La invitaţia Forumului Democrat German din Arad, Ansamblul de dansuri “EDELWEISS” al Casei de Cultura din Deta a participat de Ziua Europei, la o paradă a portului popular şvăbesc şi la serbarea Hramului Bisericii Catolice din localitatea Glogowatz (Vladimirescu), judeţul Arad. La această importantă sărbătoare a comunităţii, „Kirchweih -ul”, a luat parte şi un grup de cetăţeni din oraşul nostru, impresionaţi fiind cu toţii de frumuseţea şi amploarea evenimentului. Parada portului popular şvăbesc a fost una de excepţie, prin participarea celor 75 de perechi, din mai multe comune ale judeţului Arad și Timiş, prezentând o multitudine de costume populare purtate de către şvabii din Banat. A urmat slujba religioasă, ridicarea pomului, un program artistic al tuturor ansamblurilor participante şi un bal susţinut de către formaţia „UNTERROCK” din Ungaria.
Întregul evenimentul a fost unul cu adevărat deosebit, Ansamblul de dansuri populare germane „EDELWEISS” reprezentând cu mândrie oraşul nostru. Felicitări organizatorilor, le mulţumim pentru invitaţie și le urăm puterea necesară de a organiza în continuare evenimente care să promoveze cultura şi obiceiurile germanilor din Banat. Gerhart Şămanţu.
Această deplasare a Ansamblului „EDELWEISS” este primul eveniment pe care îl derulează A.C. Bakalovitch Emma, în cadrul proiectului “Dezvoltarea şi promovarea tradiţiilor si folclorului minorităţilor etnice maghiare şi germane în localitatea Deta, zona Banatului şi peste hotare” finanţat de către Consiliul Local al oraşului Deta. MULȚUMIM!

În fiecare an, la șase săptămâni de la Paște, întotdeauna într-o zi de joi, sărbătorim Înălțarea Domnului, Sf. Constantin și mama sa Elena, totodată această zi de sărbătoare, fiind declarată și Ziua eroilor.

La fel ca în anii precedenți, aceste zile de o însemnătate deosebită, sunt marcate și în orașul nostru prin organizarea de acțiuni sau evenimente culturale. Anul acesta, atât la Deta cât și la Opatița, în fața Monumentului Eroilor, a fost oficiată o slujbă de pomenire în amintirea celor care și-au dat viață pentru România, slujbă oficiată de către preotul paroh Rujan Ionel la Opatița, iar la Deta de către preotul paroh Ciprian Blagoe și protopopul Ioan Prisăcean. Cuvântul de deschidere i-a aparținut primarului orașului, domnul Petru Roman, iar prezentarea datelor istorice a fost realizată și prezentată de domnișoara Diana Tătărușanu. În premieră pentru localitatea Opatița, a doua oară la Deta, corul mixt al Centrului Cultural al orașului Deta, sub baghetă domnului profesor Dan Orosan, a interpretat Imnul de stat al României „Deșteaptă-te române” și Imnul eroilor. Principalele instituții din orașul nostru, partidele politice, uniunile și asociațiile au depus coroane de flori în cinstea eroilor căzuți la datorie, după cum urmează: Primăria Deta, Asociația veteranilor de război, Biserica Ortodoxă Română, Poliția orașului Deta, Poliția de frontieră a orașului Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Liceul Tehnologic Sf. Nicolae Deta, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, UDMR, UBB, Uniunea sârbilor, Partidul Conservator, Asociația seniorilor din Deta și Forumul German Deta. Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural al orasului Deta.

Prima săptămână a lunii iunie a adus în Deta un eveniment dedicat copiilor, dar urmărit cu mare plăcere de părinți și bunici. „Spectacolul de magie al lui Igor – iluzie sau realitate” a reușit să adune un număr mare de spectatori, renumitul iluzionist Igor având o echipă de doisprezece persoane și o multitudine de obiecte de recuzită. Spectacolul a ținut publicul cu sufletul la gură, de la simple trucuri magice cu sfoara, cu cărțile de joc sau cu eșarfe din care apăreau porumbei albi, până la adevarate scene de iluzionism cu dispariții si aparitii a celor două asistente.
Personal, consider că spectacolul a fost un succes, toți cei prezenți putând să vadă în realitate ceea ce au urmărit doar în emisiuni televizate. Din păcate, mai există și cârcotași în comunitatea noastră, persoane frustrate care încearcă să stopeze calendarul de evenimente sau să pună bețe în roate culturii din Deta. Mie mi-au plăcut mult și mi-au rămas întipărit în minte cuvintele domnului Marcel Samanta, redactor la Renașterea Bănățeană, care a spus: ,,La Deta, cultura nu mai este o Cenușăreasă ci a devenit o veritabilă prințesă”. Din fericire, numărul cârcotașilor este nesemnificativ, singura lor acțiune fiind bârfa la colț de stradă. Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural al orasului Deta.

