Treizeci de copii din orașul nostru au fost inițiați în tainele desenului și ale artelor plastice în cadrul unui atelier de pictură organizat la Centrul Cultural Deta. La sfârșitul lunii ianuarie, micuții artiști, îndrumați de câțiva promotori ai vieții culturale locale, au simțit magia picturii și au descoperit limbajul minunat al culorilor. Evenimentul s-a bucurat de un real succes în rândul copiilor, aceștia rămânând cu amintiri frumoase și multe planuri artistice de viitor. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta)

La începutul lunii februarie, o delegație a Centrului Cultural Deta a participat la sărbătoarea Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei, Serbia. Asociaţia este cunoscută pentru activitatea formaţiilor de dansuri populare româneşti, a orchestrei de muzica populară și a grupelor de teatru, echipe formate din artiști consacrați care de-a lungul timpului au câştigat numeroase premii. Evenimentul a debutat cu discursul primarului Viorel Bălăgean care a mulţumit tuturor pentru rezultatele obţinute și a acordat diplome atât formaţiilor artistice, cât şi colaboratorilor şi reprezentanţilor intituţiilor invitate la ceremonia de deschidere a sărbătorii. Seara a continuat cu muzică, dans şi multă voie bună, dar mai ales cu invitați bucuroși că se revăd și dornici de cât mai multe colaborări pe viitor.

De cate ori am avut ocazia, în interviurile date pentru diferite televiziuni din Serbia, am felicitat românii de peste graniţă și am spus că sunt adevărați păstrători ai tradiţiilor, ai portului naţional autentic și a limbii române moştenite din moşi strămoşi, fiind poate mai aproape de valorile românești decât mulți români care trăiesc în România. Transmit încă o dată toată consideraţia mea pentru munca și realizările Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei și îi încurajez să promoveze în continuare aceleași valorilor autentice. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Educaţia şi cultura au fost şi rămân o preocupare continuă a Primăriei Deta care, în fiecare an, susține financiar o agendă culturală bogată, atât din punct de vedere al evenimentelor organizate cât și al diversității și multiculturalității acestora. Parte din mișcarea culturală locală, comunitatea bulgară locală şi-a îmbogăţit visteria cultural-educativă prin traducerea poveştii „Micul Prinţ” scrisă de Antoine de Saint Exubery. Traducerea a fost realizată de doamna profesor Ana Maria Bodor Calapiş, la tipărirea cărţii contribuind Primăria și Consiliul Local Deta.

În 25 ianuarie, la sediul Uniunii Bulgare din Deta, în prezența a numeroase oficialităţi ale oraşului, a reprezentanţilor minorităţilor locale și a etnicilor bulgari care de-a lungul anilor și-au adus contribuţia la viaţa culturală, a avut loc lansarea oficială a traducerii în limba bulgară a poveștii „Micul Prinț”. Edilul oraşului Deta, Petru Roman, a deschis seara literară și a felicitat iniţiativa autoarei, asigurând pe toţi cei prezenţi că va continua să sprijine acțiunile culturale care încurajează păstrarea identității minorităţilor etnice. Din partea Consiliului Judeţean a luat cuvântul Adela Popa, urmată de un invitat de seamă, un om care stăpâneşte peste treisprezece limbi la nivel academic, Thede Kahl, fost profesor doctor la Universitatea din Viena, care subliniat importanţa educaţiei şi a păstrării limbilor minorităților în formă literară. La final, Formaţia de dansuri populare bulgăreşti a prezentat o suită de dansuri şi cântece în limba bulgară, spre încântarea tuturor celor prezenţi. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătorirea iubirii la noi, românii. Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci, un flăcău extrem de chipeş şi de iubăreţ, fiul Babei Dochia, considerat zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii. În legendele noastre populare se pare că era numit și „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul păsărilor”, care devine protectorul tinerilor îndrăgostiţi.
Sărbătorirea acestei zile are o simbolistică bogată şi interesantă: tinerii noştri se îmbracă în straie frumoase, cuvincioase şi se strâng în păduri ca să culeagă în buchete cele dintâi flori ale primăverii, pentru ca mai apoi să continue cu voie bună, cântece şi cu joc numit „zburătorii”. La ceasul prânzului, fetele pornesc către sat, iar băieţii încercă sa le prindă şi să le sărute. Dacă băiatul era pe placul fetei, aceasta se lăsa prinsă şi sărutată, acest sărut fiind de fapt pecetea logodnei şi începutul iubirii eterne. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe „Dragobetele sărută fetele”. Poate de acum încolo Dragobetele se va răspândi şi în zona noastră, aducând binecuvântare, belşug şi iubire sufletească. Totodată este recomandabil ca fetele necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, „zăpada zânelor”, cu proprietăţi magice în iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Fetele care vor să îşi cunoască ursitul, să îşi pună busuioc sfinţit sub perna, având credinţa ca îl vor visa. Pentru siguranţa unui an binecuvântat cu iubire adevărată, este bine ca prima persoană întâlnită dimineaţa în cale să fie un bărbat. Feciorilor li se recomandă să ofere flori fetelor în loc să le necăjească sau să caute motive de gâlceava cu ele, pentru că astfel vor evita o primăvaăa şi un an cu ghinion.

