Mesaje Pascale 2019

Mesaj din partea  protopopului Ioan Prisăcean – Biserica Ortodoxă Română

În faţa evenimentelor extraordinare, la primirea unei veşti neaşteptate sau a ceva care iasă din ordinea firească a lucrurilor, sufletul omenesc trece printr-o gamă multiplă de sentimente şi gânduri, de la uimire la admiraţie, de la îndoială la certitudine, de la temere la bucurie şi fericire.

Minunea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos a trezit în sufletele femeilor mironosiţe, a apostolilor şi a ucenicilor care au fost „martorii” ei, asemenea  gânduri și simțăminte despre care ne vorbesc  Sfintele Evanghelii. Sfântul  Evanghelist Matei, de o parte ne relatează zbuciumul femeilor mironosiţe, care s-au dus la mormânt în dimineaţa Învierii să ungă trupul lui Iisus cu miresme şi să tămâieze mormântul, după rânduiala Legii Vechi. Pe de altă parte, Sfântul Evanghelist Luca descrie convorbirea celor doi ucenici, Luca şi Cleopa, de la Ierusalim la Emaus. Ei mergeau pe drum, erau trişti şi se întrebau ce se va întâmpla cu Iisus. Ştiau doar că a fost batjocorit, răstignit şi îngropat. Deocamdată ştiau atât. Călătorul care îi ajunsese din urmă le istorisea cele scrise în Scriptură despre Iisus, cele ce profeţiseră proorocii. Îl auzeau, Îl vedeau, dar nu-L cunoşteau. Inima lor era tot îndoită şi tristă până ce au ajuns către seară la Emaus.  Aici, Iisus, căci El era, frânsese pâinea şi le-a dat să mănânce cum făcuse la Cina cea de Taină. Evanghelistul  încheie relatarea: „Şi s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut că El este”(Luca 24,31).

La rândul lor, femeile purtătoare de mir au venit în dimineaţa Învierii la mormânt, nu cu gândul să-L întâlnească viu. Ele au venit să împlinească o rânduială prescrisă  de Lege pentru cei morţi. Grija lor era „cine le va prăvăli piatra de pe uşa mormântului, că era foarte mare”. Nu s-au aşteptat să vadă mormântul gol. Spaima şi temerea  lor a fost mai mare când au văzut mormântul gol, fără trupul lui Iisus. Ele s-au dus la mormânt cum se duce o mamă la mormântul unui copil îngropat de curând, ca să trăiască câteva clipe de meditaţie, în comuniune cu cel drag, chiar dacă cu ochii trupeşti nu-l mai poate vedea. S-au dus pentru câteva momente de contemplare. În faţa mormântului se înlătură pentru o clipă paravanul despărţirii. Încă nu ştiau că prin învierea lui Iisus, această despărţire va fi înlăturată definitiv, că „ori de trăim ori de murim, ai Domnului suntem” precum spune Sf. Apostol Pavel. Iisus Hristos a surpat  zidul despărţitor dintre om şi Dumnezeu şi a luat morţii puterea de a ţine pentru totdeauna în braţele ei pe cei ce îi cuprinde pentru un timp.

După cuvintele îngerului care le-a spus că Iisus cel răstignit „nu este aici, căci s-a sculat precum a zis, veniţi şi vedeţi locul unde a zăcut”(Matei,28,5-8), mironosiţele au plecat în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare să vestească ucenicilor, Învierea. După cuvintele îngerului, bucuria avea să le însoţească toată viaţa. Împreună cu apostolii, ele vor spune: „ceea ce noi am văzut şi ceea ce am auzit, ceea ce am pipăit cu mâinile noastre, aceasta o vestim vouă.”

Învierea lui Hristos este un adevăr atât de evident şi de mărturisit în lume, încât a devenit izvorul unei bucurii care nu se poate lua de la oameni. Un  înger a vestit celor dintâi oameni pierderea fericirii veşnice, un înger vesteşte la Paşti că avem dreptul să ne întoarcem acasă la Tatăl ceresc. Sărbătoarea Învierii Domnului este sărbătoarea bucuriei. Împreună cu Psalmistul David, cântăm  la Paşti: „aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa” (Ps.117,24).

„Bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri” (Luca 10,20) ne spune şi nouă Domnul când ne silim să trăim în lumina învierii şi să vieţuim ca nişte „fii ai învierii”. Din inimă vă doresc ca praznicul Învierii Domnului să vă fie izvor de bucurii. Domnul să  vă ajute să dobândiţi bucurii alese şi curate în viaţă. Îndemnându-vă cu apostolul: „bucuraţi-vă pururea în Domnul!” (Filipeni IV,4) vă adresez creştinescul „HRISTOS A ÎNVIAT!”.

 

Mesaj din partea preotului paroh Lokodi Attila – Biserica Catolică

„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbători Fericite.

Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.

„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.

 

Mesaj din partea preotului paroh Boghicevici Liubodrag – Biserica Ortodoxă Sârbă

În aceste zile sfinte de sărbătoare, întâmpinând Învierea Domnului Nostru Isus Hristos, ne rugăm să coboare liniștea și pacea printre noi. Hristos care a înviat din morți, ne aduce nouă oamenilor pe pământ mântuire și speranța de mâine. În El ne încredem, Lui ne rugăm și ne închinăm învierii Lui din morți. Minunea Învierii să dăinuie în inimile noastre, să ne lumineze viața, și să ne aducă credința și bucuria în viețile noastre. Sărbătorile Pascale să le petrecem sănătoși și fericiți alături de cei dragi! HRISTOS A ÎNVIAT! PAȘTE FERICIT!

 

Mesaj din partea pastorului Ghiţă Sporea – Biserica Baptistă Beraca

Eroul care a învins Moartea

Istoria noastră se încheie cu crucea și noua noastră istorie începe cu Învierea. După 6 ore de chin teribil pe cruce, Domnul Isus a strigat “s-a isprăvit”si atunci a murit. Să fi fost acela finalul Celui care nu are nici început și nici sfârșit? Sunt fericit să te anunț că a treia zi a Înviat din morți ca să dea mântuire și viață veșnică tuturor celor care cred acest măreț adevăr. Astfel, Învierea Domnului Isus a devenit inima mesajului creștin. Îl celebrăm pe Eroul vieții și credinței noastre spunând “Hristos a înviat”! Moartea, păcatul și vrăjmașul sufletelor noastre au fost învinse. Victoria incontestabilă îi aparține. Are putere nu de reformare ci de transformare. Are putere să ierte păcatele și să le arunce în marea uitării. Are potențial să te ajute în problemele vieții de zi cu zi. Are potențial să te vindece de îndoielile tale. Are potențial să te binecuvânteze și să-ți dea moștenirea veșnică. Totul depinde de ține. La diplomatul francez Charles Maurice Talleyrand a venit un om care s-a decis să înființeze o nouă religie. Problema lui era că nu a putut să convertească pe nimeni. L-a întrebat pe Charles ce îi sugerează să facă, iar Charles a replicat: “aș putea să îți recomand ca tu însuți să te crucifici și apoi să mori dar să fi sigur că a treia zi vei învia din morți!”. Paște Fericit vă dorim,noi, credincioșii baptiști din Deta.

 

Mesaj din partea directorului Centrului Cultural Deta, Ovidiu Ivancea

„Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet liniște, pace și bucuria de a petrece această sărbătoare alături de cei dragi.”

Lada cu zestre, din nou la Deta

După doi ani consecutivi în care a obținut locul doi la Festivalul Concurs „Lada cu zestre”, Centrul Cultural Deta a impresionat din nou la la categoria „Laureați”, categorie din care fac parte cei mai buni dintre cei mai buni, elitele artistice ale județului. În cadrul celei de-a XIII-a ediții, orașul nostru a fost gazdă pentru localitățile Giarmata și Gătaia, astfel că, începând de la amenajarea sălii pentru spectacol, a spațiului expozitional, a preparatelor gastronomice specifice și până la tabloul scenic, totul a fost pregătit în cele mai mici detalii, organizatorii făcând tot posibilul ca orașul Deta să fie apreciat. Din punct de vedere artistic, Centrul Cultural Deta a pregătit peste trei ore de spectacol și a implicat peste două sute de persoane, copii, tineri, oameni de toate vârstele, membri ai formațiilor care activează în oraș. Pregătirea a fost temeinică, ansamblurile, formațiile și corurile reușind să atragă deopotrivă atenția juriului și aplauzele publicului.