La sfârșitul lunii trecute, în orașul nostru a fost organizată o acţiune de colectare a deşeurilor electrice şi electrocasnice. Misiunea RoRec și scopul acțiunilor de acest tip organizate în Deta, este de a contribui la conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi a sănătăţii umane prin asigurarea de servicii complete de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi implicit prin reintroducerea lor ca materii prime „secundare” în circuitul economic. Puncte de colectare au fost:Zona Tîrgu Mare, Zona Elena Ghenescu – în faţa Sălii de sport, Piata Libertăţii, Intersecţia str. Mihai Viteazul cu str. Eybl, Centru – Parcare Complex şi Satul Opatiţa – Căminul Cultural. Mirel Petrican.
Mulţumim pentru participare:
– TEAM 4 LIFE : Szabo Francisc, Tanko Maria, Iuhasz Zoltan, Craciun Claudiu, Florea Gabriel, Iuhasz Adrian, Czifra Adorjan, Androne Lorenzo, Novac Cosmin Marian, Trifu Fabrizio, Gogolinca Laurentiu, Livitchi Lucas, Giorici Fabian, Shqair Denis, Vladic Adrian, Logos Denisa, Magerusan Raluca, Cinca Alexandru.
  • PRIMĂRIA ORAŞULUI DETA: Petrican Mirel, Roman Constantin, Duimovici Marius, Rosu Gica, Cretu Leontin, Stanciu Cristian Dorin.

La sfârșitul lunii trecute, Grupa Deta a Asociaţiei Pescarilor Sportivi a organizat concursul de pescuit staţionar pe Balta Termal din oraşul Deta. La concurs au participat atât pescarii sportivi seniori ai asociaţiei cât şi tinerii pescari amatori. Juriul a fost format din dl. Ghervan Cristian din partea Poliţiei oraşului Deta, dl. Veljacsek Mihai, dl. Szabo Petru și dl. Pop Victor din partea asociaţiei de pescari. După tragerea la sorţi, participanţii şi-au ocupat locurile în standurile de concurs, iar la ora 8, respectiv 9, s-a dat semnalul de începere al concursului. După încheierea competiției, momentele culminate au fost legate de cântărirea peştelui prins şi stabilirea locurilor câştigătoare. Pescarii urcați pe podium au fost răsplătiţi cu diplome şi articole de pescuit, premiile fiind înmânate de către dl. Roman Petru, primarul oraşului Deta. Mulţumim pe această cale Consiliului local al oraşului Deta, Consiliului local al municipiului Timişoara, Poliţiei Oraşului Deta şi A.J.P.S. Timişoara pentru sprijinul acordat în desfăşurarea în bune condiţii a acestui concurs. Şef grupă Deta A.P.S , Veljacsek Mihai.
Câştigătorii concursului:
Seniori:
Locul I – Ghilezan Sorin
Locul II – Goga Octavian
Locul III – Cioti Cătălin
Locul IV – Rotar Radu
Locul V – Artucov Milivoi
Locul VI – Luchici Nicolae
Locul VII – Ghilezan Gheorghe
Juniori care posedă permis de pescuit:
Locul I – Parvan Dominic
Locul II – Bachici Sasa
Locul III – Covacs Alex
Juniori care nu posedă permis de pescuit:
Locul I – Creţu Alex
Locul II – Cinca Cristian
Locul III – Rotar Raul