De Dragobete, bătrânii trebuie să își arate înţelepciunea de a-i sfătui pe cei tineri cum să îşi aleagă partenerul pe viaţa şi în deplină iubire, ca şi păsările cerului care îşi aleg perechea pe viaţa şi se unesc în construirea cuiburilor. În această zi sunt oprite lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele din gospodărie. Este permisă însă curăţenia gospodăriilor, aceasta fiind considerată aducătoare de spor și prospeţime. De Dragobete este bine să avem sufletele curate, pline de bucurie şi veselie şi să nu vărsăm lacrimi de tristeţe deoarece sunt aducătoare de necazuri şi supărări. Fie ca Dragobetele să ne aducă tuturor, an de an, binecuvântări şi iubire, iar tinerilor dragostea adevărată! (Endre Libuş)

  • POPA CAROLINA, decedată la data de 20.01.2018 -78 ani
  • CIONCA ŞTEFAN, decedat la data de 21.01.2018 – 82 ani
  • TONCEAN DUMITRU, decedat la data de 05.02.2018- 65 ani
  • SUBA GHEORGHE, decedat la data de 06.02.2018 – 68 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

  • BANU EUGEN şi BOJIN MĂDĂLINA-MIOARA – căsătoriţi la data de 6.01.2018
  • GHERGHEL COSMIN şi GRYBAITE VIRGINIJA – căsătoriţi la data de 24.01.2018
  • MOCĂNAŞU DANIEL şi BRATAN ANAMARIA-PETRONELA – căsătoriţi la data de 27.01.2018
  • SEIN MANUEL şi NOVACOVICI ADINA – căsătoriţi la data de 1.02.2018
  • MĂRGĂRINT GHEORGHIŢĂ-GABRIEL şi TOROK ERIKA-MARGHIT- căsătoriţi la data de 14.02.2018

Unul din principalele obiectivele ale autorităţilor publice locale este asigurarea unei stări de salubrizare şi a unui mediu de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii oraşului. Pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale pentru Zona 3 Deta, a fost desemnat operatorul unic, Asocierea Brai-Cata S.R.L – Libro Events S.R.L, care din luna februarie va începe activitatea de colectare şi depozitare selectivă a deşeurilor în oraşul Deta. În această perioadă se lucrează pentru încheierea contractelor şi dotarea populaţiei şi societăţilor cu recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor reziduale şi a celor reciclabile.

Asemenea orașelor civilizate din Europa, prin colectarea selectivă a deșeurilor, Deta va contribui la păstrarea unui mediu mai curat 

Ce este un deşeu rezidual? Este deşeul care conţine materii de tip biodegradabil şi pe cele de tip reciclabil de calitate foarte proastă, de obicei impregnante puternic cu umiditate, praf sau alte substanţe de tip „murdărie”. Exemple: şerveţele, prosoape de bucătărie, hârtie igienică, scutece, mucuri de ţigară, zaţ de cafea, pliculeţe de ceai, coji de ouă, resturi de mâncare, de legume, de fructe.

