Cenuşăreasa, Scufiţa Roşie şi chiar Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici au prins culoare din mâinile pricepute ale micuţilor locuitori ai oraşului Deta. Copiii preşcolari care învaţă la grădiniţele din oraşul nostru au pus pe hârtie cele mai frumoase personaje din poveşti, în cadrul fazei judeţene a concursului “Schimb de poveşti”, organizat de Inspectoratul Şcolar Timiş în parteneriat cu Teatrul Merlin şi Asociaţia Cameranus. Copiii de la Grădiniţa cu program prelungit Deta, care au avut cele mai reuşite secvenţe din poveşti şi au fost premiaţi, sunt: premiul I – Meseciv Medana, grupa mare “A”; premiul II – Semelbauer Erica, grupa mare ”A”; premiul III – Bucur Daiana, grupa pregatitoare “A”; mentiune I – Biliac Claudiu, grupa mare “B”; mentiune II – Vertopan Damir, grupa mare “A”; mentiune III – Negrut Paul, grupa pregatitoare “A”. La secţia maghiară de la Grădiniţa cu program normal au fost premiaţi următorii copii: premiul I – Suciu Edina, premiul II – Bichler Tony, premiul III – Novac Cosmin.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Timiş Torontal” anunţă Conferinţa de Validare a Strategiei de Dezvoltare a Microregiunii “Timiş Torontal Bârzava”, în data de luni, 25 octombrie, ora 11.00 în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Deta.
Obiectivele întâlnirii vor fi:
1) Prezentarea Strategiei de Dezvoltare a Microregiunii şi a Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului GAL “Timiş Torontal Bârzava”;
2) Consultarea publică, dezbateri pe marginea documentelor prezentate referitor la adoptarea Strategiei de Dezvoltare a Microregiunii şi finalizarea Planului de Dezvoltare;
3) Validarea oficială a documentelor prezentate anterior precum şi a Dosarului de Candidatură de către participanţii la Conferinţă.
Grupul de acţiune locală “Timiş Torontal Bârzava” vrea fonduri europene
Bani europeni prin programul LEADER, acesta este obiectivul a paisprezece comunităţi locale din sudul judeţului Timiş şi a trei comune din nord-vestul judeţului Caraş Severin, care s-au organizat în grupul de acţiune locală “Timiş Torontal Bârzava” . Din grup, fac parte agricultori, femei, tineri din mediul rural, organizaţii nonguvernamentale, reprezentanţi din partea firmelor private şi a primăriilor. Dacă în viitorul apropiat, grupul de acţiune locală “Timiş Torontal Bârzava” va câştiga banii europeni atât de mult doriţi, acest grup va finanţa, la rândul lui, proiecte de dezvoltare rurală de până la 2,8 milioane de euro. În încercarea de a obţine fondurile europene, grupul de acţiune locală “Timiş Torontal Bârzava”, este sprijinit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Timiş Torontal”, o asociaţie a Consiliilor Locale din sudul judeţului Timiş.

Spitalul orăşenesc Deta organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager, persoană fizică. Concursul va avea loc în data de 1.11.2010 (testul grilă) şi 5.11.2010 (susţinerea proiectului de management) şi va fi organizat în cadrul Spitalului orăşenesc Deta, str. Mihai Viteazul nr.10, jud. Timiş, telefon 0256/39026. Condiţiile care trebuie îndeplinite, actele necesare dosarului de înscriere, regulamentul de organizare al concursului şi bibliografia sunt afişate pe site-ul Primăriei oraşului Deta, www.detatm.ro, şi pot fi consultate, în format tipărit, la secretariatul spitalului. Taxa de participare este de 300 lei şi se poate plăti la casieria spitalului.

POZIŢIA LATERALĂ DE SIGURANŢĂ
Ce faceţi în cazul în care, sub ochii dumneavoastră o persoană îşi pierde cunoştinţa sau propriul copil suferă o criză convulsivă? Cunoaşterea câtorva gesturi simple pot fi suficiente pentru a salva o viaţă. Atunci când aveţi de-a face cu o victimă inconştientă, dar cu respiraţie şi puls, trebuie să o puneţi în poziţia laterală de siguranţă. Victima nu se lasă nesupravegheată, nici măcar în această poziţie, decât pentru a chema ajutoare, în cazul în care sunteţi singurul salvator prezent. Poziţia laterală de siguranţă previne aspirarea conţinutului gastric în plămâni şi păstrează căile aeriene deschise. Singurele contraindicaţii sunt valabile în cazul victimelor cu stop respirator sau cardiac şi la persoanele cu suspiciunea de traumatism al coloanei verticale, mai ales cervicale.