Doresc să-i felicit pe toți cei implicați și să le mulțumesc pentru felul în care au participat la organizarea acestui eveniment cultural important care promovează conservarea, valorificarea și promovarea culturii bănățene prin intermediul artelor tradiționale. (Ovidiu Ivancea, Directorul Centrului Cultural Deta)

O elevă eminentă

Anunțăm cu bucurie că Oana Victoria Herişanu, elevă în clasa a 12-a R la Liceul Tehnologic „Sfântu Nicolae” Deta, a obținut premiul al III-lea la Olimpiada de limba şi literatura română (OLLR) (85 de puncte/100 de puncte) sub coordonarea doamnei profesoare Anca Luminiţa Eftenie și premiul al II-lea la Olimpiada de biologie (94 de puncte/100 de puncte) sub coordonarea doamnei profesoare Cristina Vâlcea, calificându-se la ETAPA NAŢIONALĂ A OLIMPIADEI care va avea loc în 21-26 aprilie la Oradea.

Cu toate că Oana va profesa în domeniul biologiei, ştiinţa vieţii, dorindu-şi să devină doctor, aceasta a reuşit să îşi împartă timpul şi a excelat în egală măsură pe partea umanistă, urmându-şi marea ei pasiune, setea de lectură. Oana este o fată de excepţie, perseverentă, conştiincioasă şi nu în ultimul rând, modestă, ea remarcându-se printre cei mai studioși colegi din județ și ducând numele Liceului Tehnologic ,, Sf. Nicolae” Deta pe culmile succesului. Eleva noastră eminentă a obţinut de asemenea nota 10,00 la Simularea Examenului de Bacalaureat la limba şi literatura română şi la matematică (coordonată de doamna profesoară Narcisa Copaci) și nota 9,60 la chimie (coordonată de doamna profesoară Ana Jilavu).

,,Biologia este marea mea pasiune – îmi doresc enorm să profesez ca medic pentru a putea fi de folos omenirii, întrucât aceasta este meseria care îmi permite să ajut cât mai mulţi oameni, iar, pentru mine, faptul de a reuşi să aduc un zâmbet pe buzele celorlalţi contribuie la împlinirea sufletească. Mereu am învăţat şi învăţ biologia de plăcere, niciodată nu am simţit o povară în a o învăţa – în aceeaşi situaţie se află şi limba şi literatura română – ador să citesc, matematica – materia care m-a determinat să caut printre cele mai ascunse colţuri ale minţii – şi tot aşa fiecare materie mă fascinează într-un mod aparte” a mărturisit Oana Herișanu. (Director prof. Morariu Letiţia-Ana)

LA POMUL VIEȚII DIN OAZA NUBIANĂ (VI)

Întâlnisem deșertul în dialog cu Nilul. Acolo el se uita îndelung în spațiu. L-am întâlnit apoi în dialog cu piramidele la Gizeh. Acolo deșertul se uita în timp. L-am văzut de asemenea lângă Sfinx, mirându-se de propriile lui himere. Nici una dintre aceste ipostaze nu a însemnat pentru mine ceva deosebit până când nu m-am întâlnit într-o oază singuratică și fascinantă în imensitatea deșertului Nubian cu POMUL-COPACUL VIEȚII mele (de pe tabloul meu din papirus atât de maiestos executat).

Înălțător și solitar, în inima deșertului, pomul meu și-ar fi întins foarte adânc rădăcinile în pământ, ajungând la surse de ape neștiute de nimeni. Pentru mine acest arbore a marcat GRĂDINA EDENULUI, poate pentru alții ar fi fost binecuvântat de Nephtys, zeul egiptean al apei. Copacul – Pomul vieții mele (alor noastre) este simbolul nemuririi și vindecării sufletului, mistic și magnific, cunoscut de asemenea și în alte culturi.