Ce este un deşeu reciclabil? Este deşeul care conţine materii de tip reciclabil (hârtie/carton, plastic, doze de aluminiu, PET-uri, metal şi lemn. Exemple: ziare, reviste, hârtie, caiete, cărţi, pungi de hârtie, cutii de pizza, de dulciuri, folia protectoare externă a carcasei de CD, tăviţe pentru alimente, pungi de plastic, PET-uri fără dop, dopuri, ambalaje de alimente, cosmetice şi detergenţi, farfurii şi pahare de unică folosinţă, pungi de sandvişuri, etichete agăţate de un produs, doze de aluminiu, material de aluminiu, cutii de conserve, tetrapack, capse, lemn, plută, etc.

Deşeurile din sticlă (sticlă de orice culoare, de geam, borcane, veselă de sticlă) vor fi colectate şi depozitate în containere speciale (tip clopot), care vor fi amplasate în anumite zone ale oraşului.

Aceste deşeuri vor fi colectate selectiv de către populaţie şi agenţii economici, în pubele separate şi se vor ridica din faţa fiecărei gospodării sau din locurile special amenajate de către asociaţiile de proprietari.

În cazul în care nu se colectează selectiv, deşeurile nu vor fi ridicate, pe pubelă fiind lipită o etichetă cu deşeu neconform.

Programul de ridicare a deşeurilor

LUNI:
Străzile Târgul Mare, Zona blocuri Târgul Mare, Calea Ghiladului, Gyula Revitzky, S.C. ALUMETAL-GUS, Victoriei, agenţii economici de pe str. Victoriei, Blocuri Ştefan cel Mare, Blocuri Gară, Blocuri Elena Ghenescu, Bloc IAS, Mihai Viteazul până la Liceul Tehnologic, Liceul Tehnologic „Sfântu Nicolae” Deta, Spitalul Orăşenesc Deta, Blocuri Piaţa Libertăţii.

MARŢI:
Străzile Mihai Viteazul, agenţii economici PREVENT, TAKATA, Înfrăţirii, 1 Mai, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Călimăneşti, Mărăşeşti, Calea Banlocului, Pădurii, Zona Termal, Blocuri ANL.

MIERCURI:
Străzile Aurel Vlaicu, Vasile Alecsandri, Cernei, Bistriţei, Carpaţi, Şirul Birda, Nicolae Titulescu, Unirii, Marian Damaschin, 16 Decembrie, Sfântu` Ioan, Elena Ghenescu, Ştefan cel Mare și agenţii economici.

JOI:
Satul Opatiţa și agenţii economici, Ţiglărie, Calea Opatiţei, S.C. LUX , ALUMETAL-GUS, Aleea Revoluţiei, Str.Parcului, Victor Babeş, Mihail Kogălniceanu, Independenţei, agenţii economici.

VINERI:
Agenţii economici, Blocurile Târgul Mare, Blocuri ANL, Blocuri Elena Ghenescu, Blocuri Ştefan cel Mare, Blocuri Gară, Blocuri Piaţa Libertăţii, Str. Târgu Mare, Trandafirilor, Aleea Gării, Canton CFR, Str. Anton Kratzer, TAKATA, PREVENT și alţi agenţi economici.

Notă: Ridicarea deşeurilor reciclabile se face o dată pe săptămână, conform graficului pe zile de colectare agunoiului menajer (în aceiaşi zi). Deşeurile de sticlă se vor ridica o dată la două săptămâni.

Gospodăriile populaţiei care au deşeuri vegetale rezultate din gospodării (frunze, iarbă crengi) le vor scoate în faţa gospodăriei numai în zilele de colectare a celorlalte deşeuri, acestea fiind ridicate de către personalul de la Activitatea de Gospodărirea a oraşului a Primăriei oraşului Deta.

