coregrafia Zelen Bagrem udara (Bagrinul verde lovește) din zona Banat care a purtat semnătura coregrafului Milorad Lonic și a avut acompaniamentul muzical live oferit de orchestra de tamburași Batini Becari din Sânnicolau Mare. Au urmat cele trei grupe ale școlii de folclor a Ansamblului, copii cu vârste cuprinse între 3 și 11 ani, pentru mulți dintre ei fiind primul spectacol cu un public atât de numeros. Seara a continuat cu reprezentațiile oferite de către invitații din Belgrad, momente muzicale oferite de orchestra de tamburași dar și de membrul Ansamblului, Deian Giurgev. Sărbătoarea a fost încheiată de grupa mare a Ansamblului nostru.

Devenit tradițional pentru orașul nostru, acest eveniment cultural a cuprins prezentarea celor mai frumoase momente artistice ale Ansamblului Sveti Nikola Deta, aduse în fața celui mai drag și iubit public, cel de acasă. Cu emoție și multă dedicare, membrii Ansamblului au reușit alături de invitații lor, Ansamblul Lira Folklor din Belgrad Serbia, să încălzească inimile celor prezenți și să arate că sărbătoarea a meritat un număr atât de mare spectactori. Pe lângă devotamentul și munca depusă de toți membrii ansamblului în vederea păstrării tradiției acestui spectacol în orașul Deta și a valorificării patrimoniului folcloric al etniei sârbe în România, cuvântul cheie care descrie succesul evenimentului este dragostea. Iar acest lucru este demonstrat de faptul că un spectacol aniversar a reușit să devină o mare sărbătoare pentru privirile și auzul a peste 300 de spectatori. Evenimentul și-a găsit continuarea în data de 19 decembrie, când membrii Ansamblului, în calitate de nași, au tăiat colacul la liturghia oficiată de preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta. (Diana Tătărușanu)

RUGA SÂRBEASCĂ

La fel ca în fiecare an, comunitatea sârbă din Deta, în a doua duminică a lunii septembrie, a sărbătorit Soborul Tuturor Sfinților Sârbi, Hramul Bisericii Ortodoxe Sârbe. Cu sprijinul Primăriei Deta și a Uniunii Sârbilor din România evenimentul a fost organizat în mod tradițional, păstrând obiceiurile lăsate de generațiile dinaintea noastră. Sărbătoarea a început cu Sfânta Liturghie oficiată de Ljubodrag Boghcievici, preotul paroh al Bisericii Ortdoxe Sârbe din Deta și protopopul Bransialv Stankov din Timișoara. După-amiaza, la slujba Sfintei Vecernii, a fost respectat obiceiul străvechi al sârbilor de peste graniță, păstrat și de către etnia sârbă din România și localitatea Deta, și anume tăierea colacului. Nașii rugii din 2018, familia Ene, au pregătit tradiționalul și vestitul colac al rugii, coliva și fel de fel de specialități dulci și sărate, specifice bucătăriei tradițioanle sârbești. Iar cum orice sărbătoare tradițional sârbească este presărată cu muzică și joc de calitate, nici Ruga sârbilor la Deta nu a fost o excepție. După ceremonia tăierii colacului, toți membrii Ansamblului Sveti Nikola din Deta, de la mic la mare, împreună cu invitații lor din Ansamablul Kolo Arad au încins în fața bisericii cunoscutul ”malo kolo”,  iar mai apoi, alături de toți enoriașii prezenți la biserică au plecat în parada portului popular către pacul orașului, unde cele două ansambluri și acordeonistul Deian Giurgiev au oferit un spectacol folcloric autentic sârbesc. Evenimentul s-a bucurat de prezența a înaltele fețe bisericești care au oficat slujba de tăiere a colacului, primarul orașului Deta, Petru Roman, precum și președintele Uniunii Sârbilor din România, Ognean Cîrstici. Seara a adus Balul Rugii cu interpreții Ana Beta, Rale Filipović și orchestra de excepție condusă de maestrul în acordeon, Aca Cirković din orașul Vârșeț, Serbia. Pe lângă atmosfera plăcută și voia bună create de artiștii care au urcat pe scena parcului din orașul nostru, Ruga Sârbească a fost un prilej de mare bucurie pentru comunitatea sârbă din Deta, tradiția fiind continuată către 2019, cu nășia rugii preluată de către familia Vertopan Zoran. (Diana Tătărușanu)