Fiecare popor a atribuit diverse nume propriilor copaci ai vieții pentru ca semnificația să rămână una și aceeași: sursă de viață în cultură, o hrănire atât la nivel fizic cât și spiritual. Rădăcinile copacului vieții noastre sapă adânc în sufletul pământului pe care îl recunoaște ca pe o mamă care îi dă viață, trunchiul lui devine fundația existenței sale, iar ramurile se întind către soare ca să se hrănească cu energia vieții, ca frunzele lui miraculoase sau fructele lui gustoase să devină dătătoare de viață. În frunze este adunată hrana care se transformă în mâncare iar fructele sale sunt dătătoare de viață. Pe crengile copacului maiestos sunt păsări încântătoare, cele de jos, mai vârstnice, sunt ocupate cu problemele și bucuriile lor, iar cele de sus parcă acum ar vrea să-și ia zborul către zodii necunoscute, fiindcă așa este în viața noastră atât de nesigură. Pomul-Copacul vieții pentru noi toți simbolizează aspecte de hrănirea vieții, atât la nivel fizic cât și spiritual. Așa că acesta aduce pentru noi o energie benefică, reprezentând o călăuză către cunoaștere și vindecare și fiind un simbol al CONȘTIINȚEI NOASTRE.

În apropierea SĂRBĂTORILOR PASCALE nu pot să nu mă gândesc că Pomul-Copacul vieții este un SIMBOL ȘI ÎN RELIGIA CREȘTINĂ. Pomul-Copacul vieții este reprezentat de HRISTOS. El este pomul care interferează cu acel arbore care întruchipează COMUNITATEA CREȘTINILOR pentru că ISUS este acela care ne-a unit pe toți într-o CREDINȚĂ COMUNĂ. Arborele cosmic, copacul cu axul vertical al lumii, simbolizează în tradiția creștină CRUCEA-RĂSTIGNIREA LUI HRISTOS. Dar să nu uităm niciodată că și crucea e făcută din lemnul Binelui și al Răului, din lemnul copacului. Crucea lui Hristos ne ajută să facem legătura, îmbinarea dintre cer și pământ.

Să știți dragii mei concetățeni că noi toți venim din cer, ca să ne manifestăm pe pământ, dar tot ai cerului rămânem, dacă trăim o viață decentă cu frica lui Dumnezeu, chiar dacă lutul – corpul nostru uman se întoarce în pământ. Pentru aceasta vă rog ca prin pioșeniile și rugăciunile noastre să ne întâlnim în fața Crucifixului lui Hristos de pe Golgota, cu CRUCILE noastre, în ZIUA ÎNVIERII și să constatăm că noi toți aparținem aceleiași AXE A LUMII CA SCARĂ. Mântuitorul nostru a coborât ca să ne urcăm la cer prin sacrificiul lui. El înlesnește accesul nostru spre nemurire și dumnezeire, El este scara către noi și Dumnezeu, un ARBORE PE CARE URCĂM ÎN(SPRE) VEȘNICIE. (Endre Libuș)

SEARĂ DE FOLCLOR

Joi, în data de 4 aprilie, Deta a fost gazda unui spectacol de folclor autentic oferit de Ansamblul Profesionist „Banatul” din Timișoara. Pe scena Centrului Cultural, orchestra condusă de profesorul Sebastian Roșca, împreună cu interpreții de muzică populară Georgiana Necșa, Cristian Pop,  Stana Stepanescu, Mihaela Petrovici și dansatorii profesioniști ai ansamblului, au prezentat publicului numeroase cântece și dansuri populare tradiționale, atât din zona de munte cât și din zona câmpiei banatice. (Ovidiu Ivancea, Directorul Centrului Cultural Deta)

Croaziera pe Nilul Mitologic (V)

Cum aș putea uita croaziera de pe NILUL MITOLOGIC cărora anticii i-au atribuit lacrimile zeiței ISIS cea cu ochii verzi și fosforescenți, apoi tot ei l-au socotit întruparea lui AMON, Jupiterul egiptean și credeau că vine din PARADIS. Legendele lor povesteau că pescarii aruncau seară plasele în apa și găseau dimineața la răsăritul soarelui rădăcini aromatice și insulițe întinse de nuferi de toată frumusețea provenind dintr-o naivă grădină cerească. Secole și chiar milenii mai târziu, când interesul vechilor mituri se pierduse, într-o hartă din 1502, cele șapte izvoare ale Nilului țâșneau încă din ‘’Muntele Lunii’’. Nilul Albastru își câștiga cam tot pe atunci faima de a fi între ape ceea ce e șampania între vinuri de vreme ce de aici se trimitea la Constantinopol, sultanului și vizirului, apă minerală.