BIRDEAN IOAN, 82 de ani, decedat la data de 23 septembrie 2010.
MOROVAN ROZALIA, 85 de ani, decedată la data de 3 octombrie 2010.
CIONVICĂ TOMA, 82 de ani, decedat la data de 4 octombrie 2010.
IOAN MONICA-DANIELA, 2 luni, decedată la data de 6 octombrie 2010.
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

La început de an şcolar, domnul Szabo Francisc, director adjunct al Grupului Şcolar Sfântul Nicolae din Deta, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări care suntem siguri că se aflau pe buzele majorităţii părinţilor. Domnul Szabo Francisc, răspunde de învăţământul primar şi gimnazial, astfel că răspunsurile sale s-au referit la clasele I – VIII.
Reporter: Cum a început anul şcolar 2010 – 2011? S-a schimbat ceva de anul trecut?
Szabo Francisc:
Cu siguranţă s-a schimbat. S-au efectuat lucrări întreaga vară, astfel încât, în anul şcolar 2010 – 2011 să putem asigura elevilor noştri condiţii mai bune. Ne-am propus trei obiective mari pe care am reuşit să le aducem la îndeplinire. Am reabilitat etajul 3 al clădirii de pe Victoriei nr 50, în sensul că am înlocuit vechea pardoseală şi am refăcut toată partea de zugrăveală, am schimbat acoperişul clădirii şi nu în cele din urmă, am mărit şi asfaltat terenul de sport din curtea şcolii.
R: Părinţii şi cadrele didactice sunt mulţumite de lucrări? Consideraţi şcoala renovată?
S.F:
Atât eu, cât şi profesorii, dar mai ales părinţii, oricât de multe lucrări s-ar face, niciodată nu vom spune, acum e gata, şcoala nu mai are nevoie de nimic. Întotdeauna se poate mai bine, mai ales când vine vorba despre şcoală. Lucrările de reabilitare nu sunt încă finalizate în totalitate. În momentul de faţă se munceşte la izolarea termică şi zugrăveala exterioară. După încheierea lucrărilor ne propunem să reabilitam electric ambele clădiri, să înlocuim pardoseala şi să zugrăvim clasele situate la parter, etajul 1 şi 2.
R: Spuneaţi că aţi mărit şi aţi asfaltat terenul de sport, cât de important este acesta pentru elevi? S.F.: Sportul este definitoriu pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, dar nu se poate realiza fără o bază materială adecvată. De aceea, am considerat necesară mărirea şi asfaltarea terenului de sport deoarece numărul mare al orelor de educaţie fizică şi sport impunea acest lucru. Acest teren permite şi desfăşurarea regulamentară a unor competiţii sportive. Şcoala, biserica, primăria, bazele sportive reprezintă, în opinia mea, emblema comunităţii.
R: Dacă ar fi să judecaţi oraşul Deta, după criteriile de mai sus, ce notă i-aţi acorda?
S.F.:
I-aş da nota opt, pentru că sunt mulţumit de oraş, dar cred că urmăm o tendinţă de dezvoltare, astfel că Deta, în câţiva ani, se va ridica la adevărata ei valoare, pe care a cunoscut-o înainte de primul război mondial.
R: Înţeleg că s-au făcut multe pentru şcoală, în ultima perioadă, iar dumneavoastră în calitate de director adjunct aţi făcut tot posibilul să o ridicaţi la standarde europene. Însă, să fim realişti, nemulţumiri aveţi?
S.F.:
Nu pot vorbi de nemulţumiri, ci de lucruri care se vor schimba în bine. Mobilierul şcolar pe care îl avem acum, este clar depăşit şi vechi, în stare avansată de uzură. În clădirea de pe Ştefan cel Mare avem nevoie de un grup sanitar interior. Există deja un proiect în acest sens, însă trebuie făcute estimările de cost.
R: Părinţii se implică în amenajarea şcolii sau a sălilor de clasă?
S.F:
Da, ne bucurăm de sprijinul părinţilor în amenajarea sălilor de clasă, repararea mobilierului şcolar, zugravirea sălilor de clasă. La nivelul şcolii părinţii sunt constituiţi într-o asociaţie cu personalitate juridică care sprijină iniţiativa şcolii. Conducerea şcolii apreciază munca părinţilor şi le mulţumeşte pentru implicarea de care au dat dovadă.
R: Per ansamblu, cum apreciaţi condiţiile de şcolarizare din Deta?
S.F:
Eu cred că ne putem compara cu orice şcoală din oricare oraş mare din România. Mai avem de lucru la infrastructură, dar să nu uităm că în ultimii trei ani s-au înlocuit geamurile vechi cu termopan, s-a schimbat centrala, acum avem instalaţie de încălzire nouă şi s-a izolat termic clădirea. Şcoala are autorizaţie sanitară de funcţionare.
R: Vorbind de resurse financiare, ce relaţie aveţi cu primăria, care practic virează banii pentru întreţinerea şi amenajarea şcolii?
S.Z.:
Personal sunt familiarizat cu administraţia locală, cunosc mersul lucrurilor într-o primărie. În calitate de director adjunct am o relaţie bună şi eficientă cu primarul şi cu instituţia pe care o conduce. Înţeleg că doar cu sprijinul Primăriei şi a Consiliului local putem asigura condiţii mai bune elevilor noştri. Uneori am avut şi discuţii în contradictoriu, dar acestea au fost constructive. R: Vă mulţumesc domnule director adjunct şi vă urez mult succes în continuare.
S.Z.:
Şi eu vă mulţumesc şi doresc să le transmit toate cele bune cadrelor didactice din şcoală şi părinţilor care ne-au sprijinit şi ni s-au alăturat în demersul de a îmbunătăţi imaginea şcolii.