Calificarea Centrului Cultural Deta la faza județeană a Festivalului Lada cu Zestre a fost primită cu mare entuziasm și profesionalism, astfel că, duminică, 14 iunie, toate formațiile participante din orașul nostru și-au dat silința să impresioneze publicul, dar mai ales juriul.
Formația de dansuri populare românești fete, a deschis drumul competiției cu un dans din zona de câmpie a Banatului, iar Formația de dansuri populare românești mixte, compusă din dansatori de toate vârstele, cei mai mulți atingând deja o anumită maturitate, au stârnit ropote de aplauze pentru prestația deosebităƒ. Formația de dansuri populare tradiționale germane, în porturi autentice noi, a prezentat un Dansul cu Panglici, moment care a atras interesul tuturor celor prezenți în sală. Formația de dansuri populare sârbești s-a remarcat prin experiența vastă, iar Formația de dansuri populare maghiare, în port popular nou, chiar dacă este compusă din copii cu vârste fragede, a prezentat un dans popular autentic, foarte apreciat de public.
Ziua de duminică, a fost o zi grea pentru toți cei implicați. Plecatul dis de dimineață, căldura înăbușitoare, timpul de așteptare pentru urcarea pe scenă și oboseala acumulată sunt doar câteva din inconvienientele acestei zile dar, prin calm, înțelegere, toate au fost uitate atunci când fiecare formație a fost apreciată și răsplătită cu ropote de aplauze de toți cei prezenți.
Doresc să mulțumesc conducerii Primăriei orașului Deta care sprijină și încurajează tot ceea ce înseamnă act cultural, instructorilor coregrafi, coordonatorilor, și nu în ultimul rând membrilor fiecărei formații în parte pentru efortul depus. Orașul Deta se mândrește cu voi și sunteți o carte de vizită oriunde sau indiferent pe ce scenă ați evolua! Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural al orasului Deta.

În anii nouăzeci, într-o superbă zi de toamnă am hotărât să vizitez cele trei minuni în aer liber ale maestrului de la Tîrgu Jiu. Ore întregi am admirat și am meditat în fața Coloanei Infinitului, unde am avut impresia că aceasta ar reprezenta axis mundi al planetei, pe care s-ar sprijini melancolică boltă a toamnei și a universului. Hoinărind pe Via Sacră – Aleea Eroilor, pe neașteptate, am ajuns la Poarta Sărutului din Parcul Central al orașului. Trecând pe sub ea te încarci cu sentimentul că iubirea rămâne nemuritoare. În vecinătatea Porții, pe malul Jiului, ajungând la Masa Tăcerii și așezându-mă pe unul dintre cele 12 scaune, am fost singur cu natura. Doar foșnetul pomilor seculari și scurgerea lină a Jiului mi-au încântat sufletul. Aici am descoperit cât de simple sunt marile adevăruri ale vieții .
În jurul prânzului am ajuns la casa părintească de la Hobița unde am avut onoarea de a avea ca și ghid un descendent al Sfântului de la Montparnasse. La plecare am observat că în curte, hobițenii mei se luptau cu tăierea unui stejar secular, ei rămânând mirați în momentul în care i-am rugat să îmi dea o bucată din trunchiul stejarului, răsplătindu-i pentru gest cu o tărie. După un timp, bunul prieten sculptorul contemporan U.L. a reușit printr-o magie să realizeze copia fidelă a Cocoșului lui Brâncuși din Paris. De atunci această sculptură a devenit o piesă îndrăgită a colecției mele, despre care artistul afirmă: “Cocoșul, această capodoperă de senectute sunt eu, unde am căutat frumosul primar și direct, nemijlocit și etern”. În fiecare dimineață acesta îmi transmite: “omule trecător prin această lume, bucură-te de fiecare zi pe care bunul Dumnezeu ți-a dăruit-o”. Pentru acest mesaj îmi este drag Cocoșul lui Brâncuși. Endre Libus

– IVAN FLORIAN şi TALPOS NICOLETA – căsătoriți la data de 16.05.2015
– ROBU CONSTANTIN-SERGIU şi KASCOR LUIZA- căsătoriți la data de 01.06.2015
– HUŢULEAC STELIAN-ALEXANDRU şi BICHLER RAFAELA – căsătoriți la data de 02.06.2015
– NASTASĂ ANDREI-VASILICĂ şi BAN IULIANA-ANDREEA –căsătoriți la data de 06.06.2015
– BOSICA ALIN şi CHIRILĂ ZOIŢA – căsătoriți la data de 08.06.2015
– MIHART CONSTANTIN-CĂTĂLIN şi CÎRCOANĂ LARISA-MARIA – căsătoriți la data de 12.06.2015

– LIGHEZAN RUJA decedată la data de 22.05.2015 – 87 ani.
– DOBROVOLSKI ANDREI decedat la data de 23.05.2015 – 79 ani.
– ALMASI IOSIF decedat la data de 04.06.2015 – 70 ani.

– KOVACS ARCADIE decedat la data de 09.06.2015 – 73 ani.
Primăria orașului Deta transmite famiilor îndoliate sincere condoleanțe!