Înaintând pe acest fluviu miraculos , deodată, între coline thebane au apărut cele mai vechi și cele mai mari orașe ale antichității-LUXOR și KARNAK, iar mai apoi palatul HATSHEPSUT al primei mari personalități feminine din întreaga istorie care a domnit între 1507 i.Hr – 1458 i.Hr, fiind una dintre puținele regine ale Egiptului. Inteligența, maturizarea timpurie și ambiția sunt principalele trăsături de carater care au cizelat personalitatea femeii care a guvernat Cele Două Țări timp de 22 de ani. Dar pe mine m-au fascinat nespus gemenii de piatră, COLOȘII LUI MEMNON, imensele statui de pe malul Nilului care, în trecut, le-ar fi “cantat” oamenilor. Statuile gemene îl reprezintă pe faraon într-o poziție așezată cu mâinile pe genunchi și privirea îndreptată spre est spre râu. Aceasta era de fapt poarta de intrare a templului memorial a lui AMENHOTEP, o construcție masivă realizată în timpul vieții faraonului, unde era UN ZEU venit pe pământ. În timpul construcției era cel mai venerat templu din Egipt .

Există o legendă interesantă în spatele numelui acestui monument. În anul 27 i.Hr un cutremur a dărâmat colosul nordic, după ruptură, jumătatea inferioară rămasă  a acestei statui a început să producă un sunet muzical ciudat, de obicei în zori, fenomen cauzat cel mai probabil de temperaturile ridicate care sfărâmau bucățile de piatră rămase în interior. Stabon pretinde ca a auzit cu urechile lui glasul statuii, iar Hadrian și soția sa, Sabina, au venit special să-I asculte înduioșați de plânsul lor. Totuși grecii care au auzit sunetul au dat numele statuii de ‘’MEMNON’’, eroul lor în războiul Troian care a fost în cele din urmă ucis de AHILE. El a fost fiul lui EOS, zeița zorilor care după moartea fiului vărsa lacrimi sau picături de rouă în fiecare dimineață. CÂNTUL a fost atribuit mamei pentru fiul ei. Mulți vizitatori timpurii nu știau nici măcar că aceste statui reprezentau un faraon egiptean vechi.

Admirând  statuile, am constatat cu părere de rău că au rămas izolate în câmp pe malului Nilului mitologic departe de  orice construcție care să le justifice prezența lor. Doi paznici care nu mai păzesc nimic, poate doar propria lor singurătate și inutilitate. (Endre Libuș)

Olimpiada Gimnaziilor la Badminton 2019 – etapa județeană

Faza județeană a Olimpiadei Gimnaziilor la Badminton a aliniat șase cele mai bune școli din județul Timiș: Școala Gimnazială nr 24 Timișoara, Școala Gimnazială “Rudolf Walther” Timișoara, Liceul Tehnologic “Sfântul Nicolae” Deta , Colegiul Național Pedagogic “Carmen Sylva” Timișoara, Școala Gimnazială “Anișoara Odeanu” Lugoj , Școala Gimnazială nr 7 Timișoara. Liceul Tehnologic “Sfântul Nicolae” Deta a reușit să obțină primul loc din grupă în fața celor de la Colegiul Național Pedagogic “Carmen Sylva” și celor de la Școala Gimnazială nr 24 Timișoara. În semifinalele turneului, tinerii din orașul nostru au învins Școala Gimnazială “Rudolf Walther”, dar în finală nu am reușit să trecem de Școala Gimnazială nr 7 Timișoara. Sincere felicitări celor patru elevi din Deta care au reușit clasarea pe locul II la Olimpiada Gimnaziilor la Badminton faza județeană: Giurgiev Iadranca, Suciu Edina, Cazacincu Mario, Paliciac Răzvan. (Radu Rotar)

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

  • VARGA ELISAVETA, decedată la data de  02.2019 – 82 ani
  • ROGOJAN FLOARE, decedată la data de 21.02.2019 – 85 ani
  • CSEH IOSIF-MIHAI, decedat la data de 25.02.2019 – 66 ani
  • SCHIFF DOROTHEA-MARIOARA, decedată la data de 28.02.2019 – 82 ani
  • BOJIN OLIMPIA, decedată la data de 06.03.2019 – 82 ani
  • BAIAŞU STELUŢA, decedată la data de 09.03.2019 -70 ani
  • PETER ROBERT, decedat la data de 13.03.2019 – 76 ani
  • PALICI EUGEN, decedat la data de 15.03.2019 – 64 ani
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support