Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne pagina sublimă a istoriei românești. Măreția sa constă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu a fost opera unui om politic, nici a unui partid sau guvern, ci a fost fapta istorică a întregii națiuni române, realizată dintr-un elan izvorât cu putere din străfundurile neamului.
Adunarea de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, s-a ținut într-o atmosfera de sărbătoare, unde s-au adunat peste 100.000 de oameni, sosiți cu trenul, cu căruța, călare sau pe jos. În masa de oameni veniți să ia parte la un asemenea eveniment măreț, se vedeau steagurile tricolore fluturate cu încredere și tablele indicatoare ale comunelor și ținuturilor prezente la Alba Iulia.
Strămoșii noștri bănățeni, din Rovinița Mare, au fost și ei prezenți la Marea Unire, însoțiți de o icoană despre care știm doar ce a rămas consemnat cu litere chirilice: Samfir Popi 1842. Timp de aproape două secole, această icoană a rămas alături de noi, bănățenii, ca legătură de suflet cu cel mai măreț act al poporului român.
Fiind duminică, festivitățile au început la ora 7 cu slujbele religioase din Biserica Ortodoxă si din cea Romano-catolică, apoi delegații Marii Adunări s-au îndreptat către Cazinoul Militar unde s-a dat citire Rezoluției unirii și votării acesteia. Sosirea Marelui Sfat în frunte cu Vasile Goldiș a fost întâmpinată cu bucurie de cei prezenți, toată atenția fiind îndreptată, pe rând, către Ștefan Cicio Pop care a prezentat condițiile desfășurării adunării, apoi către Vasile Goldiș care a făcut o expunere a istoriei române și a argumentat necesitatea Unirii, iar în cele din urmă către Iuliu Maniu care a insistat asupra împrejurărilor în care s-a realizat Unirea. Momentul înălțător pentru toată lumea a fost citirea Rezoluției Unirii de către episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, din care, pe lângă PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ale alcătuirii NOULUI STAT ROMAN, a enumerat și următoarele deziderate:
– Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare;
– Egală și deplină libertate pentru toate confesiunile religioase;
– Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat pe toate tărâmurile vieții publice;
– Desavârșita libertate a presei, a întrunirilor și a exprimării gândurilor omenești;
– Reforma agrară radicală;
– Asigurarea acelorași drepturi pentru muncitorimea industrială ca și în cele mai avansate state din Apus.
Înainte de părăsirea capitalei de suflet al românilor de pretutindeni, Adunarea Națională a hotărât instituirea Marelui Sfat National Roman ca reprezentant al națiunii române, oricând și oriunde în fața tuturor națiunilor lumii.
Și acum, de 1 decembrie 2016, icoana purtată cu mândrie și evlavie de bănățenii prezenți la Alba Iulia, rămâne alături de noi, existeța ei trezind în sufletele noastre idealurile strămoșilor, idealuri care sa nu trebuie uitate niciodată. În acest context, vă îndemn să alegeți întotdeauna oamenii cei mai valoroși care să vă reprezinte cu înțelepciune, oricând și oriunde, în fața întregii lumii. (Endre Libus)