119 milioane de Euro, în mare parte bani europeni, nerambursabili, reprezintă costul unui program major de investiţii în apă şi canalizare în judeţul Timiş, derulat de societatea Aquatim. Proiectul, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, este unul de anvergură, prin care se vor realiza 200 km de reţele de canalizare şi 100 km de reţele de apă, 7 staţii de epurare a apei uzate şi 3 staţii de tratare a apei potabile, în 12 localităţi din judeţ. Contribuţia Uniunii Europene este de 74% din valoarea programului, bani nerambursabili, cea a societăţii Aquatim este de 13%, restul provenind de la autorităţile locale şi bugetul de stat.
Cât costă investiţiile din Deta
În Deta, valoarea investiţiilor din cadrul proiectului menţionat este de peste 9 milioane de Euro. Cu aceşti bani, se va reabilita staţia de tratare a apei potabile, se vor înlocui 4 km de conducte de apă şi se va extinde reţeaua de apă cu aproape 5 km de conducte noi. De asemenea, s-a construit o staţie de epurare avansată a apelor uzate şi se va extinde sistemul de canalizare cu 6 km şi se va înlocui 1 km din sistemul existent. Lucrările mai includ şi construirea unei staţii de pompare a apei potabile, testarea şi reechiparea a trei foraje, înlocuirea aducţiunii de apă, pe un tronson de 11 km, construirea unui rezervor nou de 100 mc, de înmagazinare a apei potabile, a unei staţii de pompare a apei potabile şi înlocuirea conductelor de refulare la canalizare, pe un tronson de 0,34 km.
Tehnologii de ultimă oră pentru staţia de epurare din Deta
Noua staţie de epurare din Deta a fost proiectată pentru a deservi o populaţie echivalentă de 7.089 locuitori şi este o staţie mecano-biologică, care va realiza epurarea avansată a apei uzate, cu eliminarea fosforului şi azotului şi tratarea nămolului rezultat. Efluentul staţiei, adică apa epurată redată circuitului natural, va respecta cerinţele relevante ale normativului NTPA-001, care transpune prevederile directivei europene din domeniu. Dimensionarea staţiei s-a făcut pentru un debit mediu de 1.140 m3/zi şi unul maxim de 1.346 m3/zi. 

Staţia din Deta, la fel ca toate celelalte nouă staţii de tratare şi epurare, construite în cadrul proiectului implementat în judeţ de către Aquatim, este dotată cu sisteme SCADA de ultimă oră, pentru monitorizarea şi conducerea automată a proceselor. SCADA înseamnă, într-un cuvânt, monitorizare, control şi achiziţii de date, acronimul provenind din limba engleză Supervisory Control and Data Acquisition. Termenulse referă la un sistem complex de automatizare, folosit în procesele industriale. Un centru de comandă monitorizeazăşicontroleazăun întreg spaţiu de producţie, o mare parte a operaţiunilor, putând fi executate automat, chiar şi comandate de la distanţă.
Staţia de epurare din Deta, condusă atât local, cât şi din Timişoara
Concret, în cadrul staţiei se vor măsura automat şi transmite on-line PH-ul şi temperatura apei uzate care intră în staţie, precum şi concentraţiile compuşilor cu fosfor şi azot şi consumul chimic de oxigen. Sistemul va permite, de asemenea, urmărirea şi controlul nivelului apei în staţiile de pompare, bazine, reactoare, debitelor pe fluxul tehnologic, concentraţiilor de oxigen etc, şi, cel mai important, monitorizarea on-line a principalilor indicatori de calitate ai efluentului, adică ai apei „curăţate”, care iese din staţie – PH, temperatură, azot şi fosfor, consum biochimic de oxigen şi materii în suspensie. Toate valorile parametrilor menţionaţi sunt evaluate şi prelucrate de aplicaţii software specifice, şi astfel, procesul este dirijat prin calculator. Staţia va putea fi operată, atât local, cât şi de la distanţă, din Timişoara.
În anul 2015 actuala etapă a proiectului de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare din judeţul Timiş se va finaliza. Investiţiile Aquatim în regiune nu se vor opri însă aici, pentru etapa următoare fiind vizate în principal localităţile mai mici, cu minim 2.000 de locuitori, care nu au fost incluse în această primă fază. Specialiştii Aquatim au avut în vedere acest lucru la planificarea actualelor investiţii. Sistemele de automatizare implementate în cadrul acestui proiect au fost astfel concepute încât să permită integrarea, pe viitor, în două centre regionale SCADA de control, unul pentru staţiile de tratare, unul pentru cele de epurare.
Sistemele de monitorizare automată a proceselor au fost testate cu succes, de Aquatim, în Timişoara, în ultimii zece ani. Acestea şi-au dovedit, în timp, utilitatea, ducând la creşterea eficienţei şi siguranţei în exploatare a instalaţiilor şi a calităţii serviciilor prestate. Loredana Leordean, purtător de cuvânt AQUATIM S.A.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support