Program important pentru comunitate

Colectarea selectivă este una dintre etapele reciclării, alături de separarea şi procesarea unora dintre componentele deşeurilor, în vederea transformării lor în produse utile. Am putea spune că este cea mai importantă etapă a reciclării deșeurilor pentru că, în absența acestui proces, toate celălalte etape rămân fără sens. Aproape toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare. Colectarea selectivă a deşeurilor este soluţia la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea deşeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Prin contractul semnat de Primărie punem la dispoziția locuitorilor posibilitatea de a colecta selectiv deșeurile. De acum încolo depinde doar de noi, de cetățenii din Deta, cum vom gestiona acest proces. Prin colectarea selectiva a deseurilor economisim energia, reducem poluarea, scadem cantitatea de gunoi și conservăm resursele naturale. De aceea este foarte important să acordăm atenția cuvenită acestui program extrem de important pentru comunitatea noastră.

În decembrie, orașul Deta, prin intermediul Centrul Cultural, a fost gazda unui spectacol de anvergură, un concert de colinde structurat în două părţi care a îmbinat muzica clasică cu folclorul tradiţional autentic. În prima parte, cvartetul „Music Age” condus de Edmund Dandoti şi soprana Roxana Bădilă a Filarmonicii Banatul din Timişoara, a interpretat prelucrări muzicale româneşti dar şi din muzica internaţională, specifice sărbătorii Naşterii Domnului. Vioara, alături de acordurile violoncelului și vocea inegalabilă a sopranei au ajuns la inimile spectatorilor, reuşind să aducă magia Crăciunului.

Cea de-a doua parte a Concertului de Colinde, prin vocile minunate ale interpreţilor de muzică populară Iustina Span, Reli Vilau, Maria Florea şi Alexandru Pop, a purtat purtat publicul prin diferite zone folclorice din ţară. În sunet de zurgălăi, cu un repertoriu de colinde autentic și bine selectat, artiștii din popor au întregit frumusețea sărbătorii Crăciunului. Spectacolul s-a încheiat cu un recital de colinde oferit de îndrăgita şi cunoscuta interpreta de muzică populară din Banat, Ramona Ilieş Drăgan, care a reuşit, prin cântec, să antreneze şi publicul prezent. Prezentarea întregului program a fost realizată de către Loredana Bandariu. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

În luna decembrie, la iniţiativa agenţiei Anka Staar din Deta, mai mulți oameni cu suflet mare atât din oraşul nostru cât şi din alte părţi, au pus mână de la mână pentru ca, în preajma Crăciunului, copiii şi familiile fără posibilităţi materiale să aibe o bucurie șă să simtă atmosfera sărbătorilor de iarnă.

Într-un cadru festiv, pe scena Centrului Cultural al oraşului Deta, a fost organizat un spectacol folcloric, în cadrul căruia nume cunoscute din muzica populară bănăţeană precum Nelu Blidariu, Narcisa Spiridon, Dana Rădneanţu şi Catalin Gata, au încantat publicul cu recitale de excepție. Alături de aceştia, doua tinere interprete în devenire care activează în cadrul Centrului Cultural, Foltuţ Michella şi Ungur Narcisa, acompaniate de către cunoscutul organist Goicov Dalibor şi Deian Giurgev la armonica sârbească, au destins atmosfera, aducând buna dispoziţie tuturor celor prezenţi. Centrul Cultural al oraşului Deta a dăruit publicului suite de dansuri din zona de pustă şi de munte a Banatului, protagonist fiind Ansamblul de dansuri populare româneşti-seniori. La final, au fost împărţite pungi cu dulciuri, pachete cu alimente şi articole de îmbrăcăminte beneficiarilor spectacolului de caritate, persoane aflate în situații de vulnerabilitate și care aveau nevoie de ajutorul semenilor.

Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în organizarea evenimentului, sunt mândru acești de oameni cu suflet mare fără de care acesta acţiune nu ar fi putut fi realizată. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support