Chifteluţe, gulaş, ciorbă de peşte sau sos vânătoresc sunt doar câteva dintre deliciile pregătite de echipele de bucătari care s-au întrecut la cea de-a patra ediţie a concursului Ceaunul şi grătarul. Desfăşurat în cadrul proiectului “Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta (RO) şi Bordany (HU)”, la Grădina de vară a Restaurantului “PARC” Deta, evenimentul culinar a delectat papilele gustative ale tuturor participanţilor, fără nici o excepţie. Bunătăţi pentru toate gusturile, făcute să îţi lase gura apă, au îmbiat cu mirosul lor irezistibil, toţi invitaţii la evenimenti, chiar şi pe cei mai mofturoşi. Membrii echipei B.I.K.E din Bordany, Ungaria, au gătit chiftele cu cartofi prăjiţi, echipa SZINE IAVA din Bordany, Ungaria au întâmpinat oaspeţii cu gulaş de vită, iar Flăcăii din Coştei, Serbia, au pus la foc cea mai bună ciorbă de peşte, lângă un papricaş de peşte dumnezeiesc. Nici echipa din Sân Mihai – Lokve, Serbia nu s-a lăsat mai prejos şi a uimit publicul amator de mâncare delicioasă, cu un gulaş de porc, ca la carte. Tot gulaş, dar de data aceasta de vită, au pregătit şi cei din echipa Mora Ferencz, din Coka, Serbia. O ciorbă de peşte care nu te lăsa să te mai desprinzi de oală şi un papricaş de vânat au pregătit cei de la Z.V.A Moraviţa, România, iar echipa Emerik, din Giulvăz, România a adus în farfuriile participanţilor un gulaş de berbecuţ, cum nicăieri nu mai găseşti. SARIKA, din Gătaia, România s-a impus cu o Feciorească a la Carei, Mehala Deta cu un gulaş de căprior, iar Kivallo Levesfozok, Deta cu o ciorbă de cartofi cu cârnaţi, tarhon şi smântână. În tagma bucătarilor pricepuţi din oraşul nostru a intrat şi echipa Ovi-Det Deta, care a gătit miel la ceaun şi Vânătorii Deta, care au încins la foc cel mai gustos sos vânătoresc. Ilie şi bibliotecarii nu au cedat în faţa concurenţei, impresionând finii degustători cu o minunată fasole cu costiţă şi cârnaţi. Juriul format din Gheorghe Ciobanu, deputat în Parlamentul României, Ion Adam, deputat de Voivodina Serbia, Nicolae Moise, reprezentant al comunei Virset Serbia, Laszlo Horvath, reprezentant al comunei Bordany Ungaria şi Ionel Ilian, consilier în Consiliul local al oraşului Deta, a stabilit cu greu cine merită un loc pe podium, însă membrii juriului au fost în unanimitate de acord, că mâncărurile din care au gustat au fost delicioase şi incredibil de rafinate.
Câştigătorii concursului Ceaunul şi grătarul 2010
Locul I – echipa SZINE IAVA, Bordany, Ungaria
Locul II – echipa Flăcăii din Coştei, Serbia
Locul III – echipa Z.V.A Moraviţa, România
Menţiune – echipa Mora Ferencz, Coka, Serbia
Menţiune – echipa Sân Mihai –Lokve Serbia
Menţiune – echipa Emerik, Giulvăz, România
Menţiune – echipa SARIKA, Gătaia, România
Menţiune – echipa Ovi-Det, Deta
Premiile au constat în cupe, pentru primele trei locuri şi diplome pentru restul participanţilor.