Ruga catolică

De Sfânta Ana, locuitorii orașului nostru se pot bucura de Ruga catolică, etniile bulgară și maghiară marcând o importantă sărbătoare și un adevărat punct de reper cultural. Evenimentul a debutat cu parada portului popular, apoi a continuat cu participarea la slujba religioasă și desfășurarea programului artistic în fața bisericii. Au încântat publicul cu evoluția lor, Ansamblul de dansuri populare bulgărești din Deta și Vinga alături de Ansamblul de dansuri populare maghiare din Deta și Tormac. Ca în fiecare an, nu a lipsit tradiționalul Bal care a avut loc în parcul Anton Kratzer din Deta. Formația Szinkron din Timișoara a întreținut publicul prezent cu melodii populare pentru toate gusturile, atmosfera fiind una de sărbătoare. Mulțumim Primăriei  şi Consiliul Local al oraşului Deta pentru sprijinul acordat în organizarea acțiunilor necesare pentru buna desfășurare a sărbătorii. (Clara Stanciu)

La 50 de zile după Paşti, ortodocsii din întreaga lume sărbătoresc Rusaliile sau Cincizecimea, adică Pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor şi ziua în care a fost alcătuită prima comunitate creştină. Este o sărbătoare care își schimbă data, ziua rămânând aceeași, duminica. Multe biserici își au hramul de această sărbătoare, printre ele aflându-se și Biserica ortodoxă Română din Deta.
Pentru a sărbători cum se cuvine această zi cu mare încărcătură spirituală, în 26 și 27 mai, Primăria și Consiliul Local al orașului Deta împreună cu Centrul Cultural Deta au  organizat mult așteptata Rugă Bănățeană. Jocul  tradițional de Rugă a avut loc pe platoul și scena special amenajată pentru asemenea evenimente din parcul Anton Kratzer. Interpretul de muzică populară Dumitru Stoicanescu, cunoscut atât în țară cât și peste hotare pentru repertoriul său variat și stilul de interpretare inegalabil, alături de tinerii interpreți Ioan Surdu, Roxana Groza, Andreea Dragoman și formația condusă de Stoian Mirciov, au facut din ruga de anul acesta, o sărbătoare a cântecului popular autentic din Banat, o doză autentică de joc și voie bună. În deschiderea rugii au urcat pe scenă Ansamblurile de dansuri populare românești și sârbești ale Centrului Cultural Deta, iar interpreta vocala Madalina Trion și formația a impresionat publicul prin prezența și vocea sa minunată. Obosiți de la joc, cei prezenți s-au putut delecta cu bere, mici și grătare puse la dispozitie de diferitele societăti comerciale venite cu standuri la eveniment.
Cred că, de la an la an, această zi de sărbătoare dobândește o amploare tot mai mare, reușind să atragă tot mai mult public format din iubitori ai muzicii și ai dansului popular bănățean. (Ovidiu Ivancea, director Centrul Cultural Deta)

Sărbătorile Pascale aduc multă bucurie în sufletele creştinilor în special acolo unde bisericile sărbătoresc hramul odată cu Învierea Domnului. Hramul Bisericii Ortodoxe Româneşti din localitatea Opatiţa este în cea de-a doua zi de Paşte, ocazie cu care se organizează mult așteptata Rugă a Satului.
Și în acest an, Primăria oraşului Deta, Consiliul Local şi Centrul Cultural al oraşului Deta au contribuit semnificativ la reușita evenimentului, aprecierile venite din partea publicului participant fiind cea mai frumoasă motivație. De la ediție la ediție, calitatea evenimentului a crescut, au fost invitate formații de excepție, interpreții vocali i-au mulțumit și pe cei mai exigenți petrecăreți. În 2018, cunoscutele artiste Alina Trăstău şi Ramona Calean, acompaniate de o orchestra de nota 10, au adus cântecul bănăţean la Opatița oferindu-le tuturor celor prezenți o seara de neuitat. Punctul culminant al Rugii a venit din partea invitatei speciale, doamna profesor Carmen Popovici, cunoscător şi promotor al folclorului bănăţean autentic, care a oferit un recital de zile mari publicului avid de muzică bună. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al oraşului Deta)

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support