Copiii, o prioritate
La fiecare început de an şcolar mă gândesc dacă am reuşit să fac mai mult decât anul trecut pentru ca micuţii locuitori ai oraşului nostru să se bucure de condiţii mai bune de învăţat. Nu cred că vom ajunge vreodată să spunem că am făcut tot ce trebuia făcut pentru şcoală, dar trebuie să creăm condiţii civilizate în unităţile de învăţământ. Pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de sprijinul cadrelor didactice şi al conducerilor şcolilor. Din partea primăriei există o disponibilitate totală pentru a sprijini orice acţiune care vizează elevul. Tocmai din acest motiv am sprijinit şi voi continua să sprijin eforturile celor care sunt preocupaţi de binele elevilor. Centrul educaţional care se va deschide curând în oraşul nostru este un exemplu în acest sens. Vom ajuta Asociaţia Filantropia Ortodoxă să pornească acest proiect deoarece am constatat în ultimii ani, părinţii care pleacă în străinătate, pentru a asigura un trăi mai bun familiei, încep să aibă probleme cu copiii rămăşi acasă. Încep să apară cazuri în care micuţii au probleme la învăţătură şi chiar cazuri de abandon şcolar. Îmi doresc ca în Deta să nu existe copil care să renunţe la şcoală. Pentru mine, soarta micuţilor care peste câţiva ani vor prelua destinele acestui oraş, reprezintă o prioritate.

Oraşul Deta este inclus în rândul localităţilor care vor beneficia de un centru educaţional destinat tinerilor care se află în pericolul de a renunţa la şcoală
Cinci sute de elevi din centrul şi vestul ţării vor fi integraţi în 16 centre educaţionale, unde, după orele de şcoală, vor fi ajutaţi să îşi facă temele şi vor primi o masă caldă de prânz, alături de o gustare rece. Oraşul nostru este unul dintre cele 5 oraşe din judeţul Timiş, unde elevii aflaţi în situaţie de risc se vor putea concentra asupra problemelor specifice vârstei şi vor uita pentru câteva ore de necazurile de acasă. Reţeaua de centre educaţionale este finanţată din bani europeni, în cadrul unui proiect depus şi coordonat de către Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia. Iar pentru că fiecare lucru bun se face cu un efort comun, la ridicarea centrelor destinate micuţilor cu probleme, au contribuit mai multe instituţii. În Deta, primăria a pus la dispoziţie cu titlu gratuit, parte din spaţiul situat în clădirea din str. Mihai Eminescu nr.4, rămânând deschisă unei viitoare colaborări. Judeţul Timiş, se va putea mândri cu centre educaţionale la Deta, Sânnicolau Mare, Făget, Lugoj şi Timişoara, asociaţia care a iniţiat proiectul având drept parteneri Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, Arhiepiscopia Timişoarei şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş. Societatea românească se confruntă cu mari probleme financiare, tot mai mulţi copii fiind tentaţi sau încurajaţi să părăsească şcoala şi să meargă la muncă, în dauna unei educaţii sănătoase, care să le permită să scrie şi să citească. Valorile morale şi spirituale care au stat la baza comunităţii româneşti sunt tot mai puţin apreciate, fapt care a determinat Biserica Ortodoxă, să caute aliaţi interesaţi de soarta copiilor şi să sprijine elevii în procesul de dezvoltare a personalităţii. Timp de trei ani, perioada în care se desfăşoară proiectul, copiii din centrele educaţionale vor fi protejaţi şi învăţaţi valoarea adevărată a şcolii.
Proiectul este finanţat din Fondul Social European, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Autoritatea de Management pentru programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), „Investeste in oameni” şi are un buget total de de 20.276.687 de lei din care finanţare nerambursabilă 19.871.153 de lei. Astfel de proiecte sunt aplicate cu succes în numeroase ţări europene, şi presupun realizarea unor spaţii destinate elevilor proveniţi din familii defavorizate, care, după terminarea orelor de curs, găsesc aici o alternativă de a petrece timpul până la sosirea părinţilor, studiind.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support